Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)

1972-05-14 / nr. 639

Pag. 4 HOTĂRIRE (Urmare din pag 1) simpozioane, intilniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte , prin care să se prezinte realiză­rile dobîndite de poporul român, , sub conduce­rea partidului, în dezvoltarea economiei, învăţă­­mintului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, pre­cum şi perspectivele pe care le deschide tutu­ror oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări culti­varea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei fră­ţeşti dintre oamenii muncii români şi cei apar­­ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunis­tă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activiate — la rea­lizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinu­tul şi valoarea lor artistică, să reflecte semnifi­caţia istorică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa eco­nomică şi social-culturală a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va areaniza „Decada dramaturgiei originale româneşti", cu care pri­lej se vor pregăti si prezenta spectacole cu ce­le mai reprezentative piese si lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisa­jul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul îm­plinirii a 25 de ani de la proclamarea Republi­­cii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cinstea măreţului eveniment şi în oraşele reşe­dinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind is­toria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contempora­­ne a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947. În perioada 1—10 decem­brie 1972, se va organiza „Decada cărţii româ­neşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Repu­­blica", manifestări cultural-artistice ale artişti­lor amatori, consacrate acestui eveniment : fes­tivaluri, concursuri, frreeri in revistă, microsta­­giuni, expoziţii de artă populară şi de fotografii etc. în luna decembrie va avea loc festivalul a­­nual al filmului la sate, precum şi „Retrospecti­va filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluţiona­re, pentru propăşirea economică şi social-cultu­­rală a ţării“. Muzeul de istorie­­al Repu­blicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie al partidului comunist, a miş­cării revoluţionare şi democratice din­­ România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste Româ­nia vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tîrgu Mureş, Craiova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor o­­glindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii Socialiste vor organiza manifestări cul­tural-educative adecvate categoriilor respective : concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, cul­turală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru edu­caţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, îm­preună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate e­­venimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor mar­ca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării Republicii şi a drumului nou pe care acest act l­a deschis in viaţa poporului şi a tării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului. însemnate acţiuni sunt prevăzute în hotărire pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XV­-a aniversări a Republicii Populare Româ­ne In acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae C­eauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a par­tidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de pre­zentare a transformărilor revoluţionare şi a rea­lizărilor obţinute de România în viaţa econo­mică, social-politică şi culturală în anii socialis­mului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi ma­terialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agri­cultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organi­zării vieţii sociale şi politice, lărgirea democra­ţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noas­tre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii docu­mentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Re­publicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte ac­ţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, în presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri in le­gătură cu evenimentul marcat, se vor edita bule­tine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria po­porului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene, sesiuni festive ale consilii­lor populare. De asemenea, se va institui meda­lia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Re­publicii“. Se va emite o serie de timbre consa­crate aniversării Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăp­tuirea măreţelor obiective stabilite de Congre­sul al X-lea al partidului în vederea făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. CUVINTUL NOU Un comunicat al Comitetului Popular Revoluţionar din provincia Quang­ Tri VIETNAMUL DE SUD 13 (A­­gerpres). — Agenţia „Eliberarea“ a difuzat comunicatul Comitetu­lui Popular Revoluţionar consti­tuit în provincia Quang Tri din Vietnamul de sud după eliberarea acestei zone de către patrioţi. In comunicat sunt definite linii­le directoare ale politicii Frontu­lui de Eliberare Naţională în zo­nele recent eliberate, arătîndu-se că noul regim politic şi adminis­trativ, menit să înlocuiască domi­naţia agresorilor americani şi a autorităţilor regimului marionetă de la Saigon, se angajează să în­făptuiască unitatea naţională, să apere cuceririle revoluţiei, să menţină ordinea şi securitatea, să ocrotească vieţile şi bunurile populaţiei, întreţinînd obiectivele culturale şi de interes social şi garantînd libertăţile democratice ale populaţiei, inclusiv libertatea de cult, precum şi deplina egali­tate în drepturi între diferitele naţionalităţi conlocuitoare din zo­nele eliberate. Documentul adresează funcţio­narilor administraţiei marionetă apelul de a reveni la locurile lor de muncă, pentru a-şi relua acti­vitatea normală sub conducerea puterii revoluţionare. Este adre­sată întregii populaţii chemarea la luptă împotriva agresorilor, pentru salvarea naţională. Comu­nicatul precizează că organele pu­terii populare vor garanta toate libertăţile individuale, precum şi existenţa întreprinderilor şi bunu­rilor aparţinînd unor cetăţeni străini, cu excepţia acelora care se dedau la activităţi duşmănoa­se. în legătură cu statutul străi­nilor, documentul mai adaugă că administraţia revoluţionară va garanta interesele legitime ale a­­cestora, inclusiv ale cetăţenilor a­­mericani care respectă principiile independenţei şi suveranităţii, a­­plică politica conducerii revolu­ţionare şi îşi cîştigă existenţa în mod cinstit. STOCKHOLM 13 (Agerpres).­­ Municipalitatea oraşului Katri­­neholm (Suedia) şi redacţia zia­rului „Katrineholms-Kuriren“ au organizat o seară românească,,în cadrul căreia ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Stockholm, Eduard Mezincescu, a făcut o expunere despre succese­le obţinute de ţara noastră în dez­voltarea economică şi principiile care stau la baza politicii sale ex­terne. PEKIN 13. — Corespondentul Agerpres, Ion Gălăţeanu, trans­mite: Li Că-şin, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Direcţiei generale politice a Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, a avut vineri o întrevedere cu tovarăşul Paul Ma­­rinescu, şeful statului major cen­tral al Gărzilor Patriotice din Republica Socialistă România, şi cu membrii delegaţiei Gărzilor Patriotice care efectuează o vizită în R.P. Chineză. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire cordială şi prietenească. După întrevedere, Li Dă-şin a oferit o masă în cinstea delega­ţiei române. In cursul şederii în R.P. Chine­ză, delegaţia a vizitat întreprin­deri, comune populare, unităţi militare, muzee şi expoziţii la Pekin, Tindao, Şanhai şi Canton. Sîmbătă, delegaţia română a plecat spre patrie. Prezente româneşti ! Partida ,,decisivă“se joacă la Bucureşti reprezentativele de fotbal ale României şi Ungariei reiau „Bătălia calificării“ de la 1-1 La scurt interval echipele naţio­nale ale României, şi Ungariei se reîntîlnesc, de data aceasta în condiţii schimbate ; fotbaliştii noştri sunt gazde şi beneficiază, deci de avantajul terenului, iar jucătorii maghiari se află în pos­tură de oaspeţi, aşadar în situaţia de a suporta handicapul depla­sării. Momentul este favorabil se­lecţionatei noastre care a obţinut un rezultat de egalitate, 1-1, la Budapesta. Teoretic şi practic şansele sunt de partea reprezentativei României, ale cărei potenţial, valoare actua­lă şi capacitatea tactică au fost dovedite în meciul de la Budapes­ta. Aşa cum a reuşit să-şi asigure calificarea la turneul final al campionatului mondial, în meciul cu Grecia din 1969 echipa Româ­niei va şti desigur să lupte pen­tru a înscrie o victorie în dreptul partidei nr. 241 din palmaresul său, asupra unei formaţii, redu­tabile cum este cea a Ungariei. Se pare că în urma ultimelor jocuri de verificare, antrenorul Angelo Niculescu, va prezenta duminică, pe marele stadion „23 August“ formaţia : Răducanu — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, De­­leanu, — Dumitru, Nunweiller, — Dembrovschi, Domitri, I­­o b r­i n, Iordănescu. Antrenorul Rudolf Ilovszky a operat şi el unele modificări în formaţie. Astfel că echipa proba­bilă a Ungariei este următoarea : Geczi, Vepi, Pancsics, Balint, P. Juhász, I. Juhasz, Koisiz, Szűcs, Szőke, Bene, Zalabo. Meciul va începe la ora 17.00 și va fi condus de arbitrul Kurt Tschenscher (R.F.G.). • LA 10 MAI, un avion al forţelor militare aeriene ameri­cane a zburat de mai multe ori la mică înălţime deasupra vasu­lui bulgar „Kote Delcev“, care naviga în larg, în direcţia portu­lui Hong Kong. In legătură cu aceasta, anunţă agenţia B.T.A., ministrul afacerilor externe, P. Mladenov, l-a invitat pe ambasa­dorul S.U.A. în Bulgaria, Horst Torbert—jr„ căruia i-a adresat un protest sever împotriva aces­tui act, care a periclitat in mod serios viaţa echipajului şi securi­tatea navei. CEL DE AL DOILEA FESTI­VAL INTERNAŢIONAL AL CULTURII NEGRE va avea loc IIBIBII­­IBIBIBIB II ■ IBII BIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBII 0 ANUL V Nr. 639 HAVANA. — Provincia cubaneză Pinar del Rio, cea mai înapoiată regiune a ţării înainte de revoluţie, şi-a schimbat complet înfăţişarea în anii puterii populare. Numai în cursul anului 1971, aici au fost date în exploatare 124 obiective industriale şi civile, din care multe au fost con­struite cu un avans apreciabil faţă de termenul de predare. In zonele pitoreşti ale acestei provincii, străbătută de lan­ţul Sierrei de Los Organos, se construiesc în prezent noi aşezări, şcoli şi spitale, se dezvoltă reţeaua de drumuri. O atenţie deosebită se acordă aprovizionării cu apă şi irigaţiilor. Pentru aceasta, se construiesc trei importante bazine de acumulare, dintre care cel mai mare — „Juven­­tud" — va avea o capacitate de peste 100 milioane metri cubi. PEKIN. — Colectivele de muncă din provincia Liaonin, importantă regiune industrială a R.P. Chineze, au dat ţării, în primele trei luni ale acestui an, o producţie cu 11,1 la sută mai mare decit în primul trimestru al anului 1971. Creşteri majore au fost înregistrate la producţia de oţel, fontă, minereu de fier, acid sulfuric, echipament minier, hîrtie, fibre sintetice tractoare, amoniac, ceasuri, biciclete, produse petrolifere şi la numeroase alte articole deosebit de importante pentru economia ţării. Totodată, în provincie se desfăşoară o largă campanie a muncitorilor şi tehnicienilor pentru introducerea de inova­ţii menite să stimuleze producţia. Astfel, o statistică pre­liminară a arătat că, în primul trimestru al anului 1972, în ansamblul provinciei au fost aplicate peste 4 000 inovaţii. SOFIA. — In actualul cincinal, în Bulgaria vor fi pro­duse peste 330 000 tone de mase plastice, materia primă ne­cesară realizării acestui obiectiv urmînd să fie furnizată de combinatele petrochimice ale ţării, a căror producţie se va dubla. Pentru dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor din sector sunt alocate fonduri în valoare de 87 milioane leva. Totodată, urmează să fie gata nouă fabrică producă­toare de obiecte din mase plastice cu o producţie planifica­tă de 5 600 tone anual şi o fabrică producătoare de matriţe şi forme cu o capacitate anuală de peste 4 000 tone produse. MOSCOVA.­­ La şantierele navale din oraşul Gorki pe Volga a fost proiectată o nouă navă de pasageri pe pernă de aer. Nava, care se va numi „Orion", va putea transporta 80 de pasageri cu viteza de 60 km pe oră. După cum relatează agenţia T.A.S.S., viitorul flotei fluviale de pasageri din U.R.S.S. este legat însă de con­strucţia unor nave de tip ecranoplan. Ele vor putea zbura la altitudinea de cîţiva metri deasupra apelor, cu viteze de circa 250 km/oră. ULAN BATOR. — Industria construcţiilor din R.P. Mongolă a încheiat cu un bilanţ pozitiv planul pe primul trimestru al anului. Volumul lucrărilor de construcţii-mon­­taj urmează să crească în 1972 cu 14,2 la sută în comparație cu anul trecut. In acest an vor fi date în exploatare circa 200 de mari obiective economice. la Lagos, în Nigeria,, în 1974, a anunţat ministrul informaţiei şi al muncii din Nigeria, Anthony Enahoro, în cursul unei conferin­ţe de presă organizate la sediul O.N.U. din New York. • UN PURTĂTOR de cu­vînt oficial de la Delhi a anun­ţat că primul ministru Indira Gandhi a trimis o scrisoare pre­şedintelui Pakistanului, Zulfikar An­ Bhutto, sugerîndu-i o dată pentru proiectata lor întîlnire — transmite agenţia Reuter. Purtă­torul de cuvînt nu a dezvăluit da­ta menţionată în acest mesaj. • DIRECŢIA CAILOR FERA­TE DIN MAREA BRITANIE a hotărît instituirea, începînd de sîmbătă noaptea pînă luni dimi­neaţa, a unui lock-out general. Hotărîrea în acest sens, relevă a­­genţia France Presse, constituie o ripostă dată celor 230.000 de mun­citori feroviari care au reluat joi acţiunea revendicativă întrerup­tă timp de 14 zile. Ca urmare a lock-out-ului, în­treaga activitate feroviară va fi paralizată timp de 32 de ore. • FORŢELE PATRIOTICE ale Partidului African al Inde­pendenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (PAIGC) au atacat în noaptea de 6 mai un important post de radio apar­­ţinînd forţelor colonialiştilor por­tughezi, amplasat la 25 de km de Bissau, se anunţă într-un comuni­cat dat publicităţii de oficiul PAIGC din Alger. In­­ urma acestei operaţiuni, instalaţiile principale ale postului de radio pus în funcţiune în luna ianuarie, au fost distruse. •­IN BRAZILIA îşi desfăşoa­ră lucrările o conferinţă interna­ţională cu tema „Rolul ştiinţei şi tehnologiei în dezvoltarea ţă­rilor Americii Latine“. Partici­panţii la conferinţă­­ îşi propun discutarea unor forme de coopera­re pentru susţinerea procesului de industrializare, fără să spo­rească dependenţa tehnologică fa­ţă de ţările care furnizează echi­pamente industriale, informează agenţia Inter Press Service. • LA FRANKFURT PE MAIN s-a desfăşurat vineri o de­monstraţie de protest împotriva escaladării războiului dus de Sta­tele Unite în Vietnam. La această manifestare, care a fost organiza­tă de „Comitetul împotriva războ­iului din Vietnam“, au participat peste 2.000 de studenţi. • SUTE DE STUDENŢI BRI­TANICI au participat vineri du­­pă-amiază la o demonstraţie de protest împotriva războiului dus de S.U.A. in Vietnam. După ce au mărşăluit pe străzi­le centrale ale Londrei, studenţii s-au oprit în faţa clădirii Amba­sadei Statelor Unite din capitala britanică. Poliţia, care a interve­nit pentru a dispersa pe demon­stranţi, a operat 14 arestări. • IN FRANŢA continuă de­monstraţiile de protest împotriva escaladării de către Statele Unite a războiului din Vietnam. După manifestaţiile de la Paris, acţiuni similare s-au desfăşurat la Marsi­lia şi Rouen. La Marsilia, peste 5.000 de manifestanţi au demon­strat pe străzile oraşului, la che­marea Partidului Comunist Fran­cez, a Confederaţiei Generale a Muncii şi a altor organizaţii. La Rouen, peste 1.200 de persoane s-au deplasat spre sediul prefec­turii, unde au prezentat o moţiu­ne împotriva războiului din Viet­nam. • PREŞEDINTELE REPUBLI­CII ISLAMICE PAKISTAN, Zul­fikar Ali Bhutto, a declarat că a propus ca întîlnirea sa cu premierul indian, Indira Gandhi, să aibă­ loc luna viitoare — in­formează agenţia United Press International. @jeuial REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA, cartierul Simeria, telefon: 13­88. Abonamentele se las la oficiile poştale şi difuzorii voluntari din Întreprinderi fl InstitutU. •— Tiparul: Tipografia Sântu Gh­eorghe 11M i ■ I ■ I !■ 11 (Urmare din pag 7) damnat aceste măsuri „ime­diat ce ele au fost anunţate, reafirmîndu-şi solidaritatea cu lupta dreaptă a poporului viet­namez ce-şi apără cu eroism libertatea şi independenţa na­ţională ,dreptul de a decide singur destinele sale“. Popo­rul român — se arată în de­claraţia guvernului Republicii Socialiste România — susţine propunerile R.D.V. și ale G.R.P. al Republicii Vietnamu­lui de Sud ca bază de regle­mentare a problemei vietna­meze. Cere să se depună toate eforturile pentru reluarea tra­tativelor cvadripartite de la Paris, în vederea rezolvării politice a războiului din aceas­tă zonă, cu respectarea drep­turilor naţionale ale tuturor popoarelor indochineze“. ★ Rezultatele consultării elec­torale din Italia concretizea­ză o serie de tendinţe semna­late deja anterior în viaţa po­litică a ţării. In primul rînd, trebuie consemnată adeziunea crescîndă de care se bucură partidul comunist în rîndul corpului electoral ; faţă de re­zultatul obţinut în 1968, parti­dul a înregistrat acum o nouă avansare, atît în cifre absolu­te, cit şi în procente ; peste nouă milioane de alegători, re­­prezentînd 27,2 la sută din corpul electoral, au votat în favoarea P.C.I., aducîndu-i 179 de locuri în Camera Deputa­ţilor (cu două mai mult faţă de vechea­ Cameră). Voturilor obţinute de P.C.I. li se adaugă cele de care au beneficiat Partidul Socialist Italian şi Partidul Socialist Democratic, astfel incit se poate spune că, în total, 40 la sută dintre alegători au votat în favoarea forţelor de stin­gă. Grupările de centru, în schimb, au fost nevoite să fa­că un pas înapoi ; democraţia creştină a obţinut 267­ de man­date (faţă de 266 cît avea an­terior), dar a întrunit un pro­cent de 38 la sută din sufragii­le exprimate, comparativ cu 39,1 la sută în 1968. Un eşec de proporţii a fost înregistrat de partidul liberal, care a pier­dut nu mai puţin de 10 locuri în parlament. Paralel cu aceasta, atrag însă atenţia voturile obţinute de forţele neofasciste. Forma­ţia lor politică, denumită Miş­carea Socialistă Italiană, are, în prezent, 56 de mandate în Cameră. Faţă de campania furibundă pe care au declan­şat-o aceste cercuri, cifra este mult inferioară celei scontate; de asemenea, proporţional cu mandatele de care beneficiază principalele partide politice, rezultatul apare ca semnifica­tiv. Dar faptul că într-un in­terval de patru ani, neofasciş­tii au reuşit aproape să-şi du­bleze numărul reprezentanţi­lor acţionează ca un semnal de alarmă. Numeroase persona­lităţi ale vieţii politice italiene au reliefat primejdia pe care o prezintă efortul spre ascensiu­ne al acestor forţe de extremă dreaptă, ca şi necesitatea de a fi contracarate toate acţiunile lor. După cunoaşterea rezultatu­lui voturilor, primul cuvînt îl au acum tatonările privind formarea unei noi coaliţii gu­vernamentale. Dar indiferent cite­­ culori va avea noul gu­vern italian, el are de soluţio­nat probleme majore, în spe­cial de natură socială şi econo­mică, care-şi aşteaptă demult rezolvarea (între altele, şoma­jul în creştere, o serie de­ re­forme democratice cerute de populaţie). Căci drumul spre soluţionarea reală a crizei po­litice italiene trece şi prin mo­dul în care guvernul va abor­da aceste probleme. ★ Votul în Bundestag în pri­vinţa ratificării tratatelor în­cheiate de R. F. G. cu U.R.S.S. şi Polonia, act ce urma să în­cheie o săptămînă politică vest-germană extrem de febri­lă a fost din nou amînat. „Bă­tălia ratificării“, cum au fost denumite eforturile­ guvernului Brandt-Scheel, susţinut de ma­rea majoritate , a populaţiei, pentru a obţine aprobarea Bundestagului, continuă să constituie astfel, centrul vieţii politice a R. F. a Germaniei. Nesocotind curentul larg de o­­pinie favorabil ratificării, o­­poziţia creştin-democrată a a­­doptat vechea tactică a tergi­versării. După o­ serie intermi­nabilă de convorbiri şi între­vederi cu membrii guvernului,­ opoziţia şi-a dat acordul asu­pra unui proiect comun de re­zoluţie în probleme de politică externă. Proiectul era conside­rat ca un pas înainte pe calea ratificării, întrucît el putea realiza o primă înţelegere în­tre guvern şi opoziţie privind probleme ce se referă direct la cele două tratate. Dar, la numai 24 de ore după ce îşi a­­firmaseră public adeziunea lor faţă de proiectul amintit, lide­rii creştin-democraţi pretextea­ză acum o serie de neclarităţi ale textului, cerînd o nouă „pauză de gîndire“. Deocamda­tă, dacă nu survin între timp elemente noi, votul definitiv privind ratificarea tratatelor este programat pentru săptă­­mîna viitoare. Noi întrevederi şi runde de convorbiri urmează să aibă loc între guvern şi o­­poziţie, în­­ timp ce atît în R. F. G. cît şi în cercuri largi ale opiniei publice internaţio­nale, continuă să se scoată în evidenţă importanţa acestui vot, atît pentru relaţiile dintre R. F. G., U. R. S­­ S. şi respec­tiv Polonia, cît şi pentru cli­matul european în general. Căci aceste tratate ar contribui în mod considerabil la înlătu­rarea sechelelor celui de-al doilea război, mondial, la îm­bunătăţirea climatului de în­credere între state, consolidînd, în ultimă instanţă,­­ premisele privind realizarea­­ securității pe continent. iiHii Cronica evenimentelor internationale 11■ IBil■ I B­­I IIBBIHIBIBiIHIHIMIBIBIII 11BIB11 IIBIBIBIBIBII I CALEIDOSCOP SOCOTEALA DE-ACASA ... Un cetăţean din Bielefeld (R.F.G.), al cărui nume agen­ţia Reuter, care transmite şti­rea, nu-l dezvăluie, s-a aflat în situaţia neplăcută de a nu-şi putea achita nota de plată in­tr-un local de noapte. Omul băuse 12 halbe şi două şnap­­suri. Patronul i-a îngăduit să plece şi să aducă banii de aca­să. N­eprezentîndu-se pînă la ora închiderii, cetăţeanul a fost reclamat a doua zi auto­rităţilor. Cazul a ajuns în faţa justiţiei. Datornicul s-a pome­nit zilele trecute cu socoteala acasă : in total 1529 mărci pen­tru 12 halbe şi 2 şnapsuri ! Nota de plată arăta: 9,35 mărci pentru bere şi şnapsuri, 34,10 mărci onorariul grefieru­lui, 900 mărci amendă pentru refuzul de a achita consuma­ţia, restul de peste 580 mărci... cheltuieli de judecată ! TATĂL ŞI FIUL Tribunalul din Salisbury, capitala Rhodesiei, a avut de judecat un caz destul de deli­cat, cel al tînărului A. Dou­glas Smith, pentru trafic de stupefiante. Pronunţarea pe­depsei a stîrnit senzaţie, fiind socotită prea blinda, numai 200 dolari amendă şi 6 luni în­chisoare, cu suspendarea pe­depsei. Pînă la urmă toată lu­mea s-a dumirit. A. Douglas Smith este una şi aceeaşi per­soană cu fiul premierului rasist al Rhodesiei, Ian Smith ! UN NOU GIGANT AL OCEANELOR La începutul lunii aprilie a fost pus în construcţie, pe­ ­ şantierele navale Kure d­in Japonia, cel mai mare petrolier din lume, care va avea 477.000 de tone! El va purta numele de „Globt­k Tokyo“ și va în­trece cu 104.000 tone pe „Ni­­seki Maru“, cel mai mare din lume la ora actuală. Comandat de o firmă engleză, noul gigant al oceanelor va fi lansat în luna octombrie și va intra în exploatare în februarie 1973. 1^

Next