Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-24 / nr. 674

ANUL V NIr. 674 I I I I I I I I I PRIN ACŢIUNI DE MUNCA ■ PATRIOTICA în cursul lunii mai au înce-1 put lucrările de lărgire și de ■ modernizare a căminului cul-1 tural din centrul comunei Za- j­gon. în prezent se lucrează la I I pregătirea lucrărilor de con-­­ strucţie propriu-zise. Muncile I I auxiliare au fost efectuate prin I munca patriotică a cadrelor S ■ didactice şi elevilor şcolii ge-| nerale. Cadrele didactice­ au I I lucrat la săparea şanţurilor I pentru fundaţie, iar elevii şco-1 I Iii au stivuit peste 75.000 de 1 J cărămizi necesare lărgirii spa- ■ I ţiului căminului cultural şi I ■ construirii Clubului tineretului. ■ Deci totul este pregătit... | J „spor la muncă, construe- “ | tori . | HARAI GYULA ^ SERBARE SCOLARA Sala Căminului cultural din | satul Dobolii de Sus a eleve- ■ nit... neîncăpătoare. Mulţi lo- | I cititori au fost prezenţi la ser- g I " barea de sfîrşit de an a elevi- | lor şcolii generale de 4 ani din a comună. Cu acest prilej Jakó || I Alexandru, directorul şcolii, a s­i făcut analiza muncii instruc- | tiv-educative din anul de cu­­­­rînd încheiat, analiză din care I a reieşit că, datorită muncii " cadrelor didactice, elevii şcolii şi-au însuşit un bogat bagaj de cunoştinţe. Timp de o oră elevii au pre-­­ zentat un bogat şi variat pr­o- I gram artistic format din cîn-tece, recitări, dansuri, jocuri distractive. I. ALEXANDRU MICU­ TENISMENI B In cursul săptămînii trecu­­ te, într-un cadru festiv, la Clu- I bul tineretului nr. 2 din co- ■ I muna Zăbala, a fost deschis I centrul de antrenamente la­­ I tenis de masă al elevilor şi sportivilor avansaţi. Aici ac- I tivează peste 50 elevi şi tineri, 5 sub conducerea instructorilor I Turoczi Andrei, Răzvan Du­descu şi Simon István, jucători ai secţiei de tenis a Asocia-„ |ţiei sportive „Venus Zăbala“. | | Propunerea înfiinţării aces-§ tui centru a venit din partea“ I tinerilor şi a fost tradusă în | faptă de direcţia căminului | cultural în colaborare cu Aso- | | ciaţia sportivă. Un preţios spri- | I jin a fost primit din partea Co­­g I miletului judeţean U.T.C. Antrenamentele, ce se desfă- | ■ şoară de trei ori pe săptămînă, a I oferă elevilor în timpul vacan- | ţei petrecerea utilă a timpului | liber şi în acelaşi timp însu-­­ ■ şirea tainelor tenisului de ma­­ să. 1 CSÁSZÁR LUDOVIC | L. Succesul campaniei (Urmare din pag 1) să revenim, prin faptul că a rămas în continuare nerezolvată în S.U.A., este lipsa de lubrifianţi. Faţă de necesităţile staţiunilor pe trimestrul III, există un deficit de 7 tone ulei de transmisie şi circa 8 tone de unsoare consis­tentă, ceea ce ar putea crea mari neplăceri în perioada secerişului, lipsa lubrifianţilor putînd duce chiar la uzura prematură a utila­jului şi prin urmare la scoaterea lui din funcţiune. Este necesar ca Trustul S.M.A. să găsească moda­litatea de aprovizionare a staţiu­nilor cu lubrifianţi, chiar şi prin achiziţionări de vaselină de la staţiile „PECO“, în privinţa defi­citului de ulei de transmisie, este necesar să se insiste şi în conti­nuare la organele centrale de re­sort, pentru ca pînă la începerea secerişului şi acest neajuns să fie înlăturat. Fiecare confecţioner (Urmare din pag I) pentru că vă interesează cum ac­ţionează colectivul nostru pentru a-şi onora angajamentele asuma­te în întrecere, pe linia reducerii cheltuielilor materiale, iată cîte­­va exemple elocvente. ... Peste cîteva zile, vom lansa în produc­ţie după o nouă documentaţie, articolul uniforme şcolare. Pro­dusul l-am realizat şi pînă acum, însă cu o pierdere de 4—5 la su­tă. Reproiectat, el se va rentabi­liza,­ asigurîndu-ne chiar o eco­nomie la costurile planificate, de 5 la sută ! Practic, la fiecare cos­tur­ se vor economisi cîte 100—120 cmi2 de stofă ... Tot prin re­­n­m­ort­are? a fost îmbunătăţit r­idi­cal şi sistemul de căptuşit betelia pantalonilor. Revizuindu-se tot­odată şi tiparele, se obţin, înce­pînd din data de 4 mai, importan­te economii, care pe parcursul u­­nui an se vor ridica la aproxima­tiv 3.500.000 lei... S-a introdus a­­poi, un sistem de combinaţii de­talii şi grosimi la pantalonii pen­tru băieţi ; vom obţine pe această cale o reducere a consumului la stofă, care va totaliza pe par­cursul unui an, cca. o jumătate de milion lei. Precizez, că încă din faza de proiectare s-au avut în vedere posibilităţile de adapta­re la producţia de serie, a noilor tehnologii, realizîndu-se în scurtă vreme un şir de dispozitive care asigură creşterea indicelui de me­canizare a procesului de produc­ţie şi, respectiv, o înaltă produc­tivitate a muncii.­­ Evident, toate aceste tehno­logii vor continua să suporte pe parcurs, o serie de îmbunătăţiri care vor con­duce la utilizarea tot mai judicioasă a materiei prime şi materialelor — cu alte cuvinte, la reducerea consumurilor norma­te. Ce v-aţi propus în perspectivă, ca noi obiective de realizat, cu­­noscînd că îndeplinirea angaja­mentului asumat în întrecerea so­cialistă de a realiza cincinalul în numai patru ani, reclamă desco­perirea şi valorificarea de noi resurse materiale şi umane ? — Organizaţia noastră, a co­muniştilor, şi-a propus la recen-Li v-x v- v-cA auivui, act VcUU-. rifice întregul potenţial de care dispune colectivul. în acest scop, s-a lansat iniţiativa ca „fiecare comunist să aducă o contribuţie directă la perfecţionarea produc­ţiei“ ! Or, aceasta înseamnă prac­tic, perfecţionări la fiecare loc de muncă, menite să ridice substan­ţial indicii de productivitate a muncii şi de ieftinire a produc­ţiei. Vom lansa în acest scop, un plan tematic orientativ, pentru soluţionarea unor probleme cheie ale producţiei, plan de a cărui realizare nu ne îndoim nici un moment. în plus, vom acorda o deosebită atenţie întocmirii con­sumurilor de aprovizionare — cu­­noscînd că materiile prime din industria de confecţii nu au pier­deri admisibile prin stocare, tran­sport şi manipulare — astfel în­­cît, acest consum să fie cit mai apropiat de norma de consum tehnologic. ... Punem punct investigaţiei noastre, aici,­ apreciind că cele relatate ne furnizează suficiente argumente pentru a concluziona că la F. C. „Secuiana“, cercetarea atentă, pe baze ştiinţifice a tuturor resurselor nevalorificate încă, conduce colectivul de confecţio­­neri pe drumul sigur al transpu­nerii în practică a angajamente­lor asumate în întrecere. Telefon automat la Sfîntu Gheorghe începînd de mîine 25 iunie se pun în funcţiune în holul Oficiului P.T.T.R. din Sfîntu Gheorghe, două telefoane au­tomate interurbane, de la care se vor efectua convorbiri directe cu Braşov şi Bucu­reşti, fără intermediul centra­lei telefonice. De asemenea, tot aici s-a în­fiinţat un birou de prezentare a coletelor externe, care va funcţiona în fiecare joi, între orele 9,30—14. Un om,o viaţă (Urmate din pag. 1) drept peste depărtări. „Am rămas printre ai mei. Munca politică, care, în acea vreme, se părea că-i grea pentru o femeie îmi dădea încredere, şi voinţă. Aveam acum un i­­deal, o răspundere. De aceea, cu siguranţă munca şi lupta aceasta mi-au redat viaţa­­...“ Nimic din ceea ce-nseamnă solicitare, angajare, nu i-au fost străine Elisabetei Bod. ... Ţărancă de felul ei, co­munista Elisabeta Bod, vor­bea în limba vieţii lor aspre, cu vorbe puţine şi scurte, u­­neori tăioase. „Pentru mine, a rezolva problemele spinoa­se ale oamenilor nu era doar o obligaţie. Şi atunci, la în­ceputul colectivizării, tot oa­menii m-au ajutat să depăşesc greutăţile !.. ... In decembrie 1961, ref­u­­zînd inactivitatea, retragerea prin pensionare, E. Bod şi-a continuat adevărata ei cale. „Stînd acasă nu mai eram eu. Pentru ce primeam pensie cînd nu dădeam nimic societă­ţii ?­..Nimic din ceea ce-i fremătător nu i-a fost străin comunistei plămădite din pia­tră şi credinţă. A ales viaţa trepidantă a producţiei. Zum­zetul acela tonifiant al vieţii petrecute prin muncă. „Mese­ria am învăţat-o aici, la Fa­brica de ţigarete. Aici m-am şi calificat“ Printre milioane de voinţe, Elisabeta Bod îşi reluase locul sortit prin cre­dinţă .. . ... Ochii secretarei comitetu­lui de partid al Fabricii de ţi­garete se-nvieţuiesc, vorbind despre tovarăşii săi de muncă, muncitorii: „Intr-un fel trăiesc prin ei. Cînd le văd efortul, bunăvoinţa, hotărîrea, simt că nu-i pot părăsi, că oboseala e-aşa, o stare trecătoare.. De-aţi şti ce oameni minunaţi avem !.. .“ Trăind printre şi oarecum prin oameni, aceştia au devenit „fraţii“ ei, de nou destin socialist. „Nimic nu fac singură. Am înţeles că trebuie să-i consult totdeauna pe muncitori, să le aflu firea, greutăţile. Am greşit şi eu, dar ei, oamenii erau lingă mine...“ ... Pe vorba scurtă, uneori tăioasă, timpul nu şi-a pus patina. Ochii te privesc drept, cercetători, îţi spun multe des­pre muncă, despre viaţă şi credinţă. Timpul se-ntoarce spre lumină. Clepsidra mai are mult nisip pentru viitorul comunist. Pentru că, Elisa­beta Bod va rămine, alături de toţi comuniştii acestei ţări, şi pentru mai tîrziu o VOINŢA . .. .......Mă gindesc deja, îm­preună cu tovarăşii mei, la schimbul de mîine, la viitorii organizatori, la viitorii luptă­tori. Aşa e la noi, o tradi­ţie ...“ ... „Mă preocupă viitorul fetei mele. Viaţa, dar şi munca ei, care să însemne pentru ea, ce-a-nsemnat şi pentru mine ...“ .. „In curind, voi ieşi la pensie. Voi putea oare să...?!“ Ju­lieri CUVINTUL NOU EXPO *72 (Urmare din pag. I) U—650 sau autocamionului de mare tonaj „Roman“, realizate la Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, diversitatea şi linia estetică reuşită a exponatelor realizate în cadrul unităţilor cooperaţiei de consum ale U.J.C.M., la Uzina textilă „Ol­tul“ Sfîntu Gheorghe, Fabrica de confecţii „Secuiana“ Tîrgu Secuiesc, I.I.L. „Bazaltul“, I.I.L. „Spicul“, „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc, I.I.L. „Local­­prod“ Sfîntu Gheorghe. De altfel, unităţi econo­mice ca : „Poliprod“ Tîr­gu Secuiesc, I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe, I.I.L. „Spi­cul“, sau Uzina textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe, fac şi acum dovada faptului că succesele obţinute în anii precedenţi, re­cunoscute prin diplomele acor­date cu ocazia participării la al V-lea Pavilion de mostre or­ganizat la Bucureşti, au fost un stimul evident de energii, produsele expuse acum, situ­­îndu-se la aceleaşi înalte cote ale exigenţei. Spaţiul nu ne permite, a in­tra în analiza amănunţită a caracteristicilor exponatelor. De aceea ne vom mulţumi să notăm doar că ele au ca prin­cipală trăsătură calitatea, că au capacitatea de a răspunde aşa cum se cuvine exigenţelor beneficiarilor. Nu putem încheia aceste scurte consideraţii fără a a­­minti faptul că la reuşita ex­poziţiei contribuie, fără îndo­ială, şi prezenţa aici a muncii şi creativităţii elevilor în ore­le de practică tehnico-produc­­tivă, a unor produse, e drept, ilustrînd abia începuturi, ale membrilor cooperatori. O no­tă bună, de asemenea, se cu­vine a acorda iniţiativei U.J.C.M., care, pe lîngă o largă prezentare de produse, în sco­pul unei mai bune deserviri a populaţiei, solicită printr-un chestionar, tuturor celor ce-şi vor purta paşii prin incinta expoziţiei, impresii şi sugestii asupra prestărilor de servicii realizate în unităţile sale. Vorbind despre dezvoltarea prezentă şi viitoare a judeţu­lui, „Expo ’72“, demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că an­gajamentul colectivelor de oa­meni ai muncii din economia județului Covasna, de a rea­liza sarcinile cincinalului îna­inte de termen, va căpăta greutatea împlinirilor. ■miMiBaii Succesele artiştilor amatori şcolari Cu cîtva timp în urmă, zia­rul nostru relata despre par­ticiparea formaţiilor artistice ale elevilor, laureate ale fa­zei judeţene, la faza pe zo­nă, desfăşurată la Braşov, fa­ză care a înregistrat participa­­r­ea formaţiilor artistice ale elevilor din cinci judeţe ale ţării, în „clasamentul“ pe zo­nă, recent comunicat de ju­riu, reprezentanţii artei inter­pretative şcolare din judeţul nostru ocupă următoarele lo­curi : — Formaţii corale, coruri mixte : Premiul III — Liceul Covasna. — Formaţii orchestrale: Pr­e­miul II — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Formaţii de dansuri populare : Premiul II — Li­ceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Solişti vocali muzică populară : Pr­emiul III — Iu­­dith Király, Monica Muntea­­nu — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe. — Montaje literar muzicale: Premiul I — Liceul Tîrgu Secuiesc. Un „palmares" aşadar, des­tul de bogat, care ne îndrep­tăţeşte să adresăm călduroase felicitări tuturor acelora care au contribuit la realizarea lui, să le urăm şi în continuare să obţină noi şi frumoase re­zultate. SIMBATA, 24 IUNIE SFÎNTU gheorghe .ARTA" (telefon 14­45) — Preri — coproducţie franco-englezî — orele 10, 15, 17, 19, 21. TÎRGU secuiesc „8 MAI" (telefon 391) — Cortul roşu — seriile I—II — film italo-sovietic — orele 10, 16,19. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Wa­terloo — seriile I—II — film italo-sovietic, — orele 10, 17, 20, ■■ 9,00 Telex ; 9,05 Biblioteca pen­tru toţi ; 9,50 De vorbă cu gospo­dinele; 10,05 Curs de lb. engleză 10,50 Ancheta Tv. ; 11,30 Emisiu­ne de divertisment ; 12,15 In sluj­ba sănătăţii ; 12,30 Telejurnal 16,30 Emisiune în limba germa­nă ; 18,15 Ritm, tinereţe, dans 19,05 Publicitate: 19,15 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal; 20,00 In întîmpinarea Conferinţei Naţiona­le a Partidului Iomnanist Român şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii ; 20,15 Teleenciclope­­dia ; 20,55 Film serial : Schulmeis­ter. Episodul al III-lea; 21,50 Zîmbiţi... vă rog! Emisiune de divertisment ; 22,40 Telejurnal ; 22,50 Box — finalele campionate­lor individuale de seniori ale Ro­mâniei. Vremea va fi călduroasă, dar instabilă. Cerul va prezenta în­­nourări mai ales în cursul după­­am­iezei, cînd vor cădea averse de ploaie locale însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Mini­mele oscilează între 23—26 de grade, iar maximele între 12—14 grade. Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE Tipografia Si iîhpnrnrlip V il v VI V primeşte înscrieri pentru con­cursul de admitere la cursu­rile de calificar­e prin uceni­cie la locul de muncă, în meseriile : • culegător mecanic, cu dura­tă de şcolarizare 3 ani • culegător manual 2 ani • maşinist tipar înalt 3 ani • legător 2 ani CONDIŢII DE ADMITERE : Se primesc tineri, numai băieţi, pînă la 18 ani. înscrierile se fac pină la data de 1 iulie 1972, la Tipo­grafia Sfîntu Gheorghe, stra­da Simeriei nr. 3, telefon 17­ 74, în baza actelor : — buletin de identitate; — certificat de naştere ori­ginal şi copie nelegalizată ; — adeverinţă de 8—10 cla­se ; — fişa copilului de la 0—15 ani, sau certificatul medico­­sanitar eliberat de circum­scripţie ; — buletin de analiza sîn­­gelui; — rezultatul radiologic pul­monar. EXAMENELE DE ADMITERE SE DAU LA : — limba şi literatura ro­mână (scris şi oral); — matematică (scris şi oral). Se recrutează candidaţi ca­­r­e cunosc limbile română şi maghiară. Ucenicii beneficiază de in­demnizaţii lunare diferenţiate în funcţie de ucenicie : anul I: 675 lei, anii II şi III : 687— 880 lei. Concursul va avea loc între 4—5 iulie 1972. ANUNŢ întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală, anunţă că, din cauza întreruperii fur­nizării curentului electric, în zilele de 24 şi 25 iunie a.c., în­tre orele 9—12, alimentarea cu apă potabilă a oraşului Sfîntu Gheorghe va fi întreruptă. MICA PUBLICITATE Schimb apartament bloc două camere, central, Galați cu apar­tament similar la Tîrgu Secuiesc. Informații : Balázs András, Tîr­gu Secuiesc, str. Rozelor 4, bloc C 1, scara B, ap. 14. Pag. 3 Uzina mecanică de material rulant Braşov, str. Harmanului nr. 51 recrutează candidaţi pentru UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA, cu durata de 3 ani, cu pregătire teoretică prin învăţămînt comasat de 3 luni pe an, în meseriile : STRUNGAR LĂCĂTUŞ MECANIC — industria construc­ţiilor de maşini MODELOR PENTRU TURNĂTORIE Se primesc candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale, în vîrstă pînă la 18 ani. Examenul de admitere va avea loc la sediul şcolii profesionale — Depoul C.F.R. Braşov, în perioada 3-4 iulie a.c. înscrierile se fac pînă la 1 iulie 1972, la biroul personal al uzinei, între orele 7-14. Pentru elevii declaraţi admişi, care au domi­ciliul în alte localităţi (pînă al 80 km), pe timpul şcolarizării se acordă abonamente gratuit pe C.F.R. Ocoalele silvice recrutează: candidaţi pentru şcoala de pădurari, cu durata de 2 ani. Concursul de admitere se desfăşoară între 1—12 iulie a.c. la Miercurea Ciuc, iar şcoala se va urma la Nâsâud. Se primesc candidaţi cu şcoala generală, serviciul militar satisfăcut, fără an­tecedente penale şi cu vîr­­sta maximă de 35 ani, în timpul şcolarizării se acordă întreţinere gratuită. întreprinderea de reparaţii capitale rafinării Ploieşti, str. Diligenţei, nr. 18 angajează de urgenţă pentru şantierele din judeţele Prahova, Argeş, Brăila şi Braşov, muncitori în mese­riile : ® Lăcătuşi-montatori instalaţii chimice şi rafinării ; ■ Cazangii recipiente şi ridicări de utilaje grele; ■ Sudori electrici şi autogeni; ■ Zidari-roşari, şamotori şi zidărie antiacidă ; ■ Izolatori termici; ■ Tinichigii de şantier ; H Dulgheri construcţii; ® Muncitori necalificaţi; Plata se face în acord simplu sau acord global. Se asigură masă la cantină contra-cost. Pentru angajaţii nelocalnici se asigură cazare. Angajarea se face direct la loturile : — G.I.P. Piteşti. — C.F.A. Brăila. — Rafinăria Braşov şi la Biroul personal al întreprinderii din Ploieşti, str. Bărcăneşti nr. 1, telefon 2­48 50, interior 36, sau 1 05 00, interior 167, de unde se pot lua și relații suplimentare. ­ . Şcoala profesională C.F.R. Braşov curs de zi primeşte înscrieri, pînă la data de 4 iulie 1972, pentru următoarele meserii :­­ Lăcătuş-mecanic locomotive ; Electrician locomotive ; Lăcătuş-mecanic S.C.B. ; Electrician I. F.T.E. ; Lăcătuş-mecanic şi electrician vagoane; Lăcătuş utilaj construcţii C.F. ; Electrician reţele şi telecomunicaţii ; - Electrician întreţinere şi reparaţii; La aceste meserii se pot înscrie tineri din jude­ţe Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna. - Forjori, lăcătuş­ mecanic vid. construcţii de maşini, sudori şi strungari. La aceste meserii, se primesc candidaţi din toată ţara. Pentru formarea de ucenici la locul de muncă, curs de zi, se primesc înscrieri la următoarele me­serii : lăcătuş­ mecanic locomotive, strungari şi sudori. « Se pot înscrie tineri din judeţul Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna, iar pentru meseriile de strungar şi lăcătuş­ mecanic I.C.M. se primesc candi­daţi din toată ţara. Examenul va avea loc în perioada 6—14 iulie a.c. şi se va da la matematică şi fizică, scris şi oral.

Next