Cuvîntul Nou, iulie 1972 (Anul 5, nr. 680-705)
1972-07-01 / nr. 680
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Doi tovarăşi de muncă, doi fruntaşi în întrecere Deşi lucrează în parchete de exploatare forestieră diferite, Gheorghe Gh. Banciu şi Constantin Mănăilescu au multe „puncte“ comune. Amîndoi sunt mecanici fasonatori, unul la Mercu, celălalt la Covasna, în cadrul Sectorului de exploatare a lemnului Zăbrătău, aparţinînd U.E.I.L. întorsura Buzăului. Amîndoi sunt fruntaşi în întrecerea socialistă, Gheorghe G. Banciu dînd peste plan, de la începutul anului, 1.132 m.c. buşteni fasonaţi, iar Constantin Mănăilescu depăşinduşi sarcinile de plan cu 600 m.c. Cum se explică aceste rezultate ? Simplu. Amîndoi folosesc metode de lucru dintre cele mai eficiente : utilizarea la întreaga capacitate a fierăstraielor mecanice, întreţinerea corespunzătoare a acestora, folosirea integrală şi la maximum a timpului de lucru, îndemînare deosebită în timpul lucrului, datorită unei pregătiri profesionale la un nivel superior. Şi pentru că vorbim de „puncte“ comune, trebuie să mai subliniem un fapt : ambii mecanici fasonatori, sunt exemple de comportare, adevăraţi tovarăşi de muncă, stimaţi şi preţuiţi de colegii lor. D. E. POPESCU Planul de venituri a fost depăşit Mecanizatorii de la S.M.A. Covasna participă, alături de întreaga ţară, la entuziasta întrecere socialistă declanşată în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii. Datorită unei bune organizări a activităţii, printr-o muncă susţinută şi de bună calitate, planul de venituri prevăzut a se realiza în prima jumătate a anului, a fost depăşit cu suma de 986.000 lei. La realizarea acestor venituri o contribuţie importantă au avut tractoriştii Gábor Szöcs, Alexandru Döbreczi, Tiberiu Izsan, Ferenc Báti. Preocuparea mecanizatorilor din Covasna pentru repararea, revizuirea şi punerea la punct a maşinilor şi uti- dreier care vor lucra în campania de vară, este îngreunată, însă de lipsa unor piese de schimb care nu au fost în totalitate asigurate, lipsă care dacă nu va fi remediată în cel mai scurt timp, va afecta buna desfăşurarea a recoltării cerealelor. Harnicul colectiv de muncă al S.M.A. Covasna s-a angajat să nu precupeţească nici un efort pentru obţinerea şi în continuare a unor rezultate cu care să se poată mîndri. A. VOINEȘTEANU, corespondent Pe Şantierul nr. 3 al I.J.C.M. se impun Măsuri organizatorice prompte şi eficiente! Am ajuns pe unul din loturile Şantierului nr. 3 al I.J.C.M. — noul cartier de locuinţe din Tîrgu Secuiesc, cuprins între străzile Ady şi Lenin — cu cinci minute înainte de încheierea programului de lucru. Utilajele de transportat materiale, zidarii, lucrau la aceleaşi cote de intensitate ca dimineaţa la ora 10 sau după-amiază la ora 15. La prima vedere s-ar părea că pe acest şantier lucrurile merg „ca pe roate“. Şi dacă am fi rămas „la prima vedere“, nici nu ne-am fi gîndit că în convorbirea cu conducătorii şantierului vom auzi că aceştia sunt confruntaţi cu serioase probleme de organizare, „probleme“ ce au condus la nerealizarea sarcinilor de plan pe primul semestru. Dar, să trecem dincolo de aparenţe. Constructorii Şantierului nr. 3 de la Tîrgu Secuiesc sunt confruntaţi anul acesta cu sarcini mult sporite. In afară de cartierul de locuinţe mai sus amintit, el trebuie să realizeze o serie de obiective industriale, agricole şi turistice. Toate acestea, la un sumar calcul, depăşesc cu mult planul întreprinderii pe acest an. Sarcinile primului semestru s-ar cifra deci, la circa 50 la sută din această valoare. Conform celor mai optimiste calcule însă, bilanţul realizării sarcinilor de plan pe primul semestru va înregistra pe acest şantier un „minus“ de cel puţin 15 procente. Stăm de vorbă cu ing. László Luka, şeful şantierului, despre „problemele“ la ordinea zilei. După oarecare insistenţe,, interlocutorul ne vorbeşte despre penuria de cadre calificate de conducere. Practic, de un timp încoace, cei 540 de lucrători ai şantierului sunt îndrumaţi, munca lor este organizată de ... doi ingineri , interlocutorul nostru László Luka, inginer-şef şi în acelaşi timp, conducător de lot şi, László Tompa, inginer stagiar. Evident, fără a ni se spune, trebuie să recunoaştem că pentru doi oameni cuprinderea unui asemenea volum de lucrători, a atîtor obiective, nu este o sarcină tocmai uşoară. Dar, realizarea planului de construcţii-montaj nu a depins la urma urmei numai de numărul cadrelor de conducere calificate ale şantierului. în ultimul an, lanţul micşorărilor a început de sus sunt insuficienţi conducători de loturi, maiştri, , muncitori calificaţi şi necalificaţi. Forţa de runca existentă, cei 540 de lucrători despre care am amintit mai sus, din punct de vedere al calităţii pregătirii profesionale, al disciplinei la locurile de muncă, nu se poate compara cu nivelul celorlalte două şantiere ale întreprinderii. Exceptînd cîteva echipe — și inginerul-șef a amintit doar de MAGYARI LAJOS (Continuare in pag a 3-a) Rezultate de prestigiu ale crescătorilor de animale din Cernat Ocupaţie cu vechi tradiţii în comuna Cernat, creşterea animalelor constituie şi în prezent, una din perocupările principale ale cooperatorilor. O comparaţie între rezultatele obţinute de crescătorii de animale în trecut şi îrt condiţiile actuale, este cel puţin neavenită. Metodele zootehnice moderne, furajarea raţională, grajduri spaţioase, curate, ventilate, păşunatul în taberele de apă, sunt doar cîteva elemente care jalonează drumul ascendent al zootehniei în cadrul fermelor specializate din unităţile agricole cooperatiste. Efectivul de animale de care dispune în prezent C.A.P. Cernat, este impresionant : aproape 1909 bovine, 700 porcine, peste 4.30 oi, aproape 250 cai şi mânji. Estivul este o permanentă creste, la fel ca producţia de lapte, vie şi lină. Consiliul de conducere al C.A.P. preocupă în permanenţă dezvoltarea continuă a sectorului Val. Asigurarea furajelor fie, suculente şi concentrate, decalitate şi în cantităţi sure, controlul permanent al otului la păşunile de pădugurarea adăpării animalei principalele direcţii ale anilor specialiştilor şi inter de la ferma zooteh.A rternat. Organizaţia şi conducerea fermei analizează periodic activitatea depusă în acest sector, luînd măsuri eficiente şi operative pentru lichidarea eventualelor neajunsuri. In asemenea condiţii, rezultatele nu întîrzie să apară. Pentru ilustrarea acestei afirmaţii, iată cîteva din realizările obţinute în prima jumătate a acestui an producţia planificată de lapte a fost depăşită cu 1.135 hl S-a predat întreprinderilor de colectare şi industrializare a laptelui, cantitatea de 7.016 hl faţă de 5.010 hl contractaţi, în prezent producţia de lapte pe cap de vacă furajată, a ajuns la 9,2 litri pe zi. Harnicii cooperatori din cadrul fermei zootehnice se mîndresc cu rezultate bune şi în privinţa onorării contractelor la carne, în primele şase luni ale anului, s-a planificat contractarea unui număr de 100 bovine adulte. Cifra a fost depăşită cu 31 de bucăţi. Numărul de tăuraşi pentru export contractaţi pe întreg anul a fost realizat pînă în prezent, iar pînă la sfîrşitul anului se vor preda în plus 60 de bucăţi. Planul anual de livrare a linei a fost deja depăşit cu aproape o tonă, iar din cele 17.000 kg caş de oaie, cît preve- ȘTEFAN VARADI secretarul Comitetului Comunal de partid Cernat (Continuare in pag. a 3-a) Anul V nr. 680 SÍMBÍTÍ, 1 iulie 1972 4 pagini 30 bani TEATRUL MAGHIAR DE STAT Premieră pe ţară Ieri seară a avut loc pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sfintu Gheorghe, premiera piesei scriitorului Szemlér Ferenc : „Ciudatele aventuri ale lui Apelles“, in regia şi scenografia lui Völgyesi András. Distribuţia cuprinde nume de actori îndrăgiţi de public : Zsoldos Árpád, László Károly, Kömives Mihály, Nagy Ilona, Fali Ilona, Benczédi Sándor. Următoarele spectacole vor avea loc in zilele de 26, 8, 9, 15 şi 16 iulie. D. M. Recent, Inspectoratul judeţean de miliţie, în colaborare cu Inspectoratul sanitar de stat, a organizat un raid-anchetă în mai multe localităţi din judeţ, avînd drept scop urmărirea modului în care sunt depozitate, conservate şi puse în vînzare produsele lactate şi de carne, dacă normele igienico-sanitare sînt respectate întru-totul. Fără a avea în intenţie explicarea detaliată a acestor norme, necesitatea respectării lor, — lucruri arhicunoscute de fiecare lucrător din comerţ — totuşi vom aminti că aplicarea cu Stricteţe a regulilor igienico-sanitare în activitatea de zi cu zi este o problemă de etică profesională şi socială, de respect faţă de cumpărător, şi nu în ultimă instanţă, o îndatorire elementară. Spunem acest lucru pentru că stările de fapt întîlnite în acest raid — şi pe care le vom consemna mai jos — dovedesc că uneori normele igienico-sanitare sunt trecute pe un plan secundar sau pur şi simplu uitate. SFINTU GHEORGHE Raidul-anchetă efectuat în acest oraş, la 22 de unităţi de desfacere a produselor lactate şi de carne, a scos în evidenţă faptul că, în general, există o preocupare pentru respectarea regulilor igienico-sanitare, dar şi faptul că mai sunt încă unităţi, unde neglijenţa face casă bună cu lipsa de spirit gospodăresc şi de etică profesională. In această ultimă situaţie se găseşte şi unitatea nr. 78 din strada Lenin, gestionar Szakács István. Impresia pe care o crează omului — indiferent că e cumpărător sau simplu vizitator — este din cele mai neplăcute. Neglijența tronează la fiecare pas. O încăpere murdară, doar cu urme de zugrăveală, cu plafonul deteriorat. Carnea nu este păstrată corespunzător, servirea cetățenilor nu se face în condiţii igienice. Ţinînd seama de aceste considerente, Szakács I. a fost sancţionat contravenţional, conform H.C.M. 2.506/1969, cu 250 lei, punîndu-i-se, totodată, în vedere să nu mai recepţioneze mărfuri pina cînd unitatea nu va fi pusă la punct. La fel stau lucrurile la magazinul alimentar cu autoservire (nr. 5) din Piaţa Tîrgului, unde am întîlnit acelaşi aspect dezolant, rementele (caşcaval, brînză, la e) erau expuse într-o vitrină fără geam, prin care muştele zburdau nu voie, iar într-un frigider defect erau depuse, zice-se spre păstrare, diferite sortimente lactate. La un control mai atent s-a observat că ele prezentau un început de alterare. Invocarea unor argumente („N-am ce face, frigiderul e defect și eu singur nu-l pot repara“), de către gestionarul unității, Lupez Andrei, nu scuză cu nimic murdăria existentă în magazin, neglijenţa în depozitarea şi păstrarea alimentelor. De fapt, amenda contravenţională aplicată, în sumă de 500 lei, este în acest sens, elocventă. Dacă intri în magazinele alimentare nr 10 (strada Bolyai Janos) şi nr. 92 (strada Iosif Attila), ceea ce te surprinde, în primul rînd, este modul neigienic în care sînt păstrate alimentele, aspectul neglijent al încăperii, precum și depozitarea necoriespunzătoare a mărfurilor in magazia de mînă. Am văzut pîini așezate lingă lăzi murdare, sticle prăfuite lingă iroduse lactate. Spiritul gospodă- I. NEGULICI, FLOREA BUTILCA * In faţa dezinteresului, a lipsei de spirit gospodăresc, igiena a „plecat capul ruşinată“ S3ES (Continuare in pay. a 3-a) In ziarul de azi: magazin • Ştiinţă şi tehnică • Jocurile Olimpice de vară şi filatelia • Trasee turistice • Care este adevărul despre „farfuriile zburătoare" ? (pag a 2-a) • Largă participare a României la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale. (pag. a 4-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . ION ŞERBAN Anul 1958. Printre oierii Covasnei domneşte o animaţie deosebită. Fiecare încearcă să afle noutăţi în legătură cu întovărăşirea zootehnică pe cale de înfiinţare. Se aud vorbe încurajatoare. Se întrezăresc perspective luminoase. Printre cei care au păşit cei dinţii în rîndurile întovărăşiţilor, se număra şi Ion Şerban. Au urmat ani de muncă intensă, cu greutăţi inerente oricărui început, dar şi cu satisfacţii. Muncă cinstită, neobosită, spirit de organizare, grijă faţă de avutul mereu în creştere al obştii, iată coordonatele pe care a crescut în ochii tuturor prestigiul lui Ion Şerban. Înfiinţarea Cooperativei agricole de producţie din Covasna, a însemnat unmoment luminos în viaţa ţărănimii de acolo. Şi din nou printre cei dinţii care au înaintat cererea de primire, a fost Ion Şerban. Nu a fost treabă uşoară să-i convingi pe oameni de multiplele avantaje ale cooperativizării. Dar vorba lui Ion Şerban era ascultată aproape cu pioşenie de AUREL HULPOI, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) Manifestări prilejuite de „Ziua învăţăt Pe tot cuprinsul judeţului din oraşe şi centre de comună, ieri a fost sărbătorită „Ziua învăţătorului“. La festivităţi au luat parte membrii Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid, reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, ai Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, activişti ai U.T.C., cadre didactice şi elevi. Despre însemnătatea „Zilei învăţătorului“ au vorbit secretari ai comitetelor comunale şi orăşeneşti de partid. Pentru rezultatele bune obţinute în munca de educare a tinerei generaţii, unui mare număr de cadre didactice le-au fost acordate distincţii. Au fost astfel acordate : un titlu de „Profesor emerit“, 3 ordine, 8 medalii, 11 menţiuni, 6 avansări la grad, 7 titluri de profesor de gradul I. În luările lor de cuvînt, profesorii şi învăţătorii s-au referit pe larg la succesele obţinute pînă în prezent, s-au angajat să depună şi în continuare tot mai susţinute eforturi pentru educarea constructorilor de mîine ai patriei. SFINTU GHEORGHE ( în cadrul manifestărilor ) prilejuite de „Ziua învăţătorului“, ieri, în sala de festivităţi a Consiliului popular judeţean, a avut loc o adu- ţ nare festivă la care au parti- cipat cadre didactice din ora- şul Sf. Gheorghe şi din împre- jurimi, tovarăşii : Nagy Ferdi- nand, prim-secretar al Comi- ? tetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Consiliu lui popular judeţean, Constan-in Stanca, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., Ioan Koos, prim-secre- tar al Comitetului orăşenesc / Sfîntu Gheorghe al P.C.R., alţi activişti de partid şi de stat, 1 Francisc Izsák, inspector ge ■ neral la Inspectoratul şcolar . Adunarea festivă a fost desţ chisă de tovarăşul Ioan Koos, prim-secretar al Comitetului , orăşenesc Sfîntu Gheorghe al P.C.R. Despre nobila misiune a dascălului comunist, în cadrul vastei opere de edificare a societăţii socialiste multilaterale dezvoltate, despre succesele obţinute de cadrele didactice din judeţ, a vorbit tovarăşul . (Continuare in pag. a 3-a) TÎRGU SECUIESC în sala Casei orăşeneşti de cultură, peste 100 de cadre didactice de la şcolile din o ţraş şi satul Lunga, au parti- cipat la festivitatea de sărbă- torire a „Zilei învăţătorului“. După cuvîntul de deschide- re, rostit de tovarăşul Béla - Nagy, preşedintele Comitetului I orăşenesc pentru cultură şi educaţia socialistă, tovarăşul Anton Varga, locţiitor al secretarului Comitetului oră- şenesc de partid, a ţinut o scurtă expunere-bilanţ, despre activitatea desfăşurată de ca- t drere didactice în acest anul şcolar. V .Apoi pionerii au oferit florii şi au transmis felicitări pro- fesorilor şi învăţătorilor, ca semn de adîncă mulţumire şi recunoştinţă pentru căile pe care le-au deschis lor, elevi- lor, cei mai tineri cetăţeni ai patriei. (PARASCHIVA FLOREA, corespondent). ^ INTORSURA BUZĂULUI în sala de festivităţi a noii clădiri a Consiliului popular orăşenesc din întorsura Bu- Izăului, a avut loc ieri festi- t (Continuare în pag. a 3-a) \ »ujjp* M0* niiH1— -di1 '/ «1,' *■, -y . .:■ *' ' ■ ... \ // ■ -y ... „Ziua învățătorului“, la Sfintu Gheorghe. ŞEDINŢA DE LUCRU A CENACLULU Ieri după-amiază, în sala mică a Comitetului judeţean de partid, a avut loc şedinţa de lucru a membrilor Cenaclului artiştilor plastici din judeţ. Au participat tovarăşul Nagy Ferdinand, primsecretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., Sylvester Ludovic, membru supleant al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, în cuvîntul său, Plugor Sándor, conducătorul cenaclului, a făcut o prezentare a rezultatelor obţinute, pînă în prezent, de plasticieni, a preocupărilor lor actuale precum şi a sarcinilor ce stau în faţa artiştilor plastici în viitor. Luînd cuvîntul în continuare, Nagy Ervin, Jakabos Imola şi Deák Barna au arătat felul cum a evoluat viaţa artistică a cenaclului, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, modul în care artiştii plastici contribuie la educarea estetică a oamenilor muncii din judeţ. In încheierea şedinţei de lucru, tovarăşul Nagy Ferdinand a subliniat importanţa participării concrete a artiştilor noştri plastici la dezvoltarea din punct de vedere arhitecturale şi estetice a reşedinţei judeţului şi a celorlalte oraşe, a îmbinării armonioase a stilului arhitectonic modern al noilor cartiere cu specificul construcţiilor locale, reliefînd în continuare sarcinile ce stau în faţa artiştilor plastici acum, în pragul celor două importante evenimente , Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a XXV-a aniversare a Republicii. Tradiţie Există in Vîrghiş, o tradiţie perpetuată din generaţie in generaţie — sculptura în lemn. Un întreg univers uman, spiritual, se „naşte“ din mîinile măiestre ale meşterilor populari localnici, expresie a gindurilor, sentimentelor, faptelor, obiceiurilor, concepţiilor de viaţă ale oamenilor, ale poporului. Printre cei care, in zilele noastre, metamorfozează lemnul simplu, obişnuit, in adevărate creaţii artistice in lemn-simbol, lemn-unealtă, lemn-baladă sau lemnobiect casnic, se numără şi Francisc Máthé. Casa lui s-a transformat in atelier şi expoziţie. Candelabre, linguri şi străchini, sfeşnice, rame de tablouri, toiage, biblioteci, portrete sculptate cu minuţie, cu talent, cu pasiune, cu multă, multă muncă. Printre rarităţi — un lanţ ale cărui verigi s-au „desprins“ dintr-un singur lemn, fără tăietură sau fisură. Printre obiectele de valoare, sculptate de Francisc Máthé se află un vultur uriaş, care a folosit la turnarea altuia, în bronz, pentru monumentul închinat celor căzuţi eroic in războaiele mondiale, înălţat in Augustin, judeţul Braşov. Printre personalităţile istorice dragi meşterului popular, se află şi Gheorghe Doja, iobagul răsculat în 1514, împotriva exploatării şi nedreptăţii. Lui i-a închinat unul din cele mai reuşite tablouri realizate pînă acum. ...Duminică, la Vîrghiş, va avea loc festivitatea înfiinţării unei noi uniuni culturale în judeţul nostru. Pentru acest eveniment deosebit, sculptorul în lemn Francisc Máthé a creat, cu măiestrie şi dragoste, emblema uniunii, împodobind cu ea frontispiciul noului cămin cultural. Încă un omagiu adus tuturor celor care preluînd tradiţiile străbunilor, dau bogăţia şi strălucirea Virghişului de astăzi, înalţă noi trepte spre lumina D. COC.