Cuvîntul Nou, iulie 1972 (Anul 5, nr. 680-705)

1972-07-01 / nr. 680

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Doi tovarăşi de muncă, doi fruntaşi în întrecere Deşi lucrează în parchete de ex­ploatare forestieră diferite, Gheorghe Gh. Banciu şi Constan­tin Mănăilescu au multe „punc­te“ comune. Amîndoi sunt meca­nici fasonatori, unul la Mercu, ce­lălalt la Covasna, în cadrul Sec­torului de exploatare a lemnului Zăbrătău, aparţinînd U.E.I.L. în­­torsura Buzăului. Amîndoi sunt fruntaşi în întrecerea socialistă, Gheorghe G. Banciu dînd peste plan, de la începutul anului, 1.132 m.c. buşteni fasonaţi, iar Constantin Mănăilescu depăşin­­duşi sarcinile de plan cu 600 m.c. Cum se explică aceste rezultate ? Simplu. Amîndoi folosesc meto­de de lucru dintre cele mai efi­ciente : utilizarea la întreaga ca­pacitate a fierăstraielor mecanice, întreţinerea corespunzătoare a a­­cestora, folosirea integrală şi la maximum a timpului de lucru, îndemînare deosebită în timpul lucrului, datorită unei pregătiri profesionale la un nivel superior. Şi pentru că vorbim de „punc­te“ comune, trebuie să mai sub­liniem un fapt : ambii mecanici fasonatori, sunt exemple de com­portare, adevăraţi tovarăşi de muncă, stimaţi şi preţuiţi de co­legii lor. D. E. POPESCU Planul de venituri a fost depăşit Mecanizatorii de la S.M.A. Covasna participă, alături de întreaga ţ­ară, la entuziasta în­trecere socialistă declanşată în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii. Dato­rită unei bune organizări a activităţii, printr-o muncă sus­ţinută şi de bună calitate, planul de venituri prevăzut a se realiza în prima jumătate a anului, a fost depăşit cu suma de 986.000 lei. La reali­zarea acestor venituri o con­tribuţie importantă au avut tractoriştii Gábor Szöcs, Ale­xandru Döbreczi, Tiberiu Izsan, Ferenc Báti.­­ Preocuparea mecanizatori­lor din Covasna pentru repa­rarea, revizuirea şi punerea la punct a maşinilor şi uti-­­ dreier care vor lucra în cam­pania de vară, este îngreuna­tă, însă de lipsa unor piese de schimb care nu au fost­ în to­talitate asigurate, lipsă care dacă nu va fi remediată în cel mai scurt timp, va afecta bu­na desfăşurarea a recoltării cerealelor. Harnicul colectiv de muncă al S.M.A. Covasna s-a anga­jat să nu precupeţească nici un efort pentru obţinerea şi în continuare a unor rezultate cu care să se poată mîndri. A. VOINEȘTEANU, corespondent Pe Şantierul nr. 3 al I.J.C.M. se impun Măsuri organizatorice prompte şi eficiente! Am ajuns pe unul din loturile Şantierului nr. 3 al I.J.C.M. — noul cartier de locuinţe din Tîr­­gu Secuiesc, cuprins între străzile Ady şi Lenin — cu cinci minute înainte de încheierea programului de lucru. Utilajele de transportat materiale, zidarii, lucrau la ace­leaşi cote de intensitate ca dimi­neaţa la ora 10 sau după-amiază la ora 15. La prima vedere s-ar părea că pe acest şantier lucru­rile merg „ca pe roate“. Şi dacă am fi rămas „la prima vedere“, nici nu ne-am fi gîndit că în con­vorbirea cu conducătorii şantie­rului vom auzi că aceştia sunt confruntaţi cu serioase probleme de organizare, „probleme“ ce au condus la nerealizarea sarcinilor de plan pe primul semestru. Dar, să trecem dincolo de apa­renţe. Constructorii Şantierului nr. 3 de la Tîrgu Secuiesc sunt confruntaţi anul acesta cu sarcini mult sporite. In afară de cartierul de locuinţe mai sus amintit, el trebuie să realizeze o serie de obiective industriale, agricole şi turistice. Toate acestea, la un sumar calcul, depăşesc cu mult planul întreprinderii pe acest an. Sarcinile primului semestru s-ar cifra deci, la circa 50 la sută din această valoare. Conform celor mai optimiste calcule însă, bilanţul realizării sarcinilor de plan pe primul se­mestru va înregistra pe acest şan­tier un „minus“ de cel puţin 15 procente. Stăm de vorbă cu ing. László Luka, şeful şantierului, despre „problemele“ la ordinea zilei. Du­pă oarecare insistenţe,, interlocu­torul ne vorbeşte despre penuria de cadre calificate de conducere. Practic, de un timp încoace, cei 540 de lucrători ai şantierului sunt îndrumaţi, munca lor este organi­zată de ... doi ingineri , interlo­cutorul nostru László Luka, ingi­­ner-şef şi în acelaşi timp, condu­cător de lot şi, László Tompa, in­giner stagiar. Evident, fără a ni se spune, trebuie să recunoaştem că pentru doi oameni cuprinde­rea unui asemenea volum de lu­crători, a atîtor obiective, nu este o sarcină tocmai uşoară. Dar, realizarea planului de construc­­ţii-montaj nu a depins la urma urmei numai­ de numărul cadre­lor de conducere calificate ale şantierului. în ultimul an, lanţul micşorărilor a început de sus­­ sunt insuficienţi conducători de loturi, maiştri, , muncitori califi­­caţi şi necalificaţi. Forţa de r­un­ca existentă, cei 540 de lucrători despre care am amintit mai sus, din punct de vedere al calităţii pregătirii profesionale, al discipli­nei la locurile de muncă, nu se poate compara cu nivelul celor­lalte două şantiere ale întreprin­derii. Exceptînd cîteva echipe — și inginerul-șef a amintit doar de MAGYARI LAJOS (Continuare in pag a 3-a) Rezultate de prestigiu ale crescătorilor de animale din Cernat Ocupaţie cu vechi tradiţii în comuna Cernat, creşterea anima­lelor constituie şi în prezent, una din perocupările principale ale cooperatorilor. O comparaţie în­tre rezultatele obţinute de cres­cătorii de animale în trecut şi îrt condiţiile actuale, este cel puţin neavenită. Metodele zootehnice moderne, furajarea raţională, grajduri spaţioase, curate, venti­late, păşunatul în taberele de a­­pă, sunt doar cîteva elemente care jalonează drumul ascendent al zootehniei în cadrul fermelor specializate din unităţile agricole cooperatiste. Efectivul de animale de care dispune în prezent C.A.P. Cernat, este impresionant : aproape 1909 bovine, 700 porcine, peste 4.­30 oi, aproape 250 cai şi mânji. E­­­­­stivul este o permanentă cres­te, la fel ca producţia de lapte, vie şi lină. Consiliul de conducere al C.A.P. preocupă în permanenţă de­z­voltarea continuă a sectorului Val. Asigurarea furajelor fi­­e, suculente şi concentrate, de­­calitate şi în cantităţi su­re, controlul permanent al otului la păşunile de pădu­­gurarea adăpării animale­­i principalele direcţii ale anilor specialiştilor şi in­ter de la ferma zooteh­­.A r­ternat. Organizaţia­­ şi conducerea fermei analizează periodic activitatea de­pusă în acest sector, luînd mă­suri eficiente şi operative pentru lichidarea eventualelor neajun­suri. In asemenea condiţii, rezultate­le nu întîrzie să apară. Pentru ilustrarea acestei afirmaţii, iată cîteva din realizările obţinute în prima jumătate a acestui an­­ producţia planificată de lapte a fost depăşită cu 1.135 hl S-a pre­dat întreprinderilor de colectare şi industrializare a laptelui, can­titatea de 7.016 hl faţă de 5.010 hl contractaţi, în prezent producţia de lapte pe cap de vacă furajată, a ajuns la 9,2 litri pe zi. Harnicii cooperatori din cadrul fermei zootehnice se mîndresc cu rezultate bune şi în privinţa ono­rării contractelor la carne, în pri­mele şase luni ale anului, s-a pla­nificat contractarea unui număr de 100 bovine adulte. Cifra a fost depăşită cu 31 de bucăţi. Numă­rul de tăuraşi pentru export con­tractaţi pe întreg anul a fost rea­lizat pînă în prezent, iar pînă la sfîrşitul anului se vor preda în plus 60 de bucăţi. Planul anual de livrare a linei a fost deja depăşit cu aproape o tonă, iar din cele 17.000 kg caş de oaie, cît preve- ȘTEFAN VARADI secretarul Comitetului Comunal de partid Cernat (Continuare in pag. a 3-a) Anul V nr. 680 SÍMBÍTÍ, 1 iulie 1972 4 pagini 30 bani TEATRUL MAGHIAR DE STAT Premieră pe ţară Ieri seară a avut loc pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sfintu Gheorghe, premiera piesei scriitorului Szem­­lér Ferenc : „Ciudatele aventuri ale lui Apelles“, in regia şi scenografia lui Völgyesi András. Distribuţia cuprinde nume de actori îndrăgiţi de public : Zsoldos Árpád, László Károly, Kömives Mihály, Nagy Ilona, Fali Ilona, Benczédi Sándor. Următoarele spectacole vor avea loc in zilele de 2­6, 8, 9, 15 şi 16 iulie. D. M. Recent, Inspectoratul judeţean de miliţie, în colaborare cu In­spectoratul sanitar de stat, a or­ganizat un raid-anchetă în mai multe localităţi din judeţ, avînd drept scop urmărirea modului în care sunt depozitate, conservate şi puse în vînzare produsele lactate şi de carne, dacă normele igie­­nico-sanitare sînt respectate în­­tru-totul. Fără a avea în intenţie explicarea detaliată a acestor nor­me, necesitatea respectării lor, — lucruri arhicunoscute de fiecare lucrător din comerţ — totuşi vom aminti că aplicarea cu Stricteţe a regulilor igienico-sanitare în ac­tivitatea de zi cu zi este o pro­blemă de etică profesională şi socială, de respect faţă de cumpărător, şi nu în ultimă in­stanţă, o îndatorire elementară. Spunem acest lucru pentru că stările de fapt întîlnite în acest raid — şi pe care le vom con­semna mai jos — dovedesc că uneori normele igienico-sanitare sunt trecute pe un plan secundar sau pur şi simplu uitate. SFINTU GHEORGHE Raidul-anchetă efectuat în acest oraş, la 22 de unităţi de desfacere a produselor lactate şi de carne, a scos în evidenţă faptul că, în general, există o preocupare pen­tru respectarea regulilor igieni­co-sanitare, dar şi faptul că mai sunt încă unităţi, unde neglijenţa face casă bună cu lipsa de spi­rit gospodăresc şi de etică profe­sională. In această ultimă situaţie se găseşte şi unitatea nr. 78 din strada Lenin, gestionar Szakács István. Impresia pe care o crea­­ză omului — indiferent că e cumpărător sau simplu vizitator — este din cele mai neplăcute. Neglijența tronează la fiecare pas. O încăpere murdară, doar cu ur­me de zugrăveală, cu plafonul deteriorat. Carnea nu este păstra­tă corespunzător, servirea cetățe­nilor nu se face în condiţii igie­nice. Ţinînd seama de aceste con­siderente, Szakács I. a fost sanc­ţionat contravenţional, conform H.C.M. 2.506/1969, cu 250 lei, pu­­nîndu-i-se, totodată, în vedere să nu mai recepţioneze mărfuri pi­na cînd unitatea nu va fi pusă la punct. La fel stau lucrurile la magazinul alimentar cu autoser­vire (nr. 5) din Piaţa Tîrgului, unde am întîlnit acelaşi aspect dezolant, r­e­mentele (caşcaval, brînză, la e) erau expuse într-o vitrină fără geam, prin care muştele zburdau nu voie, iar în­­tr-un frigider defect erau depuse, zice-se spre păstrare, diferite sor­timente lactate. La un control mai atent s-a observat că ele prezen­tau un început de alterare. Invo­carea unor argumente („N-am ce face, frigiderul e defect și eu singur nu-l pot repara“), de către gestionarul unității, Lupez Andrei, nu scuză cu nimic murdăria exis­tentă în magazin, neglijenţa în depozitarea şi păstrarea alimen­telor. De fapt, amenda contraven­ţională aplicată, în sumă de 500 lei, este în acest sens, elocventă. Dacă intri în magazinele ali­mentare nr 10 (strada Bolyai Ja­nos) şi nr. 92 (strada Iosif Attila), ceea ce te surprinde, în primul rînd, este modul neigienic în care sînt păstrate alimentele, aspectul neglijent al încăperii, precum și depozitarea necoriespunzătoare a mărfurilor in magazia de mînă. Am văzut pîini așezate lingă lăzi murdare, sticle prăfuite lingă i­­rod­use lactate. Spiritul gospodă- I. NEGULICI, FLOREA BUTILCA * In faţa dezinteresului, a lipsei de spirit gospodăresc, igiena a „plecat capul ruşinată“ S3ES (Continuare in pay. a 3-a) In ziarul de azi: magazin • Ştiinţă şi tehnică • Jocurile Olimpice de vară şi filatelia • Trasee turistice • Care este adevărul despre „farfuriile zburătoare" ? (pag a 2-a) • Largă participare a României la tîrgurile şi expoziţiile interna­ţionale. (pag. a 4-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . ION ŞERBAN Anul 1958. Printre oierii Covasnei domneş­te o animaţie deosebi­tă. Fiecare încearcă să afle noutăţi în legătură cu întovărăşirea zooteh­nică pe cale de înfiin­ţare. Se aud vorbe în­curajatoare. Se întreză­resc perspective lumi­noase. Printre cei care au păşit cei dinţii în rîndurile întovărăşiţilor, se număra şi Ion Şer­­ban. Au urmat ani de muncă intensă, cu greu­tăţi inerente oricărui început, dar şi cu satis­facţii. Muncă cinstită, neobosită, spirit de or­ganizare, grijă faţă de avutul mereu în creş­tere al obştii, iată coor­donatele pe care a cres­cut în ochii tuturor prestigiul lui Ion Şer­ban. Înfiinţarea Cooperati­vei agricole de produc­ţie din Covasna, a în­semnat un­­moment lu­minos în viaţa ţărăni­mii de acolo. Şi din nou printre cei dinţii care au înaintat cererea de primire, a fost Ion Şer­­ban. Nu a fost treabă uşoară să-i convingi pe oameni de multiplele a­­v­anta­je ale cooperativi­zării. Dar vorba lui Ion Şerban era ascultată a­­proape cu pioşenie de AUREL HULPOI, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) Manifestări prilejuite­­ de „Ziua învăţăt Pe tot cuprinsul judeţului d­in oraşe şi centre de comună, ieri a fost sărbătorită „Ziua învăţătorului“. La festivităţi au luat parte membrii Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, activişti de partid, reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean, ai Consiliului judeţean al Organizaţiei pio­nierilor, activişti ai U.T.C., cadre didactice şi elevi. Despre însemnătatea „Zilei învăţătorului“ au vorbit secretari ai comitetelor comunale şi orăşeneşti de partid. Pentru rezultatele bune obţinute în munca de educare a tinerei generaţii, unui mare număr de cadre didactice le-au fost acordate distincţii. Au fost astfel acordate : un titlu de „Profesor emerit“, 3 ordine, 8 medalii, 11 menţiuni, 6 avan­sări la grad, 7 titluri de profesor de gradul I. În luările lor de cuvînt, profesorii şi învăţătorii s-au re­ferit pe larg la succesele obţinute pînă în prezent, s-au an­gajat să depună şi în continuare tot mai susţinute eforturi pentru educarea constructorilor de mîine ai patriei.­ ­ SFINTU GHEORGHE ( în cadrul manifestărilor ) prilejuite de „Ziua învăţăto­­­­rului“, ieri, în sala de festi­­vităţi a Consiliului popular­­ judeţean, a avut loc o adu- ţ nare festivă la care au parti-­­ cipat cadre didactice din ora-­­ şul Sf. Gheorghe şi din împre-­­ jurimi, tovarăşii : Nagy Ferdi-­­ nand, prim-secretar al Comi- ? tetului judeţean Covasna al­­ P.C.R., preşedintele Consiliu­­ lui popular judeţean, Constan-­­­­in Stanca, secretar al Comi­­­­tetului judeţean Covasna al­­ P.C.R., Ioan Koos, prim-secre-­ tar al Comitetului orăşenesc / Sfîntu Gheorghe al P.C.R.,­­ alţi activişti de partid şi de stat, 1 Francisc Izsák, inspector ge­­­ ■ neral la Inspectoratul şcolar . Adunarea festivă a fost des­­ţ­ chisă de tovarăşul Ioan Koos,­­ prim-secretar al Comitetului , orăşenesc Sfîntu Gheorghe al­­ P.C.R.­­ Despre nobila misiune a­­ dascălului comunist, în cadrul­­ vastei opere de edificare a so­­c­­ietăţii socialiste multilateral­e dezvoltate, despre succesele­­ obţinute de cadrele didactice­­ din judeţ, a vorbit tovarăşul . (Continuare in pag. a 3-a) TÎRGU SECUIESC­­ în sala Casei orăşeneşti de­­ cultură, peste 100 de cadre­­ didactice de la şcolile din o­ ţ­raş şi satul Lunga, au parti-­­ cipat la festivitatea de sărbă-­­ torire a „Zilei învăţătorului“.­­ După cuvîntul de deschide-­­ re, rostit de tovarăşul Béla - Nagy, preşedintele Comitetului I orăşenesc pentru cultură şi­­ educaţia socialistă, tovarăşul­­ Anton Varga, locţiitor al secretarului Comitetului oră-­­ şenesc de partid, a ţinut o­­ scurtă expunere-bilanţ, despre­­ activitatea desfăşurată de ca- t drere didactice în acest an­ul şcolar. V .Apoi pionerii au oferit flori­i şi au transmis felicitări pro-­­ fesorilor şi învăţătorilor, ca­­ semn de adîncă mulţumire şi­­ recunoştinţă pentru căile pe­­ care le-au deschis lor, elevi-­­ lor, cei mai tineri cetăţeni ai­­ patriei. (PARASCHIVA FLO­­­­REA, corespondent). ^ INTORSURA BUZĂULUI­­ în sala de festivităţi a noii­­ clădiri a Consiliului popular­­ orăşenesc din întorsura Bu- I­zăului, a avut loc ieri festi- t (Continuare în pag. a 3-a) \ »ujjp* M0* niiH1— -di1 '/ «1,­­' *■, -y . .:■ *' ' ■ ... \ // ■ -y ... „Ziua învățătorului“, la Sfintu Gheorghe. ŞEDINŢA DE LUCRU A CENACLULU Ieri după-amiază, în sala mică a Comitetului judeţean de partid, a avut loc şedinţa de lucru a membrilor Cenaclului artiştilor plastici din judeţ. Au participat tovarăşul Nagy Ferdinand, prim­­secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., Sylvester Lu­dovic, membru supleant al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socia­listă, în cuvîntul său, Plugor Sándor, conducătorul cenaclului, a făcut o prezentare a rezultatelor obţi­nute, pînă în prezent, de plasti­­cieni, a preocupărilor lor actuale precum şi a sarcinilor ce stau în faţa artiştilor plastici în viitor. Luînd cuvîntul în continuare, Nagy Ervin, Jakabos Imola şi Deák Barna au arătat felul cum a evoluat viaţa artistică a cenaclului, condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, modul în care artiştii plastici contribuie la educarea estetică a oamenilor muncii din judeţ. In încheierea şedinţei de lucru, tovarăşul Nagy Ferdinand a sub­liniat importanţa participării con­crete a artiştilor noştri plastici la dezvoltarea din punct de ve­dere arhitecturale şi estetice a re­şedinţei judeţului şi a celorlalte oraşe, a îmbinării armonioase a stilului arhitectonic modern al noilor cartiere cu specificul con­strucţiilor locale, reliefînd în con­tinuare sarcinile ce stau în fa­ţa artiştilor plastici acum, în pragul celor două importante e­­venimente , Conferinţa Naţiona­lă a partidului şi cea de-a XXV-a aniversare a Republicii. Tradiţie Există in Vîrghiş, o tradi­ţie perpetuată din generaţie in generaţie — sculptura în lemn. Un întreg univers u­­man, spiritual, se „naşte“ din mîinile măiestre ale meşteri­lor populari localnici, expre­sie a gindurilor, sentimente­lor, faptelor, obiceiurilor, concepţiilor de viaţă ale oa­menilor, ale poporului. Printre cei care, in zilele noastre, metamorfozează lem­nul simplu, obişnuit, in ade­vărate creaţii artistice in lemn-simbol, lemn-unealtă, lemn-baladă sau lemn­­obiect casnic, se numără şi Francisc Máthé. Casa lui s-a transformat in atelier şi ex­poziţie. Candelabre, linguri şi străchini, sfeşnice, rame de tablouri, toiage, biblioteci, portrete sculptate cu minuţie, cu talent, cu pasiune, cu mul­tă, multă muncă. Printre rari­tăţi — un lanţ ale cărui ve­rigi s-au „desprins“ dintr-un singur lemn, fără tăietură sau fisură. Printre obiectele de valoare, sculptate de Francisc Máthé se află un vultur uriaş, care a folosit la turnarea al­tuia, în bronz, pentru monu­mentul închinat celor căzuţi eroic in războaiele mondiale, înălţat in Augustin, judeţul Braşov. Printre personalităţile istorice dragi meşterului popu­lar, se află şi Gheorghe Doja, iobagul răsculat în 1514, îm­potriva exploatării şi nedrep­tăţii. Lui i-a închinat unul din cele mai reuşite tablouri realizate pînă acum. ...Duminică, la Vîrghiş, v­a avea loc festivitatea înfiinţă­rii unei noi uniuni culturale în judeţul nostru. Pentru a­­cest eveniment deosebit, sculp­torul în lemn Francisc Má­thé a creat, cu măiestrie şi dragoste, emblema uniunii, împodobind cu ea frontispiciul noului cămin cultural. Încă un omagiu adus tuturor celor care preluînd tradiţiile stră­bunilor, dau bogăţia şi strălu­cirea Virghişului de astăzi, înalţă noi trepte spre lumina D. COC.

Next