Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)
1972-06-24 / nr. 674
ANUL V NIr. 674 I I I I I I I I I PRIN ACŢIUNI DE MUNCA ■ PATRIOTICA în cursul lunii mai au înce-1 put lucrările de lărgire și de ■ modernizare a căminului cul-1 tural din centrul comunei Za- jgon. în prezent se lucrează la I I pregătirea lucrărilor de con- strucţie propriu-zise. Muncile I I auxiliare au fost efectuate prin I munca patriotică a cadrelor S ■ didactice şi elevilor şcolii ge-| nerale. Cadrele didactice au I I lucrat la săparea şanţurilor I pentru fundaţie, iar elevii şco-1 I Iii au stivuit peste 75.000 de 1 J cărămizi necesare lărgirii spa- ■ I ţiului căminului cultural şi I ■ construirii Clubului tineretului. ■ Deci totul este pregătit... | J „spor la muncă, construe- “ | tori . | HARAI GYULA ^ SERBARE SCOLARA Sala Căminului cultural din | satul Dobolii de Sus a eleve- ■ nit... neîncăpătoare. Mulţi lo- | I cititori au fost prezenţi la ser- g I " barea de sfîrşit de an a elevi- | lor şcolii generale de 4 ani din a comună. Cu acest prilej Jakó || I Alexandru, directorul şcolii, a si făcut analiza muncii instruc- | tiv-educative din anul de curînd încheiat, analiză din care I a reieşit că, datorită muncii " cadrelor didactice, elevii şcolii şi-au însuşit un bogat bagaj de cunoştinţe. Timp de o oră elevii au pre- zentat un bogat şi variat pro- I gram artistic format din cîn-tece, recitări, dansuri, jocuri distractive. I. ALEXANDRU MICU TENISMENI B In cursul săptămînii trecu te, într-un cadru festiv, la Clu- I bul tineretului nr. 2 din co- ■ I muna Zăbala, a fost deschis I centrul de antrenamente la I tenis de masă al elevilor şi sportivilor avansaţi. Aici ac- I tivează peste 50 elevi şi tineri, 5 sub conducerea instructorilor I Turoczi Andrei, Răzvan Dudescu şi Simon István, jucători ai secţiei de tenis a Asocia-„ |ţiei sportive „Venus Zăbala“. | | Propunerea înfiinţării aces-§ tui centru a venit din partea“ I tinerilor şi a fost tradusă în | faptă de direcţia căminului | cultural în colaborare cu Aso- | | ciaţia sportivă. Un preţios spri- | I jin a fost primit din partea Cog I miletului judeţean U.T.C. Antrenamentele, ce se desfă- | ■ şoară de trei ori pe săptămînă, a I oferă elevilor în timpul vacan- | ţei petrecerea utilă a timpului | liber şi în acelaşi timp însu- ■ şirea tainelor tenisului de ma să. 1 CSÁSZÁR LUDOVIC | L. Succesul campaniei (Urmare din pag 1) să revenim, prin faptul că a rămas în continuare nerezolvată în S.U.A., este lipsa de lubrifianţi. Faţă de necesităţile staţiunilor pe trimestrul III, există un deficit de 7 tone ulei de transmisie şi circa 8 tone de unsoare consistentă, ceea ce ar putea crea mari neplăceri în perioada secerişului, lipsa lubrifianţilor putînd duce chiar la uzura prematură a utilajului şi prin urmare la scoaterea lui din funcţiune. Este necesar ca Trustul S.M.A. să găsească modalitatea de aprovizionare a staţiunilor cu lubrifianţi, chiar şi prin achiziţionări de vaselină de la staţiile „PECO“, în privinţa deficitului de ulei de transmisie, este necesar să se insiste şi în continuare la organele centrale de resort, pentru ca pînă la începerea secerişului şi acest neajuns să fie înlăturat. Fiecare confecţioner (Urmare din pag I) pentru că vă interesează cum acţionează colectivul nostru pentru a-şi onora angajamentele asumate în întrecere, pe linia reducerii cheltuielilor materiale, iată cîteva exemple elocvente. ... Peste cîteva zile, vom lansa în producţie după o nouă documentaţie, articolul uniforme şcolare. Produsul l-am realizat şi pînă acum, însă cu o pierdere de 4—5 la sută. Reproiectat, el se va rentabiliza, asigurîndu-ne chiar o economie la costurile planificate, de 5 la sută ! Practic, la fiecare costur se vor economisi cîte 100—120 cmi2 de stofă ... Tot prin renmortare? a fost îmbunătăţit ridical şi sistemul de căptuşit betelia pantalonilor. Revizuindu-se totodată şi tiparele, se obţin, începînd din data de 4 mai, importante economii, care pe parcursul unui an se vor ridica la aproximativ 3.500.000 lei... S-a introdus apoi, un sistem de combinaţii detalii şi grosimi la pantalonii pentru băieţi ; vom obţine pe această cale o reducere a consumului la stofă, care va totaliza pe parcursul unui an, cca. o jumătate de milion lei. Precizez, că încă din faza de proiectare s-au avut în vedere posibilităţile de adaptare la producţia de serie, a noilor tehnologii, realizîndu-se în scurtă vreme un şir de dispozitive care asigură creşterea indicelui de mecanizare a procesului de producţie şi, respectiv, o înaltă productivitate a muncii. Evident, toate aceste tehnologii vor continua să suporte pe parcurs, o serie de îmbunătăţiri care vor conduce la utilizarea tot mai judicioasă a materiei prime şi materialelor — cu alte cuvinte, la reducerea consumurilor normate. Ce v-aţi propus în perspectivă, ca noi obiective de realizat, cunoscînd că îndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă de a realiza cincinalul în numai patru ani, reclamă descoperirea şi valorificarea de noi resurse materiale şi umane ? — Organizaţia noastră, a comuniştilor, şi-a propus la recen-Li v-x v- v-cA auivui, act VcUU-. rifice întregul potenţial de care dispune colectivul. în acest scop, s-a lansat iniţiativa ca „fiecare comunist să aducă o contribuţie directă la perfecţionarea producţiei“ ! Or, aceasta înseamnă practic, perfecţionări la fiecare loc de muncă, menite să ridice substanţial indicii de productivitate a muncii şi de ieftinire a producţiei. Vom lansa în acest scop, un plan tematic orientativ, pentru soluţionarea unor probleme cheie ale producţiei, plan de a cărui realizare nu ne îndoim nici un moment. în plus, vom acorda o deosebită atenţie întocmirii consumurilor de aprovizionare — cunoscînd că materiile prime din industria de confecţii nu au pierderi admisibile prin stocare, transport şi manipulare — astfel încît, acest consum să fie cit mai apropiat de norma de consum tehnologic. ... Punem punct investigaţiei noastre, aici, apreciind că cele relatate ne furnizează suficiente argumente pentru a concluziona că la F. C. „Secuiana“, cercetarea atentă, pe baze ştiinţifice a tuturor resurselor nevalorificate încă, conduce colectivul de confecţioneri pe drumul sigur al transpunerii în practică a angajamentelor asumate în întrecere. Telefon automat la Sfîntu Gheorghe începînd de mîine 25 iunie se pun în funcţiune în holul Oficiului P.T.T.R. din Sfîntu Gheorghe, două telefoane automate interurbane, de la care se vor efectua convorbiri directe cu Braşov şi Bucureşti, fără intermediul centralei telefonice. De asemenea, tot aici s-a înfiinţat un birou de prezentare a coletelor externe, care va funcţiona în fiecare joi, între orele 9,30—14. Un om,o viaţă (Urmate din pag. 1) drept peste depărtări. „Am rămas printre ai mei. Munca politică, care, în acea vreme, se părea că-i grea pentru o femeie îmi dădea încredere, şi voinţă. Aveam acum un ideal, o răspundere. De aceea, cu siguranţă munca şi lupta aceasta mi-au redat viaţa...“ Nimic din ceea ce-nseamnă solicitare, angajare, nu i-au fost străine Elisabetei Bod. ... Ţărancă de felul ei, comunista Elisabeta Bod, vorbea în limba vieţii lor aspre, cu vorbe puţine şi scurte, uneori tăioase. „Pentru mine, a rezolva problemele spinoase ale oamenilor nu era doar o obligaţie. Şi atunci, la începutul colectivizării, tot oamenii m-au ajutat să depăşesc greutăţile !.. ... In decembrie 1961, refuzînd inactivitatea, retragerea prin pensionare, E. Bod şi-a continuat adevărata ei cale. „Stînd acasă nu mai eram eu. Pentru ce primeam pensie cînd nu dădeam nimic societăţii ?..Nimic din ceea ce-i fremătător nu i-a fost străin comunistei plămădite din piatră şi credinţă. A ales viaţa trepidantă a producţiei. Zumzetul acela tonifiant al vieţii petrecute prin muncă. „Meseria am învăţat-o aici, la Fabrica de ţigarete. Aici m-am şi calificat“ Printre milioane de voinţe, Elisabeta Bod îşi reluase locul sortit prin credinţă .. . ... Ochii secretarei comitetului de partid al Fabricii de ţigarete se-nvieţuiesc, vorbind despre tovarăşii săi de muncă, muncitorii: „Intr-un fel trăiesc prin ei. Cînd le văd efortul, bunăvoinţa, hotărîrea, simt că nu-i pot părăsi, că oboseala e-aşa, o stare trecătoare.. De-aţi şti ce oameni minunaţi avem !.. .“ Trăind printre şi oarecum prin oameni, aceştia au devenit „fraţii“ ei, de nou destin socialist. „Nimic nu fac singură. Am înţeles că trebuie să-i consult totdeauna pe muncitori, să le aflu firea, greutăţile. Am greşit şi eu, dar ei, oamenii erau lingă mine...“ ... Pe vorba scurtă, uneori tăioasă, timpul nu şi-a pus patina. Ochii te privesc drept, cercetători, îţi spun multe despre muncă, despre viaţă şi credinţă. Timpul se-ntoarce spre lumină. Clepsidra mai are mult nisip pentru viitorul comunist. Pentru că, Elisabeta Bod va rămine, alături de toţi comuniştii acestei ţări, şi pentru mai tîrziu o VOINŢA . .. .......Mă gindesc deja, împreună cu tovarăşii mei, la schimbul de mîine, la viitorii organizatori, la viitorii luptători. Aşa e la noi, o tradiţie ...“ ... „Mă preocupă viitorul fetei mele. Viaţa, dar şi munca ei, care să însemne pentru ea, ce-a-nsemnat şi pentru mine ...“ .. „In curind, voi ieşi la pensie. Voi putea oare să...?!“ Julieri CUVINTUL NOU EXPO *72 (Urmare din pag. I) U—650 sau autocamionului de mare tonaj „Roman“, realizate la Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, diversitatea şi linia estetică reuşită a exponatelor realizate în cadrul unităţilor cooperaţiei de consum ale U.J.C.M., la Uzina textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe, Fabrica de confecţii „Secuiana“ Tîrgu Secuiesc, I.I.L. „Bazaltul“, I.I.L. „Spicul“, „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc, I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe. De altfel, unităţi economice ca : „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc, I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe, I.I.L. „Spicul“, sau Uzina textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe, fac şi acum dovada faptului că succesele obţinute în anii precedenţi, recunoscute prin diplomele acordate cu ocazia participării la al V-lea Pavilion de mostre organizat la Bucureşti, au fost un stimul evident de energii, produsele expuse acum, situîndu-se la aceleaşi înalte cote ale exigenţei. Spaţiul nu ne permite, a intra în analiza amănunţită a caracteristicilor exponatelor. De aceea ne vom mulţumi să notăm doar că ele au ca principală trăsătură calitatea, că au capacitatea de a răspunde aşa cum se cuvine exigenţelor beneficiarilor. Nu putem încheia aceste scurte consideraţii fără a aminti faptul că la reuşita expoziţiei contribuie, fără îndoială, şi prezenţa aici a muncii şi creativităţii elevilor în orele de practică tehnico-productivă, a unor produse, e drept, ilustrînd abia începuturi, ale membrilor cooperatori. O notă bună, de asemenea, se cuvine a acorda iniţiativei U.J.C.M., care, pe lîngă o largă prezentare de produse, în scopul unei mai bune deserviri a populaţiei, solicită printr-un chestionar, tuturor celor ce-şi vor purta paşii prin incinta expoziţiei, impresii şi sugestii asupra prestărilor de servicii realizate în unităţile sale. Vorbind despre dezvoltarea prezentă şi viitoare a judeţului, „Expo ’72“, demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că angajamentul colectivelor de oameni ai muncii din economia județului Covasna, de a realiza sarcinile cincinalului înainte de termen, va căpăta greutatea împlinirilor. ■miMiBaii Succesele artiştilor amatori şcolari Cu cîtva timp în urmă, ziarul nostru relata despre participarea formaţiilor artistice ale elevilor, laureate ale fazei judeţene, la faza pe zonă, desfăşurată la Braşov, fază care a înregistrat participarea formaţiilor artistice ale elevilor din cinci judeţe ale ţării, în „clasamentul“ pe zonă, recent comunicat de juriu, reprezentanţii artei interpretative şcolare din judeţul nostru ocupă următoarele locuri : — Formaţii corale, coruri mixte : Premiul III — Liceul Covasna. — Formaţii orchestrale: Premiul II — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Formaţii de dansuri populare : Premiul II — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Solişti vocali muzică populară : Premiul III — Iudith Király, Monica Munteanu — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Montaje literar muzicale: Premiul I — Liceul Tîrgu Secuiesc. Un „palmares" aşadar, destul de bogat, care ne îndreptăţeşte să adresăm călduroase felicitări tuturor acelora care au contribuit la realizarea lui, să le urăm şi în continuare să obţină noi şi frumoase rezultate. SIMBATA, 24 IUNIE SFÎNTU gheorghe .ARTA" (telefon 1445) — Preri — coproducţie franco-englezî — orele 10, 15, 17, 19, 21. TÎRGU secuiesc „8 MAI" (telefon 391) — Cortul roşu — seriile I—II — film italo-sovietic — orele 10, 16,19. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Waterloo — seriile I—II — film italo-sovietic, — orele 10, 17, 20, ■■ 9,00 Telex ; 9,05 Biblioteca pentru toţi ; 9,50 De vorbă cu gospodinele; 10,05 Curs de lb. engleză 10,50 Ancheta Tv. ; 11,30 Emisiune de divertisment ; 12,15 In slujba sănătăţii ; 12,30 Telejurnal 16,30 Emisiune în limba germană ; 18,15 Ritm, tinereţe, dans 19,05 Publicitate: 19,15 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 20,00 In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Iomnanist Român şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii ; 20,15 Teleenciclopedia ; 20,55 Film serial : Schulmeister. Episodul al III-lea; 21,50 Zîmbiţi... vă rog! Emisiune de divertisment ; 22,40 Telejurnal ; 22,50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României. Vremea va fi călduroasă, dar instabilă. Cerul va prezenta înnourări mai ales în cursul dupăamiezei, cînd vor cădea averse de ploaie locale însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Minimele oscilează între 23—26 de grade, iar maximele între 12—14 grade. Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE Tipografia Si iîhpnrnrlip V il v VI V primeşte înscrieri pentru concursul de admitere la cursurile de calificare prin ucenicie la locul de muncă, în meseriile : • culegător mecanic, cu durată de şcolarizare 3 ani • culegător manual 2 ani • maşinist tipar înalt 3 ani • legător 2 ani CONDIŢII DE ADMITERE : Se primesc tineri, numai băieţi, pînă la 18 ani. înscrierile se fac pină la data de 1 iulie 1972, la Tipografia Sfîntu Gheorghe, strada Simeriei nr. 3, telefon 17 74, în baza actelor : — buletin de identitate; — certificat de naştere original şi copie nelegalizată ; — adeverinţă de 8—10 clase ; — fişa copilului de la 0—15 ani, sau certificatul medicosanitar eliberat de circumscripţie ; — buletin de analiza sîngelui; — rezultatul radiologic pulmonar. EXAMENELE DE ADMITERE SE DAU LA : — limba şi literatura română (scris şi oral); — matematică (scris şi oral). Se recrutează candidaţi care cunosc limbile română şi maghiară. Ucenicii beneficiază de indemnizaţii lunare diferenţiate în funcţie de ucenicie : anul I: 675 lei, anii II şi III : 687— 880 lei. Concursul va avea loc între 4—5 iulie 1972. ANUNŢ întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală, anunţă că, din cauza întreruperii furnizării curentului electric, în zilele de 24 şi 25 iunie a.c., între orele 9—12, alimentarea cu apă potabilă a oraşului Sfîntu Gheorghe va fi întreruptă. MICA PUBLICITATE Schimb apartament bloc două camere, central, Galați cu apartament similar la Tîrgu Secuiesc. Informații : Balázs András, Tîrgu Secuiesc, str. Rozelor 4, bloc C 1, scara B, ap. 14. Pag. 3 Uzina mecanică de material rulant Braşov, str. Harmanului nr. 51 recrutează candidaţi pentru UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA, cu durata de 3 ani, cu pregătire teoretică prin învăţămînt comasat de 3 luni pe an, în meseriile : STRUNGAR LĂCĂTUŞ MECANIC — industria construcţiilor de maşini MODELOR PENTRU TURNĂTORIE Se primesc candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale, în vîrstă pînă la 18 ani. Examenul de admitere va avea loc la sediul şcolii profesionale — Depoul C.F.R. Braşov, în perioada 3-4 iulie a.c. înscrierile se fac pînă la 1 iulie 1972, la biroul personal al uzinei, între orele 7-14. Pentru elevii declaraţi admişi, care au domiciliul în alte localităţi (pînă al 80 km), pe timpul şcolarizării se acordă abonamente gratuit pe C.F.R. Ocoalele silvice recrutează: candidaţi pentru şcoala de pădurari, cu durata de 2 ani. Concursul de admitere se desfăşoară între 1—12 iulie a.c. la Miercurea Ciuc, iar şcoala se va urma la Nâsâud. Se primesc candidaţi cu şcoala generală, serviciul militar satisfăcut, fără antecedente penale şi cu vîrsta maximă de 35 ani, în timpul şcolarizării se acordă întreţinere gratuită. întreprinderea de reparaţii capitale rafinării Ploieşti, str. Diligenţei, nr. 18 angajează de urgenţă pentru şantierele din judeţele Prahova, Argeş, Brăila şi Braşov, muncitori în meseriile : ® Lăcătuşi-montatori instalaţii chimice şi rafinării ; ■ Cazangii recipiente şi ridicări de utilaje grele; ■ Sudori electrici şi autogeni; ■ Zidari-roşari, şamotori şi zidărie antiacidă ; ■ Izolatori termici; ■ Tinichigii de şantier ; H Dulgheri construcţii; ® Muncitori necalificaţi; Plata se face în acord simplu sau acord global. Se asigură masă la cantină contra-cost. Pentru angajaţii nelocalnici se asigură cazare. Angajarea se face direct la loturile : — G.I.P. Piteşti. — C.F.A. Brăila. — Rafinăria Braşov şi la Biroul personal al întreprinderii din Ploieşti, str. Bărcăneşti nr. 1, telefon 248 50, interior 36, sau 1 05 00, interior 167, de unde se pot lua și relații suplimentare. . Şcoala profesională C.F.R. Braşov curs de zi primeşte înscrieri, pînă la data de 4 iulie 1972, pentru următoarele meserii : Lăcătuş-mecanic locomotive ; Electrician locomotive ; Lăcătuş-mecanic S.C.B. ; Electrician I. F.T.E. ; Lăcătuş-mecanic şi electrician vagoane; Lăcătuş utilaj construcţii C.F. ; Electrician reţele şi telecomunicaţii ; - Electrician întreţinere şi reparaţii; La aceste meserii se pot înscrie tineri din judeţe Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna. - Forjori, lăcătuş mecanic vid. construcţii de maşini, sudori şi strungari. La aceste meserii, se primesc candidaţi din toată ţara. Pentru formarea de ucenici la locul de muncă, curs de zi, se primesc înscrieri la următoarele meserii : lăcătuş mecanic locomotive, strungari şi sudori. « Se pot înscrie tineri din judeţul Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna, iar pentru meseriile de strungar şi lăcătuş mecanic I.C.M. se primesc candidaţi din toată ţara. Examenul va avea loc în perioada 6—14 iulie a.c. şi se va da la matematică şi fizică, scris şi oral.