Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-24 / nr. 674

IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Fiecare confecţioner — un militant pentru perfecţionarea producţiei ■, vom realiza economii la cheltuielile de producţie, în valoare de 250.000 lei - din care reducerea cheltuielilor materiale reprezentînd 150.000 lei — precum şi un beneficiu suplimentar net, de 200.000 lei". Cum, pe ce căi se va realiza a­­ceastă prevedere ? — parte inte­grantă din angajamentul asu­mat recent de comuniştii P­abricii de confecţii „Secuiana“, privind îndeplinirea actualului cincinal în numai patru ani. Iată obiectivul investigaţiei noastre, în rîndul tînărului colec­tiv de confecţioneri de pe plat­forma industrială a oraşului Tîr­gu Secuiesc. Sectorul confecţii. Primul inter­vievat — comunistul Gheorghe Serif, şeful sectorului. — După mine — susţine inter­locutorul — problema reducerii cheltuielilor de producţie, este de fapt o problemă de educaţie. De ce ? Simplu. Iată de pildă, o ma­şină care, din neglijenţa celui că­ruia i s-a încredinţat, merge în gol. Consumă mai mult şi inu­til. In plus, uzura pieselor în miş­care, e mai mare ... Mergi de-a lungul fluxului tehnologic şi des­coperi capete lungi de aţă, la a­­proape toate cusăturile confecţii­lor. De ce aşa, cînd s-ar putea şi altfel ? ... Unele confecţionere, folosesc rejansa cu chibzuială, la milimetru. Altele ... Apoi deşeu­­rile, în special cele albe care sînt foarte căutate, scamele se pot re­valorifica. La fel şi hîrtia în care se ambalează aţa, relansa ... Priviţi panoul acela ! Urmăm îndemnul. Aşezat în­tr-un loc de unde domină marea sală de confecţii, textul respect Pentru ca cincinalul să fie realizat în patru ani tivului panou arată că... „Dacă fiecare muncitoare din sector ar întîrzia sau ar pierde zilnic cite 5 minute din producţie, s-ar pro­duce mai puţin, confecţii în va­loare de 276.000 lei!“ — Fiind, cum spuneţi, o ches­tiune de educaţie, cum acţionaţi pentru materializarea ei ? — N-am terminat — revine şe­ful sectorului. Tot prin educaţie se asigură şi interesul muncitoa­relor noastre, al ajutorilor de maiştri, pentru perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. Aşa am reuşit să rentabilizăm unele pro­duse, să sporim productivitatea muncii şi să îmbunătăţim con­tinuu normele de consum ... Cum acţionăm ? Fireşte, prin educaţie, folosind cu fiecare prilej exem­plul comuniştilor, al celor mai buni. Raduly Elisabeta, de pildă, e cea mai bună muncitoare din schimbul acesta. Exemplul ei, de comunistă, este urmat de toţi ti­nerii care văd în ea un adevărat model de conştiinţă profesională ... Serviciul tehnic. Tov. Costică Stoenescu — şeful serviciului — ne furnizează datele certe ale unor preocupări deosebit de fructuoase pe linia ieftinirii producţiei. De fapt, ele nu fac altceva decit să dea cursivitate investigaţiei noastre. — In­ marea lor majoritate, ra­ţionalizările în producţie, repro­­iectarea unor produse, au loc în baza sugestiilor şi propunerilor provenite din secţiile de produc­ţie. Revelator e că în ultima pe­rioadă, numărul şi calitatea lor a crescut ca, o cerinţă obiectivă a materializării la un nivel superior a elanului şi entuziasmului ce do­mină întrecerea socialistă desfă­şurata în întîmpinarea Conferin­ţei Naţionale a partidului... Şi, L. VOICULESCU (Continuare in pag a 3-a) GATA PENTRU RECEPŢIE Apropierea sfîrşitului pri­mului semestru al acestui an marchează în activitatea con­structorilor scadenţe impor­tante, pe care lucrătorii şan­tierului nr. 1 al Întreprinde­rii judeţene de construcţii­­montaj caută să le onoreze în cele mai bune condiţii, a­­ceasta şi ca un omagiu, prin graiul faptelor, adus Conferin­ţei Naţionale a partidului. Astfel, după blocul nr. 1 cu 44 de apartamente, blocul nr. 9 cu 20 de apartamente şi încă un bloc cu 6 apartamen­te, zilele acestea a primit eti­cheta „gata pentru recepţie“ blocul nr. 10 cu 20 de aparta­mente din zona Spitalului. Printre echipele care au lucrat cu spor și dăruire la realiza­rea noului bloc, semnatarele noului edificiu deci, le amintim pe cele de zidari, conduse de Janos Abraham și Janos Toth, echipa de zugravi con­dusă de Árpad Varga, echipa de instalatori condusă de Bé­la Bodi, precum şi echipa de parchetari condusă de Dezső Sándor. Din discuţia avută cu şeful şantierului nr. 1, to­varăşul inginer Emeric Falu­­végy, de la care am aflat cele de mai sus, am reţinut printre altele şi „vorba" care circulă în aceste zile în rîndul con­structorilor de pe acest şan­tier . Conferinţa partidului să găsească noi „contingente“ de oameni ai muncii în case noi, frumoase“. Ochii se-mpăienjenesc de-a­­ducere aminte. Timpul se-n­­toarnă spre neguri, și ecourile lui umplu clepsidra, numin­­du-se război, deznădejde, mi­nte ... Pentru că acolo, de atunci, s-a plămădit firea de piatră și dragoste a comunis­tei ... ... In ’42 — ’43 era mare ne­voie de mină de lucru, acolo, pe cîmpiile chiaburului din Mădăraş (Ciuc). Elisabeta Bod, pe-atunci în vîrstă de 12 ani, i-a uitat numele. Memo­ria palmelor şi amintirea su­fletului au păstrat insă imagi­nea femeilor cu fruntea aple­­cată-n ţarină, cu oase scrîş­nind, cu plinset plecat din su­doare, cu raze de soare fier­binte tăiate de seceră... ... Coasa nemiloasă a răz­boiului fringea, puţin mai tîr­­ziu, un drum pornit înspre lu­mină de dragoste.­­ La numai exemplu şi îndemn 22 ani, pentru Elisabeta Bod zimbetul bun al vieţii se cris­pase dureros. „Mă simţeam golită de orice voinţă. Nu exa­gerez, dar viaţa mea nu mai avea nici­ un sens !... Atunci, insă, anii de suferinţă, influ­enţa tatălui meu, ilegalist, dar şi dorinţa de-a crede în ceva, mi-au purtat paşii spre lumi­na Partidului Comunist Ro­mân“. Tinăra Elisabeta găsi­se soluţia ce identifica o via­ţă şi-o credinţă ... ... Ţărancă de felul ei, co­munista E. Bod a fost atunci, in 1945, printre cei ce-au ros­tuit legea dreaptă, a pămintu­­lui, care este al aceluia ce-l munceşte ... Atunci, la înce­put de el, a ciitat şi ea orgo­liosul imn al stăpinului de DAN GIUREA (Continuare in pag. a 3-a) COMUNISTUL W&MiiXM UN OM, O VIA­ŢĂ, O CREDINŢĂ VOIETAM DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-V 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean lucrările de construcţii la Fabrica de aparataj electric auto In cursul zilei de ieri, pe platforma industrială a oraşului Sfîntu Gheorghe au început lucrările de construcţie a unuia din importantele obiective ale actualului cincinal: Fabrica de apara­taj electric auto. Noua unitate economică, de interes republican, va reprezenta în fapt cel de al doilea obiectiv al industriei con­structoare de maşini din judeţul nostru. Organizarea procesului de producţie la noua fabrică se va caracteriza printr-un m­art grad de tehnicitate, produsele ce se vor realiza urmînd să răspundă, în principal, cerinţelor mereu crescînde al industriei noastre de au­tomobile aflată şi ea în plină dezvoltare. Construcţia noului obiec­tiv industrial va fi realizată de Trustul de construcţii-montaj nr. 5 din Braşov. Constructorilor, tuturor celor care vor contribui la edificarea acestei importante lucrări, le urăm spor la muncă şi... un termen de execuţie cît mai scurt! Ieri, la Sfîntu Gheorghe, au început Anul V Nr. 674 SÎMBÂTÂ, 24 Iunie 1972 4 pagini 30 bani Au îndeplinit planul semestrial cu 8 zile mai devreme Colectivul Fabricii de che­restea din Zăbrătău şi-a reali­zat în întregime sarcinile pla­nificate pe primul semestru al anului, la producţia globală şi marfă. Evenimentul s-a produs la finele celui de-al doilea schimb din ziua de 22 iunie. Forestierii de­ aici s-au angajat ca pînă la sfîrşitul se­mestrului să realizeze supli­mentar 850 m.c. cherestea de răşinoase, precum şi o pro­ducţie de nenominalizare, în valoare de 767.000 lei. în frun­tea întrecerii se situează echi­pa gateristului Ilie Pîrvan, pendulariştii Gheorghe Olaru și Aurel P. Bularca. Ilustrare grăitoare a politicii ştiinţifice promovate de par­tidul nostru în direcţia dezvol­tării armonioase a tuturor re­giunilor ţării, pentru plenara valorificare a potenţialului u­­man şi material existent in fiecare judeţ, a capacităţii creatoare a oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, a de­plinului lor ataşament faţă de politica profund realistă a partidului nostru. Expoziţia realizărilor economice ale ju­deţului Covasna, deschisă ieri în oraşul Sfîntu Gheorghe, se prezintă în faţa vizitatorului ca o certă reuşită. La deschiderea expoziţiei au participat membrii Biroului Comitetului judeţean de par­tid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, secretari ai unor comitete co­munale şi orăşeneşti de partid, conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţi ai comite­telor sindicale, membri ai or­ganizaţiei U.T.C., numeroşi muncitori fruntaşi în produc­ţie. In cuvîntarea sa, tovarăşul Zoltán Drunek, secretar al Co­mitetului judeţean de partid, a prezentat cîteva secvenţe din însufleţitoarea întrecere în cinstea măreţelor evenimente din viaţa poporului nostru, precum şi succesele obţinute de oamenii muncii din judeţul Covasna. In continuare, tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetului judeţean Co­vasna al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean, a deschis oficial expoziţia. Cuprinzînd mai bine de 15.000 exponate (realizări ale unităţilor economice de impor­tanţă republicană, ale unităţi­lor industriei locale, planşe, grafice, machete), expoziţia se impune prin marea varietate a exponatelor prezentate, prin nivelul lor superior din punct de vedere calitativ, prin grija deosebită pentru ilustrarea (prin modul de prezentare) a e­­forturilor oamenilor muncii d­in judeţ, români şi maghiari, în­frăţiţi în lupta pentru tradu­cerea exemplară în fapt a mo­bilizatoarelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al par­tidului. Cuprinzînd toate sectoarele de activitate existente în ju­deţ — industrie, agricultură, cercetare ştiinţifică, învăţămînt şi cultură etc. — deopotrivă re­­­­alizări obţinute în cei numai cîţiva ani de la crearea judeţu­lui, şi perspective, expoziţia este oglinda vie a rodnicului drum parcurs in aceşti ani, o garanţie că viitoarele succese, lapidar exprimate acum în graiul cifrelor şi al curbelor ascendente, cuprinse în grafi­ce, în expresivele planuri şi machete, stau în puterea bra­ţelor şi minţii harnicilor oa­meni ai muncii din această parte a ţării. Paralel cu ilustrarea impetu­oasei dezvoltări în aceşti ani, a unităţilor­­ economice exis­tente, harta economiei judeţu­lui, exprimînd sintetic cobor­­exponatelor prezente în standuri, consemnează şi apa­riţia unor noi unităţi, între care amintim Fabrica de şu­ruburi Tîrgu Secuiesc, Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc, Fa­brica de brînzeturi Tîrgu Se­cuiesc. Oglindind preocuparea co­lectivelor de oameni ai muncii în direcţia continuei lărgiri a gamei produselor realizate, strădania lor necontenită pen­tru creşterea nivelului ca­litativ al produselor, ex­poziţia prezintă, totodată, în faţa vizitatorului, efor­turile unităţilor economice pe linia autoutilării, a realiză­rii prin utilizarea resurselor proprii a pieselor de schimb necesare bunei funcţionări a maşinilor, agregatelor, instala­ţiilor. De notat apoi, că aproape în totalitatea lor, produsele expu­se au fost realizate în anii scurşi de la crearea judeţului, fapt ce evidenţiază, cu preg­nanţă, nivelul nedezminţitelor capacităţi creatoare ale colec­tivelor de oameni ai muncii. Acest lucru este, de asemenea, demonstrat şi de marea bogă­ţie de exponate prezentate, destinate exportului., Referindu-ne la m marea vari­etate sortimentală, vom nota printre multele reuşite, linia modernă a garniturilor de mo­bilier expuse atît de C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc cit şi de I.I.L. „Mobila" Sfîntu Gheorghe şi „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc, va­rietatea organelor de asam­blare destinate autoturismelor Dacia I 300, ARO, tractoarelor I. POPA (Continuare în pag. a 3-a) 1 l t ! i V i ! t fi ! i Lunar: 208.000 sticle apa minerală îmbuteliate Pentru satisfacerea cererilor mereu crescînde de apă minerală, în acest sezon estival, la Secţia de îmbuteliere de la Poian­a I.I.L. „Spicul", s-a introdus, de curînd, schimbul III. In urma acestei măsuri secţia va livra lunar 208.000 sticle apă minerală. Astfel colectivul de aici foloseşte din plin timpul de lucru pentru a adăuga noi succese realizărilor obţinute pînă în prezent, succese cu care se înscriu în întrecerea socialistă a ţării, în cin­stea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a a­­niversări a Republicii. EUGENIA MAGORI, corespondență Succesul campaniei de vară depinde de felul cum ne pregătim in aceste zile Intîrzierea recoltărilor, parcă la nici o altă specie de plantă a­­gricolă nu provoacă pagube atît de mari ca la cereale, dacă ele nu sînt secerate şi treierate din timp. Tocmai pentru ca secerişul să se desfăşoare în limitele pe­rioadei optime, în toate unităţile agricole din judeţ trebuie să fie pregătit minuţios, încă de pe acum, pentru ca odată începute, lucrările de recoltări de vară să — — — —■■■■ — -« se desfăşoare într-un ritm susţi­nut, iar utilajele de recoltat să funcţioneze în permanenţă şi la capacitatea lor maximă. Deşi cerealele au dat deja în spic, ceea ce ne avertizează de momentul apropiat al declanşării campaniei de vară, în cadrul sta­ţiunilor de mecanizare a agricul­turii din judeţ — unităţi cărora le revine un rol principal în pe­rioada recoltărilor — multe lu­cruri nu sunt puse încă la punct, în cîteva S.M.A. cum sunt cele din Malnaş, Boroşncul Mare, Ba­­raolt, Tîrgu Secuiesc, Covasna şi Sînzieni, mai sínt combine, prese de balotat paie sau batoze, a că­ror reparaţie încă nu s-a termi­nat, deşi s-a depăşit termenul sta­bilit pentru încheierea reparaţii­lor. Conducerea Trustului S.M.A. din judeţ, respectiv tovarăşul Ing. Gheorghe Zsoldos, explică a­­ceastă întîrziere prin lipsa piese­lor de schimb necesare reparaţii­lor, care s-au primit la multă vre­me după, ce au fost comandate. Dacă Trustul S.M.A. ar fi interve­nit însă mai din timp şi ar fi in­sistat mai mult pe lingă organele agricole centrale, fără îndoială că aprovizionarea cu piese de schimb s-ar fi desfăşurat în mai bune condiţiuni şi stadiul reparaţiilor în S.M.A. era acum cu mult mai avansat. Intr-un articol apărut cu cîtva timp în urmă, în paginile ziaru­lui nostru, s-a arătat că S.M.A. din judeţ nu sunt încă în posesia sîrmei necesare pentru balotatul celor circa 45.000 tone paie, volum de lucrări contractat cu coopera­tivele agricole. Faţă de necesarul de 270 tone sîrmă, s-a obţinut o repartiţie de 171 tone, din care întreprinderile furnizoare au li­vrat pînă în prezent doar 91 to­ne, urmînd ca restul sîrmei să fie livrat pe parcurs. Avînd în ve­dere experienţa tristă din anul trecut, cînd paiele au rămas ne­­strînse pe mii de hectare în ju­deţ pentru că a lipsit sîrma ne­cesară pentru balotaj, se impune ca Trustul S.M.A. să întreprindă tot ce-i stă în putinţă, ca în această­ perioadă să asigure can­titatea de sârmă necesară. Refe­ritor la producţia secundară pe care o reprezintă paiele şi pleava, nu numai S.M.A., dar şi coopera­tivele agricole trebuie să evite risipa şi să prevadă încă de-acum saci pentru pleavă şi mijloacele de transport necesare pentru în­­magazinarea la timp a plevii şi a paielor balotate. O altă problemă, la care trebuie Ing. D. SZABÓ 1 (Continuare în pag. a 3-a) Poluarea Rinului - S.O.S.­­n. „Este imposibil să te ascunzi în spatele necesităţii de a efec­tua studi­i interminabile. Tre­buie să se ia o hotărîre“, re­cunoaşte Jean-Claude Suzan­ne, directorul Agenţiei bazinu­lui Rin-Meuse. Dar ce hotărîre ? Să se de­poziteze reziduurile de sare în fundul minelor, cum fac vest­­germanii, ar fi din punct de vedere tehnic foarte dificil. Transportul prin intermediul conductelor sau al navelor pî­nă la mare ar costa prea scump. Să fie vîndută este la fel de imposibil ! această sare reprezintă mult peste consu­mul total al Franţei. R. F. G. şi Olanda au căzut recent de acord să participe la finanţarea construirii unui ca­nal enorm betonat şi plastifiat care să acopere o suprafaţă de 200 ha. Terenul ales, în apro­piere de Mulhouse, este deo­camdată acoperit de cîmpii. Rămîne, aşadar, să fie convinşi proprietarii de necesitatea sa­crificării terenurilor lor pentru a salva agricultura olandeză. Odată reglementată aceas­tă problemă, olandezii se vor declara satisfăcuţi. In ce pri­veşte R. F. G., aceasta este in­teresată de o formă mai insi­­duoasă de poluări, aceea pe ca­re o va produce centrala nu­cleară construită de E. D. F. la Fressenheim și de cele 21 cen­ (Continuare în pag. a 4-a)

Next