Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)
1972-10-01 / nr. 758
URGENTAREA RECOLTĂRII CARTOFILOR IMPUNE Metode diferenţiate, în raport cu condiţiile din unitate Deosebirile între condiţiile pedoclimatice existente în unităţile agricole din judeţ, impun măsuri şi metode de muncă diferenţiate, chiar şi în cadrul aceluiaşi consiliu intercooperatist. Aşezate într-o zonă colinară, cooperativele agricole de producţie aparţinătoare consiliului intercooperatist din Sînzieni, s-au profilat în decursul anilor pentru producerea cartofilor, cultură la care în condiţii normale obţineau producţii deosebit de ridicate. Ultimul an însă, a fost mai bogat în precipitaţii, şi, datorită unor carenţe vechi, mai cu seamă din lipsa drenării suprafeţelor arabile, unităţile agricole întimpină greutăţi deosebite la strîngerea recoltelor. Terenul desfundat şi stagnarea apelor pe culturi împiedică folosirea întregii game de maşini de recoltat ale secţiilor S.M.A. şi se realizează astfel o viteză de lucru scăzută. Cartofii stînd timp îndelungat în solul saturat cu apă, au început să putrezească, şi prin urmare, strîngerea neîntirziată a recoltei, cît şi urgentarea transportării cartofilor din cîmp, este o necesitate care se impune cu o deosebită acuitate şi la a cărei finalizare trebuie să-şi dea concursul atît lucrătorii din unităţi, cit şi cei care organizează munca în cooperativele agricole de producţie. La Sînzieni situaţia recoltărilor de toamnă ne este înfăţişată de către tovarăşul Andrei Jani, secretarul Comitetului comunal de partid şi de tovarăşul Augustin Barabaş, preşedintele cooperativei agricole. Consecvenţi tradiţiilor de buni gospodari, membrii cooperatori din Sînzieni nu şi-au dezminţit faima dobîndită de cooperativă agricolă cultivatoare de cartofi. Din cele 500 hectare cultivate, 165 hectare au fost deja recoltate, producţia medie realizată atingînd nivelul planificat de 20.000 kg la hectar. Greutatea cea mai mare întîmpinată, constă în aceea — ni se arată — că neputînd pune în funcţiune combinele de cartofi, viteza de lucru la recoltat este de numai 14 hectare pe zi. Şi într-adevăr, acest lucru ne poate îngrijora dacă ne gîndim că într-un asemenea ritm, recoltatul cartofilor ar dura pînă la sfirşitul lunii octombrie. Pornind de la ideea că, prin îmbunătăţirea participării la muncă a cooperatorilor se poate scurta perioada de recoltat, consiliul de conducere al cooperativei agricole, a căutat să stimuleze prezenţa la muncă a membrilor. Conform hotărîrii aduse de consiliu se acordă în afară de retribuţia cu normă, 10 kg cartofi pentru fiecare zi lucrată, acelor cooperatori care participă la muncă şase zile consecutiv. Pentru ca producţia se fie valorificată la un preţ mai ridicat, se stimulează şi sortatul cartofilor prin acordarea unei sume de 5 lei pentru 100 kg cartofi calitatea I şi 3 lei pentru cartofii din categoria a II-a. Prin aceste măsuri s-a reuşit ca pînă în prezent să se transporte la centrul de preluare peste 1.200 tone cartofi sortaţi. In aceste zile se lucrează la sortatul celor aproximativ 1.400 tone de cartofiaflaţi in cîmp, pentru ca şi aceştia să poată fi transportaţi cît D. SZABÓ La centrul de colectare a cartofilor din Tîrgu Secuiesc. Foto: A. BARTHA (Continuare in pag a 3-a) Librarul N-am cronometrat, insă nu cred să exagerez cînd spun că am aşteptat in faţa standului cu cărţi mai bine de zece minute. Discuţia dintre librăreasă şi o altă femeie prietenă, probabil a continua pe multiple teme, una mai banală decit alta: murăturile şi cartofii, coafeza şi croitoreasa. Vorbeau tare şi rideau ca la iarmaroc. La circa zece, cincisprezece metri mai încolo, un bărbat trecut de prima tinereţe, librar şi el, era înconjurat de numeroşi prieteni ai cărţii Ţinea in mină cartea nu ca pe un obiect oarecare, ci ca pe o adevărată podoabă. întrezăream in gestul acesta aparent neînsemnat un profund respect pentru „mitul modern“, cum foarte plastic de S. PETRI * * (Continuare in pag a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Relatam nu de mult în ziarul nostru, faptul că in acţiunea de materializare a fondurilor de investiţii pentru construcţii de locuinţe, s-au înregistrat — după opt luni de activitate din acest an — importante rămîneri în urmă. Evident, faptul nu poate lăsa pe nimeni indiferent. La urmaurmei, realizarea sarcinilor planificate la construcţia de locuinţe proprietate de stat şi proprietate personală, este o chestiune de prestigiu pentru noi, toţi locuitorii acestui judeţ, şi ceea ce se cere este înzecirea eforturilor — atît aleconstructorilor cît şi ale beneficiarilor , pentru materializarea cît mai eficientă a fondurilor alocate. Una din condiţiile de bază în acest sens, este, fireşte, asigurarea condiţiilor de continuare neîntreruptă a lucrărilor de construcţii şi pe timpul friguros, care îşi anunţă tot mai pregnant apropierea. Aceasta, pe de o parte, în vederea terminării sarcinii planificate pe 1972, iar pe de altă, pregătirii frontului de execuţie a investiţiilor ■ planificate pe 1973 — cînd sarcina este substanţial sporită. Am investigat pe această temă în oraşul Covasna, pe şantierul noului cartier de locuinţe din strada Ştefan cel Mare. Care-i situaţia de fapt ? După o stagnare a lucrărilor — timp de aproape patru luni, (situaţie sesizată de fapt la timpul potrivit, ca nejustificată, în coloanele ziarului nostru) — la 1 august ele au fost reluate. Şi timpul pierdut s-ar fi putut recupera în bună măsură, dar deficienţele, în special din sfera aprovizionării, au continuat şi, din păcate, continuă încă să „joace feste“ lotului de constructori de aici. Trecînd la prezentarea reală a faptelor, iată şi stadiul actual de execuţie a construcţiilor, prezentat de însăşi primarul oraşului — tov. Nicolae Csáki. — La ambele tronsoane — A şi B — ale blocului nr. 5 se lucrează la nivelul al doilea... Ritmul actual e promiţător, pentru că şantierul nr. 3 din Tîrgu Secuiesc a repartizat aici două echipe de constructori ... Sunt deci speranţe, ca pînă la sosirea iernii construcţia să se pună „sub acoperiş“... — O remarcă necesară : termenul de punere în funcţiune a tronsonului 5—A, expiră peste cîteva zile. E limpede deci, că el nu va fi respectat. Şi-apoi, avînd în vedere că stadiul actual este puţin promiţător, consideraţi că sunt totuşi şanse ca ambele tronsoane — respectiv cele 40 apartamente — să fie date în funcţiune la 30 decembrie, dată care concordă, de fapt, cu termenul de predare a celui de-al doilea tronson, 5—B ? — Da, sunt suficiente posibilităţi pentru predarea lor la 30 decembrie 1972. Afirm aceasta, bazîndu-mă pe faptul că în prezent, treburile pe acest şantier merg bine ... Referitor la căminul de nefamilişti cu 225 locuri, destinat cazării muncitorilor constructori, stadiul de execuţie e următorul e ridicat „în roşu“ şi se montează fîşiile la plafonul ultimului nivel... — Nici acest obiectiv nu va fi predat la termen, lucru de altfel imposibil, atîta vreme ce la 30 august (după 8 luni !) investiţia se executase în procent de numai...30 la sută! Cînd credeţi că totuşi va fi gata ? — Şi la acest obiectiv sînt posibilităţi suficiente, pentru ca lucrările să se termine la 30 decembrie 1972 , celpuţin ciudat însă, că I.J.C.M., deşi beneficiar direct al investiţiei, tărăgănează totuşi executarea ei. S-ar părea că nu-şi cunoaşte nici măcar propriile interese ... Ne adresăm şefului de lot, tov. Dumitru Nanea, exprimîndu-ne nedumerirea faţă de substanţialele rămîneri în urmă în executarea L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 2-a) Ora bilanţului se apropie. Vor fi lichidate restanţele de pe şantierul de locuinţe din Covasna? UNDIII SillCOOPERATORII? Biborţeni. Zi bună de lucru. Pe cîmp, la recoltatul cartofilor, s-au prezentat peste 100 de elevi de la Liceul din Baraolt şi Şcoala generală din localitate. 45 de muncitori de la Apemin Biborţeni, 35 de la U.M.T.F., Localprod, Staţia de asfaltare, Panificaţia din Baraolt, lucrau din zori, unii la recoltat, alţii la cositul vrejilor şi a buruienilor de pe tarlalele cu cartofi. Dar, „unde nu sunt cooperatorii" ? —i găsiţi pe loturile lor. Din cei 100 de cooperatori au venit la lucru doar 10 (29 septembrie), nici măcar conducătorii de atelaje n-au venit şi sînt obligat să transport cu cartofii de pe cîmp în loc să mă ocup de organizarea muncii — ne spune preşedintele C.A.P. Biborţeni, Szabó Lajos. Stăm de vorbă cu cîţiva cooperatori care lucrau pe loturile date în folosinţă personală. Am adresat tuturor aceeaşi întrebare : De ce nu v-aţi dus azi la recoltatul cartofilor în cooperativă ? — Vedeţi, abia mă mai ţin pe picioare, sînt bolnav — răspunde Trimfa Balazs. — Dar, după cît se vede, la recoltatul porumbului şi strînsul cocenilor, lucrare care cere mai mult efort decit strînsul cartofilor, vă descurcaţi destul de bine. — Ce să fac, aici e „musai“ să lucrăm. Cu coasa pe umăr se îndrepta, tot spre lotul personal, şi Tordai Sándor — şi el bolnav, dar era „musai“ să meargă pe lotul lui. Tordai Béla (şi el bolnav), Román Janos, Benedek Carol cu soţiile considerau că era „musai“ să lucreze... pe loturile personale. Unul s-a învoit de la preşedinte, celălalt de la brigadier, iar mulţi alţii de la nimeni. C. TIMARU 0,015" Anul V tir. 758 DUMINICA 1 octombris 1972 4 pagini 30 bani (Continuare în pag. a 3-a) II DE PE CUPRINSUL PATRIEI In cadrul complexului de prelucrare a lemnului, obiectiv aflat în plină construcţie pe noua platformă industrială a oraşului Bistriţa, a fost pusă în funcţiune o fabrică de mobilă. Unitatea va produce anual 10.000 garnituri de mobilă, o parte dintre ele fiind destinate exportului. Pentru început, noua fabrică va realiza două tipuri de mobilă multifuncţională : sufrageriile „Dej“ şi „Narcisa“, alcătuite din 16 şi respectiv 10 piese care pot fi utilizate în mai multe variante. De la începutul activităţii, colectivul fabricii şi-a înscris în proiectele sale propunerea pentru o valorificare cît mai înaltă, cu maximă eficienţă, a materialului lemnos. Noua fabrică de mobilă face parte dintr-un amplu program de investiţii destinat dezvoltării industriale a judeţului Bistriţa-Năsăud, program care prevede ca în perioada actualului cincinal să fie construite alte 10 mari unităţi productive. ★ Uzinele ,,23 August“ din Bucureşti au realizat, recent trei tipuri de motoare Diesel — M.B. 836 B.B., M.B. 820 B.B. şi G.D. 30 — cu multiple utilizări. Astfel, primele două tipuri sunt folosite pentru acţionarea in- stalaţiilor de foraj şi pompa- | re, pentru tracţiunea ferovia- * ră, acţionarea grupurilor elec- 5 trogene şi pentru propulsia navală. Motorul Maybach M.B. ■ 836 B.B. are o putere maximă ~j de 450—525 C.P., iar M.B. 820 B.B. de 660—1100 C.P./la 1.500 gj rotaţii pe minut. Consumul specific de combustibil este l1 mic: 170—178 g/C.P. oră. Motorul Diesel tip G.D. 30, dispune de o putere de I 21—25—28 C.P., la o turaţie de 1.200—1.500 şi, respectiv 1.800 rot/min. şi a fost construit pentru acţionarea unor maşini şi instalaţii industriale. Greu-tatea lui este de 445 kg. si Oradea, poarta vestică de intrare în țară. in viaţa organizaţiilor de partid, principalul eveniment: Adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri Potrivit prevederilor Statutului Partidului Comunist Român, anul acesta urmează să aibă loc adunări şi conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri în toate organizaţiile partidului, de la organizaţiile de bază pînă la cele judeţene inclusiv. Constituind un eveniment deosebit in viaţa partidului, ele vor marca o perioadă de intensă activitate politico-organizatorică, necesitînd, cum este şi firesc, măsuri judicioase de pregătire. Adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri se vor desfăşura începînd de la 1 octombrie pînă la 17 decembrie 1972, în mod eşalonat. Intre 1 octombrie şi 15 noiembrie 1972 se vor organiza adunări pentru dări de seamă şi alegeri la nivelul grupelor de partid, organizaţiilor de bază şi organizaţiilor de partid conduse de comitete din întreprinderi, instituţii, şcoli, unităţi socialiste din agricultură. In organizaţiile de partid din agricultură, adunările pentru dări de seamă şi alegeri se vor ţine pe măsura terminării lucrărilor din campania de toamnă, însă nu mai tîrziu de 30 noiembrie a.c. Intre 1 şi 30 noiembrie 1972 se vor organiza adunări sau conferinţe ale organizaţiilor de partid comunale, orăşeneşti. Intre 1 şi 17 decembrie va avea loc conferinţa organizaţiei judeţene de partid. Adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri sunt menite să prilejuiască o dezbatere exigentă a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid pentru aplicarea hotărîrilor celui de-al X-lea Congres şi ale Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din iulie 1972. Ele vor trebui să analizeze în spirit critic şi autocritic munca desfăşurată pentru creşterea continuă a rolului conducător al partidului în toate domeniile şi sectoarele de activitate, măsurile întreprinse pentru înfăptuirea directivelor şi hotărîrilor privind perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economice şi sociale, atragerea tuturor oamenilor muncii la gospodărirea avuţiei naţionale, la rezolvarea problemelor ce preocupă colectivele de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea accentuată a productivităţii muncii, folosirea mai deplină a tuturor resurselor umane şi materiale, întărirea disciplinei muncii, creşterea eficienţei activităţii economice din industrie, construcţii, transporturi, agricultură şi celelalte domenii. întregul proces de pregătire a alegerilor va trebui să se integreze organic în ampla activitate pentru mobilizarea maselor în vederea realizării cincinalului înainte de termen. Făcînd o amplă analiză a rezultatelor obţinute, a deficienţelor existente şi a măsurilor ce se impun pentru realizarea integrală a sarcinilor ce revin organizaţiilor de partid corespunzător domeniului în care îşi desfăşoară activitatea, dezbaterile vor trebui să reflecte preocuparea pentru respectarea neabătută a normelor vieţii interne de partid. Foarte curînd se va deschide un nou an în învăţămîntul de partid. După cum se ştie, la baza studiului politic-ideologic în toate formele de învăţămînt vor fi situate documentele recentei Conferinţe Naţionale a partidului, ale cărei teze şi idei vor trebui să fie temeinic aprofundate şi însuşite. Dezbătînd măsurile care au fost luate în acest sens, adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sunt chemate să concentreze atenţia membrilor de partid asupra calităţii studiului ce se cere efectuat, în strînsă legătură cu viaţa, cu sarcinile şi preocupările de la fiecare loc de muncă, să determine o participare activă a masei comuniştilor la învăţămîntul de partid. Una din atribuţiile principale ale adunărilor şi conferinţelor este alegerea noilor organe de partid. Are o mare importanţă ca la alegerea comuniştilor ce vor face parte din noile organe de partid să se aibă în vedere calităţile lor politice, profesionale şi moral-cetăţeneşti, aptitudinile pe care le au pentru munca de conducere ce urmează să li se încredinţeze. Componenţa organelor de partid nou alese va trebui să reflecte compoziţiei organizaţiilor de partid respective. In organele de partid, este necesar să fie aleşi mai mulţi membri de partid care lucrează nemijlocit în producţie. Pentru comitetele comunale de partid vor fi propuşi spre a fi aleşi un număr corespunzător de ţărani cooperatori sau cu gospodărie individuală, precum şi de muncitori, maiştri. (Continuare in pag a 3-a) R 91 IB 8 B Valenţă la o colaborare vitală într-o vedere de ansamblu a unei hale, de pildă a secţiei de ţesătorie de la „Oltul“, omul ar apărea cu siguranţă, ca figură centrală, frecventă, de prim-plan; la finisaj frecvenţa aceasta e mult mai redusă. Printre maşinile cu monumentalitate pe orizontală şi pe verticală, printre valţuri, baloturi şi suluri de marfă, omul se pierde, se rătăceşte şi întîlnit în acest cadru, poate cu cea mai mare automatizare de uzină, bănuieşti că a fi finisor nu e un lucru chiar atît de simplu. Asta o ştia şi Kovács Ernő de la vopsitorie cînd, în 1965, tînăr absolvent al Şcolii profesionale textile, a trecut în „prima linie“, aceea a muncii şi răspunderii personale : în ultimul an, ei, elevii-finisori aveau 4 „Jiggere“ pentru efectuarea practicii : a trecut, nu poate să nege, şi de unul singur, de la un cap la altul prin procesul tehnologic , şi nu numai o dată , avea instructori şi meşteri destoinici. „Cu lichid puneţi în jgheab?“, „400“. Am reţinut, mă liniştisem. Cînd însă, eu, de acum muncitor, am vrut să pun „400“, am intrat în încurcătură . jgheabul era imens, nemarcat, lichidul curgea din robinet ! Pina unde-o fi 400 ? Brne unde, amuzat. Da, au fost multe încercările primelor săptămîni, deşi se credea stăpîn pe memorie, pe meserie , avea în cap numai formule, coloranţi, proporţii , şi dacă în aceste cazuri, lunile de practică cu „Jiggerele“ şi oamenii lor ,s-au dovedit insuficiente, într-o privinţă, perioada de practică a fost cea mai folositoare şi cea mai hotărâtoare pentru Ernő. — Mi-am format atunci o convingere fermă ■ că dacă nu mă voi strădui să cîştig pe deplin încrederea celor 15 oameni, viitorii mei colegi de muncă, și dacă nu voi justifica această încredere, nu voi putea face nimic. Vedeţi, aici la noi, la vopsitorie, ca de ANNA SELEJAN (Continuare in pag . 3-a)