Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-25 / nr. 675

proletari din toate tarile, un a­va­z Organ al Comitetului judeţean Covasna al F.C.R. şi al Consiliului popular judeţean CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ A ORGANIZAŢIEI MUNICIPALE DE PARTID BUCUREŞTI In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat, sîm­­bătă, lucrările conferinţei ex­traordinare a organizaţiei mu­nicipale de partid Bucureşti, care are loc în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a parti­dului — eveniment de impor­tanţă majoră în viaţa politică a ţării. La conferinţă au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Maxim Bergh­ianu, Gheorghe Stoica, Ion Ioniţă, Ion Stănes­­cu, Mihai Marinescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, precum şi membri ai C. C. al P. C. R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, membri de partid cu stagiu în ilegali­tate. Au luat parte membri şi membri supleanţi ai Comite­tului municipal de partid Bu­cureşti, precum şi delegaţii de­semnaţi în adunările generale ale tuturor comuniştilor sau în plenare cu activul ale comite­telor de partid din întreprin­derile, instituţiile şi cartierele Capitalei. Intrarea în sala de şedinţe a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost salutată de participanţi cu vii şi îndelungi aplauze. Mi­nute in şir se ovaţionează pen­tru partid, pentru secretarul general al partidului. Este o atmosferă de puternic şi vi­brant entuziasm. După deschiderea şedinţei, tovarăşul Gheorghe Cioară, membru al Comitetului Exe­cutiv al C. C. al P. C. R., prim­­secretar al Comitetului muni­cipal Bucureşti al P. C. R., a prezentat informarea cu pri­vire la înfăptuirea sarcinilor rezultate din hotărîrile Confe­rinţei Naţionale a partidului din decembrie 1967 şi ale Con­gresului al X-lea al P. C. R. privind perfecţionarea organi­zării, conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socia­liste, sistematizarea municipiu­lui Bucureşti. (Continuare în pag. a 4-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, tuturor co­muniştilor şi oamenilor muncii din Capitală un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Pot aprecia că lucrările confe­rinţei organizaţiei de partid din Capitală s-au desfăşurat într-un spirit de lucru, de înaltă exigenţă comunistă. Informarea prezenta­tă de tovarăşul Cioară şi cuvîntul tovarăşilor care au participat la dezbateri au scos în evidenţă fap­tul că s-au obţinut importante re­zultate în înfăptuirea planului pe 1971 şi pe primele 5 luni ale a­­nului 1972. In felul acesta oame­nii muncii din Capitala patriei noastre au adus o contribuţie de mare însemnătate la realizarea planului cincinal. După cum cu­noaşteţi, în întreaga ţară se ob­ţin rezultate bune în înfăptuirea cincinalului. Din rezultatele de pînă acum se poate trage conclu­zia că programul elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului co­respunde pe deplin forţei, capa­cităţii creatoare a clasei munci­toare, a întregului nostru popor, că acest program este realizat şi există toate condiţiile să fie rea­lizat în bune condiţiuni. Mai mult chiar, activitatea de pînă acum, analizele care au loc în toate ju­deţele şi unităţile productive evi­denţiază că există încă mari re­zerve de capacităţi de producţie pentru obţinerea unor depăşiri simţitoare ale prevederilor cincinalului. De altfel, în întreaga ţară se stabilesc noi angajamente şi se des­făşoară o intensă activitate în ve­derea îndeplinirii cincinalului înainte de termen. Nu aş dori să mă refer acum mai amănunţit la realizările ob­ţinute, nici pe întreaga ţară şi nici în Capitală , în informare şi în cadrul discuţiilor s-a vorbit despre aceasta pe larg. Doresc să mă opresc asupra măsurilor ce se impun a fi luate în continuare pentru a asigura înfăptuirea în bune condiţiuni a angajamentelor privind realizarea înainte de ter­men a cincinalului. Am reţinut cu multă satisfacţie, din conferinţă, angajamentul oa­menilor muncii din Capitală, al organizaţiei de partid, al confe­rinţei, de a realiza planul în 4 ani şi jumătate. (Aplauze puterni­ce). Mulţi din tovarăşii care au luat cuvîntul au înfăţişat pe larg posibilităţile existente în acest sens în diferite întreprinderi, în diferite sectoare ale Capitalei, în diferite ramuri de activitate. Ceea ce mi-a produs o deosebită bucurie este faptul că, spre deosebire de alte împre­jurări — şi, după cum ştiţi, am participat la multe conferinţe sau şedinţe cu activul de partid al Capitalei — în conferinţa de astăzi s-a vorbit mai concret. A­­tît secretarii organizaţiilor de par­tid din sectoare, cît şi directorii, inginerii, muncitorii, ceilalţi to­varăşi care au luat cuvîntul, s-au referit la probleme concrete, au înfăţişat posibilităţile reale de a folosi mai bine capacitatea de pro­ducţie existentă — atît în ce pri­veşte spaţiile, cît şi maşinile şi utilajele. Este un lucru bun ! Aceasta demonstrează că organiza­ţia de partid din Capitală, acti­vul său, comuniştii, oamenii mun­cii au înţeles şi înţeleg mai bine că activitatea de partid, construcţia socialismului este o problemă concretă şi nu abstractă, că înfăp­tuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului — apropierea României de nivelul țărilor cu o industrie dezvoltată — se poate realiza numai printr-o activitate concretă, la fiecare loc de muncă. Iată de ce apreciez în mod deosebit felul în care au fost abordate problemele în această conferinţă , deşi tovarăşul Cioară este, după cît ştiţi, de curînd prim­­secretar al Capitalei, are un rol important în imprima­rea acestui curs în organi­zaţia de partid. (Aplauze). Desigur, tovarăşi, angajamen­tul de a realiza planul de pro­ducţie în patru ani şi jumătate, deci în 54 de luni, cere eforturi serioase. Aceasta presupu­ne, după calculele făcute de Comitetul municipal de partid, o producţie suplimentară de cir­ca 52 de miliarde lei. Dacă ana­lizăm posibilităţile Capitalei, a­­ceasta nu este chiar atît de greu de realizat, pentru că, după pă­rerea mea, încă de la stabilirea planului s-au produs unele gre­şeli; sarcina stabilită Capitalei, de a creşte producţia globală cu 57 la sută, a fost mică, ţinînd seama de potenţialul existent şi de faptul că în această perioadă se dezvoltă noi unităţi producti­ve,­­investiţiile cresc cu 40 la su­tă. în fond, ceea ce s-a prevăzut să se realizeze urmează să se obţină nu atît pe baza folosirii mai bune a vechilor capacităţi, cît pe seama capacităţilor nou create. De aceea nu este chiar de speriat concluzia că se poate obţine o producţie de 206 la su­tă, adică o dublare a producţiei faţă de 1970. Cred că aşa ar fi trebuit să arate de la început planul pentru Capitală; aceasta ne-ar fi dat acum posibilitatea să facem o suplimentare mai reală. (Vii aplauze). Cîţiva tovarăşi au spus aici că se poate obţine o producţie du­blă la capacităţile şi utilajele e­­xistente­­ în electronică, în do­meniul calculatoarelor; aţi auzit ce spaţii nefolosite există, şi pe care le putem dota corespunză­tor imediat, sau pe măsura im­portării sau producerii utilajelor respective. S-a arătat aici că a­­veţi o încărcare a utilajelor şi o utilizare a schimburilor sub media pe ţară, deşi Bucureştiul deţine aproape 18 la sută din in­dustria României; nu mai spun că şi media pe ţară este slabă, nivelul schimburilor ridicîndu-se la aproximativ 1,70. Rezultă deci, că pentru a obţine ce v-aţi pro­pus nu se cer eforturi extraordi­ (Continuare in pag a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU CHEMAREA Conferinţei extraordinare a organizaţiei de partid a Municipiului Bucureşti către toate organizaţiile judeţene ale Partidului Comunist Român, către toţi oamenii muncii Conferinţa extraordinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti, desfăşurată în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi bucurîndu-se de sprijinul direct, de înaltă competenţă, al se­cretarului general al partidului, a examinat, cu adîncă responsa­bilitate comunistă, marile rezerve care există în economia Capi­talei şi a hotărît, într-o deplină unanimitate, în numele tuturor oamenilor muncii din unităţile bucureştene, să acţioneze cu toată fermitatea pentru valorificarea la un nivel calitativ superior a a­­cestor resurse şi pentru realizarea planului cincinal în patru ani şi jumătate. Exprimînd în acest sens voinţa şi sentimentele comuniştilor, ale tuturor celor ce muncesc din Capitală, conferinţa adresează o înflăcărată chemare la întrecere organizaţiilor judeţene ale Parti­dului Comunist Român, muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, cercetătorilor şi proiectanţilor, oamenilor muncii de la oraşe şi sate, pentru ca, printr-o largă desfăşurare a forţei creatoare, va­­lorificînd tot mai bine potenţialul tehnic şi experienţa de muncă, să realizăm actualul cincinal în patru ani şi jumătate, întrecere care să continue pînă la sfîrşitul anului 1975, cînd se va face bi­lanţul rezultatelor obţinute. îndeplinirea acestui măreţ şi mobilizator obiectiv se va fina­liza, în Capitală, într-o producţie globală suplimentară în valoa­re de 52 miliarde lei, materializată în mărfuri de o înaltă tehni­citate şi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare, necesare economiei naţionale, satisfacerii cerinţelor sporite ale industriei şi consumului; cea mai mare parte din producţia marfă va fi des­tinată exportului, sporind aportul Bucureştiului la reducerea efor­tului valutar al ţării; în acest scop ne propunem : — folosirea intensivă a maşinilor şi utilajelor, a tuturor ca­pacităţilor de producţie; utilizarea raţională a spaţiilor neecono­­micos întrebuinţate prin montarea de noi utilaje şi agregate; — modificarea structurii producţiei, asigurind creşterea conti­nuă a ponderii produselor de înaltă tehnicitate şi valoare ridi­cată; — creşterea gradului de specializare şi extinderea cooperă­rii în producţie ; — pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă necesare pro­ducţiei, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III; — realizarea unui raport optim între personalul direct pro­ductiv şi cel administrativ; — creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, prin inten­sificarea progresului tehnic, extinderea mecanizării, semiautomati­­zării şi automatizării producţiei, modernizarea produselor şi a tehnologiilor de fabricaţie, perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii; — întărirea şi dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică în sprijinul producţiei şi aplicarea operativă în practică a re­zultatelor obţinute; — conceperea şi fabricarea de maşini-unelte, utilaje, maşini-agre­­gat de înaltă productivitate, pentru a se obţine produse mai multe şi cu valoare tot mai ridicată din aceeaşi cantitate de ma­terii prime ; — reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, gospo­dărirea raţională a materiilor prime şi materialelor, sporindu-se permanent valoarea producţiei globale la 1 000 lei fonduri fixe; — extinderea autoutilării; — reducerea duratei de realizare a investiţiilor; devansarea cu cel puţin un trimestru a termenelor de punere în funcţiune a unui număr de 30 capacităţi de producţie; ieftinirea costului in­vestiţiilor şi atingerea în scurt timp a parametrilor proiectaţi; — sporirea substanţială a volumului de mărfuri destinate ex­portului. Apreciind că realizarea cincinalului înainte de termen con­stituie o îndatorire de onoare a întregului nostru popor, oamenii muncii din Capitală se angajează să-şi realizeze exemplar obli­gaţiile ce le revin în relaţiile contractuale cu celelalte unităţi so­cialiste şi să le acorde tot sprijinul pe care îl vor solicita. Vă adresăm această chemare la întrecere, care se desfăşoară sub semnul celor două mari evenimente — Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român şi aniversarea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii — cu convingerea fermă că ea va găsi un larg şi profund ecou în rîndurile comuniştilor, ale tutu­ror oamenilor muncii. Dînd glas înaltelor simţăminte patriotice şi animaţi de adîncă responsabilitate partinică, să muncim, dragi tovarăşi, cu abnegaţie şi devotament pentru a da viaţă angaja­mentului nostru comun , cincinalul în patru ani şi jumătate ! Va avea astfel de cîştigat naţiunea noastră socialistă, vom contribui cu toţii la progresul economic şi social al României, la ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. lucrările Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid Covasna Ieri, 24 iunie, s-au desfăşurat în sala Teatrului de Stat din o­­raşul Sfîntu Gheorghe, lucrările Conferinţei extraordinare a or­ganizaţiei judeţene de partid Co­vasna. La lucrările Conferinţei, au luat parte membrii Comitetului judeţean de partid, ai Comisiei de revizie şi ai Colegiului de partid, delegaţii desemnaţi de adunările organizaţiilor de par­tid, membri de partid cu sta­giu în ilegalitate, un mare nu­măr de invitaţi din rîndul ca­drelor cu munci de răspundere pe linie de partid şi de stat, al activiştilor organizaţiilor de ma­să şi obşteşti, al conducătorilor unităţilor economice. La lucrările Conferinţei au participat tovarăşul Vasile Pati­­lineţ, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul economiei fo­restiere şi materialelor de con­strucţii, tovarăşul Ioan Vincze, vicepreşedinte al Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară. Au fost prezenţi, ca invitaţi, reprezentanţi ai organelor cen­trale, ai unor ministere şi cen­trale industriale, corespondenţi de presă. In deschiderea lucrărilor Con­ferinţei, tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Covasna al P.C.R., a subliniat că în etapa premer­gătoare Conferinţei extraordina­re a organizaţiei judeţene de partid, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Covasna, au dezbătut cu o înaltă responsabi­litate partinică şi cetăţenească modul de realizare a prevederi­lor planului de stat pe anul 1972 şi posibilităţile de îndeplinire înainte de termen a actualului cincinal. După alegerea organelor de conducere şi de lucru ale Confe­rinţei, a fost adoptată următoa­rea ordine de zi : 1. Raportul Comitetului jude­ţean de partid cu privire la în­făptuirea sarcinilor rezultate din hotărîrile Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Con­gresului al X-lea al P.C.R., pri­vind perfecţionarea conducerii cî nionîfj­iXvîî 2ctivitaţii econo­­mico-sociale, dezvoltarea demo­craţiei socialiste şi sistematizarea localităţilor rurale. 2. Alegerea delegaţilor pentru Conferinţa Naţională a partidu­lui. La primul punct al ordinei de zi, tovarăşul Ferdinand Nagy a prezentat raportul Comitetului judeţean de partid. Pe marginea acestei informări au luat cuvîn­tul tovarăşi­­­ loan Koós, prim­­secretar al­­Comitetului orăşenesc de partid Sfîntu Gheorghe; Ar­­cadie Boroş, director al I.M. Că­­peni; Ludovic Csortán, secretar al Comitetului de partid al Fa­bricii de şuruburi din Tîrgu Se­cuiesc; Gheorghe Taras, vicepre­şedinte al C.A.P. Chichiş; Silviu Tănase, directorul C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc; Iosif Stemmer, directo­rul Fabricii de confecţii din Tîr­ TELEGRAMĂ Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P. C. R. Bucureşti Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In atmosfera de puternic avînt creator, de entuziastă şi rodnică muncă a întregului popor închinată făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Conferinţa organizaţiei ju­deţene de partid Covasna a prilejuit pentru comuniştii, toţi oamenii muncii, români şi maghiari, din această bogată şi frumoasă parte a patriei, încă o dovadă de afirmare a totalei adeziuni la înţeleaptă politică generală a Partidului Comunist Român — sinteză a tot ce a fost şi este mai bun în gîndirea, simţirea şi activitatea revoluţionară, progresistă a naţiunii noastre de-a lungul timpurilor. Transformările înnoitoare petrecute în toate domeniile de activitate, în perioada care a trecut de la Conferinţa Naţio­nală a partidului din 1967 şi Congresul al X-lea, dovedesc că omul societăţii socialiste , condus şi indrumat de partid, în fruntea căruia vă aflaţi dumneavoastră, iubitul şi înţeleptul nostru conducător, ştie să facă din fiecare zi, prin munca sa, o nouă treaptă de lumină şi bucurie, de frumuseţe şi bună­stare spre viitorul comunist al patriei. Expresie a gîndirii novatoare, ştiinţifice, a aplică­rii consecvente a politicii naţionale profund realiste a partidului nostru, reorganizarea administrativ-teri­­torială a ţării, constituirea judeţului Covasna a înscris o nouă filă de aur în cartea vieţii celor care de veacuri trăiesc pe aceste meleaguri, Înfrăţiţi in luptă, muncă şi năzuinţe. Măr­turie a unităţii de gîndire şi acţiune între partid şi masele largi de oameni ai muncii stau rezultatele deosebite obţinute în dezvoltarea multilaterală a judeţului, continua înflorire a oraşelor şi satelor, a bunăstării materiale şi spirituale a fie­cărui cetăţean. In frunte cu comuniştii, oamenii muncii din judeţul Co­vasna depun în aceste zile eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului din iulie şi a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Analizind cu răspundere comunistă posibilităţile de care dispun şi răspunzînd la Înflăcărată dumneavoastră chemare, pe care aţi adresat-o întregului popor de a realiza actualul cincinal în patru ani şi jumătate, şi chiar mai devreme, oa­menii muncii din judeţul Covasna vor realiza planul cu 185 zile înainte de termen, şi-au suplimentat angajamentele luate iniţial în întrecerea socialistă la producţia marfă industrială de la 25 milioane lei la 50 milioane Iei, au hotărît să sporeas­că productivitatea muncii cu 2,4 la sută, respectiv 2786 lei pe salariat, să realizeze 10 milioane lei beneficii peste plan, să reducă cheltuielile materiale în industrie cu 781 mii lei, să economisească 126 tone metal, 180 metri m­ici material lemnul şi alte materii prime şi materiale, să dea la export mărfuri peste plan în valoare de 750 mii lei valută. Lucrătorii ogoarelor covăsnene se angajează să livreze suplimentar la fondul de stat 36,5 tone carne, 4000 tone car­tofi de toamnă, 900 tone sfeclă de zahăr, 200 tone orz şi or­­zoaică. In îndeplinirea vastului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi aplicarea în viaţă a importantelor hotă­­rîri pe care le va adopta Conferinţa Naţională, vom depune eforturi sporite, vom face totul ca fiecare om al muncii să răspundă cu promptitudine îndatoririlor şi sarcinilor mari în­credinţate de partid. Fiind conştienţi de acest fapt, însufleţiţi de viitorul co­munist al României, oamenii muncii din judeţ, in frunte cu comuniştii, asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Ceauşescu, că îşi vor consacra energia, talentul şi forţa crea­toare, exemplul personal, în slujba înfloririi continue a scum­pei noastre patrii, Republica Socialistă România ! CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE COVASNA A P.C.R. Sfîntu Gheorghe, la 24 iunie 1972. (Continuare in pag. a 2-a) RAPORTUL COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID CU PRIVIRE LA ÎNFĂPTUIREA SARCINI­LOR REZULTATE DIN HOTĂRÎRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE DIN DECEM­BRIE 1967 ŞI ALE CONGRESULUI AL X-LEA AL P.C.R., PRIVIND PERFECŢIO­NAREA CONDUCERII ŞI PLANIFICĂRII ACTIVITĂŢII ECONOMICO-SOCIALE, DEZVOLTAREA DEMOCRATEI SOCIALISTE ŞI SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢI­ Conferinţa organizaţiei judeţe­ne de partid are loc în atmosfera de fierbinte entuziasm creator al întregului nostru popor care îşi modelează viitorul sub conduce­rea încercată a Partidului Co­munist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ampla şi avîntata în­trecere pentru îndeplinirea îna­inte de termen a actualului plan cincinal, de a întîmpina cu noi rezultate Conferinţa Naţională a partidului, din iulie, cea de-a XXV-a aniversare a proclamării Republicii, asigură valenţe supe­rioare muncii desfăşurate în toa­te compartimentele vieţii. După patru ani de la înfiin­ţarea judeţului, oamenii muncii, români şi maghiari — înfrăţiţi în idealuri, muncă şi viaţă — se (Text prescurtat) prezintă, în cinstea celor două mari evenimente ale anului, cu însemnate realizări în dezvolta­rea economică a judeţului. Au devenit o vie realitate cu­vintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite în anul 1967, la mitingul oamenilor muncii de la Tîrgu Secuiesc, unde a arătat că „şi în oraşul Tîrgu Secuiesc vor începe să fie construite în a­­ceşti ani trei întreprinderi în care vor lucra peste 2.000 de sa­lariaţi. Cu aceasta se va trece în mod mai intens la dezvoltarea industriei şi în oraşul dumnea­voastră. Pe harta României va apare un centru al industriei noastre socialiste". Crearea platformei industriale Tîrgu Se­cuiesc, precum şi modernizările şi dezvoltările unităţilor indusa­triale, constituie temelia proce­sului de industrializare, de for­mare a unui puternic detaşament al clasei muncitoare, de ridicare a bunăstării materiale şi cultu­rale a tuturor celor care trăiesc în acest judeţ. In perioada anilor 1968—1971­, producţia industrială a crescut cu peste 57 la sută, cu un ritm mediu de 12 la sută, iar în acest an sporul producţiei industria­le va fi de peste 15 la sută faţa de realizările anului 1971. Pro­ductivitatea muncii a cunoscut anual un ritm de creştere de 5,6 (Continuare în pag. a 2-a) LOR RURALE, PREZENTAT DE TOVARĂȘUL FERDINAND NAGY

Next