Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)

1972-10-01 / nr. 758

URGENTAREA RECOLTĂRII CARTOFILOR IMPUNE Metode diferenţiate, în raport cu condiţiile din unitate Deosebirile între condiţiile pedoclimatice existente în unită­ţile agricole din judeţ, impun măsuri şi metode de muncă dife­renţiate, chiar şi în cadrul ace­luiaşi consiliu intercooperatist. Aşezate într-o zonă colinară, coo­perativele agricole de producţie aparţinătoare consiliului inter­cooperatist din Sînzieni, s-au profilat în decursul anilor pen­tru producerea cartofilor, cultu­ră la care în condiţii normale obţineau producţii deosebit de ridicate. Ultimul an însă, a fost mai bogat în precipitaţii, şi, datorită unor carenţe vechi, mai cu seamă din lipsa drenării su­prafeţelor arabile, unităţile agri­cole întimpină­ greutăţi deosebite la strîngerea recoltelor. Terenul desfundat şi stagnarea apelor pe culturi împiedică folosirea în­tregii game de maşini de recoltat ale secţiilor S.M.A. şi se reali­zează astfel o viteză de lucru scăzută. Cartofii stînd timp înde­lungat în solul saturat cu apă, au început să putrezească, şi prin urmare, strîngerea neîntirziată a recoltei, cît şi urgentarea trans­portării cartofilor din cîmp, este o necesitate care se impune cu o deosebită acuitate şi la a cărei finalizare trebuie să-şi dea con­cursul atît lucrătorii din unităţi, cit şi cei care organizează munca în cooperativele agricole de pro­ducţie. La Sînzieni situaţia recoltărilor de toamnă ne este înfăţişată de către tovarăşul Andrei Jani, se­cretarul Comitetului comunal de partid şi de tovarăşul Augustin Barabaş, preşedintele cooperativei agricole. Consecvenţi tradiţiilor de buni gospodari, membrii coo­peratori din Sînzieni nu şi-au dezminţit faima dobîndită de coo­perativă agricolă cultivatoare de cartofi. Din cele 500 hectare cul­tivate, 165 hectare au fost deja recoltate, producţia medie reali­zată atingînd nivelul planificat de 20.000 kg la hectar. Greutatea cea mai mare întîmpinată, constă în aceea — ni se arată — că ne­­putînd pune în funcţiune combi­nele de cartofi, viteza de lucru la recoltat este de numai 14 hectare pe zi. Şi într-adevăr, acest lucru ne poate îngrijora dacă ne gîndim că într-un asemenea ritm, re­coltatul cartofilor ar dura pînă la sfirşitul lunii octombrie. Por­nind de la ideea că, prin îmbu­nătăţirea participării la muncă a cooperatorilor se poate scurta pe­rioada de recoltat, consiliul de conducere al cooperativei agrico­le, a căutat să stimuleze prezenţa la muncă a membrilor. Conform hotărîrii aduse de consiliu se a­­cordă în afară de retribuţia cu normă, 10 kg cartofi pentru fie­care zi lucrată, acelor cooperatori care participă la muncă şase zile consecutiv. Pentru ca producţia se fie valorificată la un preţ mai ridicat, se stimulează şi sortatul cartofilor prin acordarea unei sume de 5 lei pentru 100 kg car­tofi calitatea I şi 3 lei pentru cartofii din categoria a II-a. Prin aceste măsuri s-a reuşit ca pînă în prezent să se transporte la centrul de preluare peste 1.200 tone cartofi sortaţi. In aceste zile se lucrează la sortatul celor a­­proximativ 1.400 tone de cartofi­­aflaţi in cîmp, pentru ca şi a­­ceştia să poată fi transportaţi cît D. SZABÓ La centrul de colectare a cartofilor din Tîrgu Secuiesc. Foto: A. BARTH­A (Continuare in pag a 3-a) Librarul N-am cronometrat, insă nu cred să exagerez cînd spun că am aşteptat in faţa stan­dului cu cărţi mai bine de zece minute. Discuţia dintre librăreasă şi o altă femeie prietenă, probabil a continua pe multiple teme, una mai ba­nală decit alta: murăturile şi cartofii, coafeza şi croito­reasa. Vorbeau tare şi rideau ca la iarmaroc. La circa zece, cincisprezece metri mai încolo, un bărbat trecut de prima tinereţe, li­brar şi el, era înconjurat de numeroşi prieteni ai cărţii Ţinea in mină cartea nu ca pe un obiect oarecare, ci ca pe o adevărată podoabă. în­trezăream in gestul acesta a­parent neînsemnat un profund respect pentru „mitul mo­dern“, cum foarte plastic de­ S. PETRI * * (Continuare in pag a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Relatam nu de mult în ziarul nostru, faptul că in acţiunea de materializare a fondurilor de in­vestiţii pentru construcţii de lo­cuinţe, s-au înregistrat — după opt luni de activitate din acest an — importante rămîneri în ur­mă. Evident, faptul nu poate lă­sa pe nimeni indiferent. La urma­­urmei, realizarea sarcinilor pla­nificate la construcţia de locuinţe proprietate de stat şi proprieta­te personală, este o chestiune de prestigiu pentru noi, toţi locui­torii acestui judeţ, şi ceea ce se cere este înzecirea eforturilor — atît ale­­constructori­lor cît şi ale be­neficiarilor , pentru materiali­zarea cît mai eficientă a fondu­rilor alocate. Una din condiţiile de bază în acest sens, este, fireşte, asigura­­rea condiţiilor de continuare ne­­întreruptă a lucrărilor de con­strucţii şi pe timpul friguros, ca­re îşi anunţă tot mai pregnant apropierea. Aceasta, pe de o par­te, în vederea terminării sarcinii planificate pe 1972, iar pe de altă, pregătirii frontului de execuţie a investiţiilor ■ planificate pe 1973 — cînd sarcina este substanţial sporită. Am investigat pe această temă în oraşul Covasna, pe şantierul noului cartier de locuinţe din strada Ştefan cel Mare. Care-i situaţia de fapt ? După o stagnare a lucrărilor — timp de aproape patru luni, (situaţie sesizată de fapt la timpul potri­vit, ca nejustificată, în coloanele ziarului nostru) — la 1 august ele au fost reluate. Şi timpul pierdut s-ar fi putut recupera în bună măsură, dar deficienţele, în spe­cial din sfera aprovizionării, au continuat şi, din păcate, continuă încă să „joace feste“ lotului de constructori de aici. Trecînd la prezentarea reală a faptelor, iată şi stadiul actual de execuţie a construcţiilor, prezen­tat de însăşi primarul oraşului — tov. Nicolae Csáki. — La ambele tronsoane — A şi B — ale blocului nr. 5 se lu­crează la nivelul al doilea... Ritmul actual e promiţător, pen­tru că şantierul nr. 3 din Tîrgu Secuiesc a repartizat aici două echipe de constructori ... Sunt deci speranţe, ca pînă la sosirea iernii construcţia să se pună „sub acoperiş“... — O remarcă necesară : terme­nul de punere în funcţiune a tronsonului 5—A, expiră peste cîteva zile. E limpede deci, că el nu va fi respectat. Şi-apoi, avînd în vedere că stadiul actual este pu­ţin promiţător, consideraţi că sunt totuşi şanse ca ambele tron­soane — respectiv cele 40 apar­tamente — să fie date în func­ţiune la 30 decembrie, dată care concordă, de fapt, cu termenul de­ ­ predare a celui de-al doilea tronson, 5—B ? — Da, sunt suficiente posibili­tăţi pentru predarea lor la 30 de­cembrie 1972. Afirm aceasta, ba­­zîndu-mă pe faptul că în prezent, treburile pe acest şantier merg bine ... Referitor la căminul de nefamilişti cu 225 locuri, destinat cazării muncitorilor constructori, stadiul de execuţie e următorul­­ e ridicat „în roşu“ şi se montea­ză fîşiile la plafonul ultimului nivel... — Nici acest obiectiv nu va fi predat la termen, lucru de altfel imposibil, atîta vreme ce la 30 august (după 8 luni !) investiţia se executase în procent de nu­mai...­30 la sută! Cînd credeţi că totuşi va fi gata ? — Şi la acest obiectiv sînt po­sibilităţi suficiente, pentru ca lucrările să se termine la 30 de­cembrie 1972 , cel­­puţin ciudat însă, că I.J.C.M., deşi benefi­ciar direct al investiţiei, tărăgă­nează totuşi executarea ei. S-ar părea că nu-şi cunoaşte nici mă­car propriile interese ... Ne adresăm şefului de lot, tov. Dumitru Nanea, exprimîndu-ne nedumerirea faţă de substanţialele rămîneri în urmă în executarea L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 2-a) Ora bilanţului se apropie. Vor fi lichidate restanţele de pe şantierul de locuinţe din Covasna? UNDI­II SillCOOPERATORII? Biborţeni. Zi bună de lucru. Pe cîmp, la recoltatul cartofilor, s-au prezentat peste 100 de elevi de la Liceul din Baraolt şi Şcoala generală din localitate. 45 de muncitori de la Apemin Bibor­­ţeni, 35 de la U.M.T.F., Local­­prod, Staţia de asfaltare, Pani­ficaţia din Baraolt, lucrau din zori, unii la recoltat, alţii la cositul vrejilor şi a buruienilor de pe tarlalele cu cartofi. Dar, „unde nu sunt cooperato­rii"­ ? —­­i găsiţi pe loturile lor. Din cei 100 de cooperatori au venit la lucru doar 10 (29 septembrie), nici măcar conducătorii de atela­je n-au venit şi sînt obligat să transport cu cartofii de pe cîmp în loc să mă ocup de organizarea muncii — ne spune preşedintele C.A.P. Biborţeni, Szabó Lajos. Stăm de vorbă cu cîţiva coope­ratori care lucrau pe loturile date în folosinţă personală. Am adre­sat tuturor aceeaşi întrebare : De ce nu v-aţi dus azi la recoltatul cartofilor în cooperativă ? — Vedeţi, abia mă mai ţin pe picioare, sînt bolnav — răspunde Trimfa Balazs. — Dar, după cît se vede, la recoltatul porumbului şi strînsul cocenilor, lucrare care cere mai mult efort decit strînsul cartofi­lor, vă descurcaţi destul de bine. — Ce să fac, aici e „musai“ să lucrăm. Cu coasa pe umăr se îndrepta, tot spre lotul personal, şi Tordai Sándor — şi el bolnav, dar era „musai“ să meargă pe lotul lui. Tordai Béla (şi el bolnav), Ro­mán Janos, Benedek Carol cu soţiile considerau că era „musai“ să lucreze... pe loturile perso­nale. Unul s-a învoit de la preşedinte, celălalt de la briga­dier, iar mulţi alţii de la nimeni. C. TIMARU 0,015" Anul V tir. 758 DUMINICA 1 octombris 1972 4 pagini 30 bani (Continuare în pag. a 3-a) I­I DE PE CUPRINSUL PATRIEI In cadrul complexului de prelucrare a lemnului, obiectiv aflat în plină construcţie pe noua platformă industrială a oraşului Bistriţa, a fost pusă în funcţiune o fabrică de mo­bilă. Unitatea va produce a­­nual 10.000 garnituri de mo­bilă, o parte dintre ele fiind destinate exportului. Pentru început, noua fabrică va rea­liza două tipuri de mobilă multifuncţională : sufrageriile „Dej“ şi „Narcisa“, alcătuite din 16 şi respectiv 10 piese care pot fi utilizate în mai multe variante. De la începutul activităţii, colectivul fabricii şi-a înscris în proiectele sale propunerea pentru o valorificare cît mai înaltă, cu maximă eficienţă, a materialului lemnos. Noua fa­brică de mobilă face parte dintr-un amplu program de investiţii destinat dezvoltării industriale a judeţului Bis­­triţa-Năsăud, program care prevede ca în perioada actua­lului cincinal să fie construite alte 10 mari unităţi productive. ★ Uzinele ,,23 August“ din Bucu­reşti au realizat, recent trei ti­puri de motoare Diesel — M.B. 836 B.B., M.B. 820 B.B. şi G.D. 30 — cu multiple utilizări. Ast­fel, primele două tipuri sunt folosite pentru acţionarea in-­­ stalaţiilor de foraj şi pompa- | re, pentru tracţiunea ferovia- * ră, acţionarea grupurilor elec- 5 trogene şi pentru propulsia­­ navală. Motorul Maybach M.B. ■ 836 B.B. are o putere maximă ~j de 450—525 C.P., iar M.B. 820­­ B.B. de 660—1100 C.P./la 1.500 gj rotaţii pe minut. Consumul specific de combustibil este l1 mic: 170—178 g/C.P. oră. Motorul Diesel tip G.D. 30, dispune de o putere de I 21—25—28 C.P., la o turaţie de­­ 1.200—1.500 şi, respectiv 1.800 rot/min. şi a fost construit­­ pentru acţionarea unor maşini­­ şi instalaţii industriale. Greu-­­­tatea lui este de 445 kg. si­ ­ Oradea, poarta vestică de intrare în țară. in viaţa organizaţiilor de partid, principalul eveniment: Adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri Potrivit prevederilor Statutului Partidului Comunist Român, anul acesta urmează să aibă loc a­­dunări şi conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri în toate or­ganizaţiile partidului, de la or­ganizaţiile de bază pînă la cele judeţene inclusiv. Constituind un eveniment deosebit in viaţa par­tidului, ele vor marca o perioadă de intensă activitate politico-or­­ganizatorică, necesitînd, cum este şi firesc, măsuri judicioase de pregătire. Adunările şi conferinţele pen­tru dări de seamă şi alegeri se vor desfăşura începînd de la 1 octombrie pînă la 17 decembrie 1972, în mod eşalonat. Intre 1 octombrie şi 15 noiembrie 1972 se vor organiza adunări pentru dări de seamă şi alegeri la nive­lul grupelor de partid, organiza­ţiilor de bază şi organizaţiilor de partid conduse de comitete din întreprinderi, instituţii, şcoli, u­­nităţi socialiste din agricultură. In organizaţiile de partid din agricultură, adunările pentru dări de seamă şi alegeri se vor ţine pe măsura terminării lucră­rilor din campania de toamnă, însă nu mai tîrziu de 30 noiem­brie a.c. Intre 1 şi 30 noiembrie 1972 se vor organiza adunări sau con­ferinţe ale organizaţiilor de par­tid comunale, orăşeneşti. Intre 1 şi 17 decembrie va avea loc conferinţa organizaţiei judeţene de partid. Adunările şi conferinţele pen­tru dări de seamă şi alegeri sunt menite să prilejuiască o dezbate­re exigentă a activităţii organe­lor şi organizaţiilor de partid pentru aplicarea hotărîrilor celui de-al X-lea Congres şi ale Confe­rinţei Naţionale a Partidului Co­munist Român din iulie 1972. Ele vor trebui să analizeze în spirit critic şi autocritic munca desfăşu­rată pentru creşterea continuă a rolului conducător al partidului în toate domeniile şi sectoarele de activitate, măsurile întreprin­se pentru înfăptuirea directive­lor şi hotărîrilor privind perfec­ţionarea organizării şi conducerii activităţii economice şi sociale, a­­tragerea tuturor oamenilor mun­cii la gospodărirea avuţiei na­ţionale, la rezolvarea probleme­lor ce preocupă colectivele de muncă, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea accentuată a productivităţii muncii, folosirea mai deplină a tuturor resurselor umane şi materiale, întărirea dis­ciplinei muncii, creşterea eficien­ţei activităţii economice din in­dustrie, construcţii, transporturi, agricultură şi celelalte domenii. întregul proces de pregătire a alegerilor va trebui să se inte­greze organic în ampla activita­te pentru mobilizarea maselor în vederea realizării cincinalului î­­nainte de termen. Făcînd o amplă analiză a re­zultatelor obţinute, a deficienţe­lor existente şi a măsurilor ce se impun pentru realizarea inte­grală a sarcinilor ce revin or­ganizaţiilor de partid corespunză­tor domeniului în care îşi des­făşoară activitatea, dezbaterile vor trebui să reflecte preocupa­rea pentru respectarea neabătu­tă a normelor vieţii interne de partid. Foarte curînd se va deschide un nou an în învăţămîntul de partid. După cum se ştie, la ba­za studiului politic-ideologic în toate formele de învăţămînt vor fi situate documentele recentei Conferinţe Naţionale a partidu­lui, ale cărei teze şi idei vor tre­bui să fie temeinic aprofundate şi însuşite. Dezbătînd măsurile care au fost luate în acest sens, adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sunt chemate să concentreze atenţia membri­lor de partid asupra calităţii stu­diului ce se cere efectuat, în strînsă legătură cu viaţa, cu sar­cinile şi preocupările de la fie­care loc de muncă, să determine o participare activă a masei co­muniştilor la învăţămîntul de partid. Una din atribuţiile principale ale adunărilor şi conferinţelor este alegerea noilor organe de par­tid. Are o mare importanţă ca la alegerea comuniştilor ce vor face parte din noile organe de par­tid să se aibă în vedere calită­ţile lor politice, profesionale şi moral-cetăţeneşti, aptitudinile pe care le au pentru munca de con­ducere ce urmează să li se în­credinţeze. Componenţa organelor de par­tid nou alese va trebui să re­flecte compoziţiei organizaţiilor de partid respective. In organele de partid, este necesar să fie a­­leşi mai mulţi membri de par­tid care lucrează nemijlocit în producţie. Pentru comitetele co­munale de partid vor fi propuşi spre a fi aleşi un număr cores­punzător de ţărani cooperatori sau cu gospodărie individuală, precum şi de muncitori, maiştri. (Continuare in pag a 3-a) R 91 IB 8 B Valenţă la o colaborare vitală într-o vedere de ansamblu a unei hale, de pildă a secţiei de ţesătorie de la „Oltul“, omul ar apărea cu siguranţă, ca figură centrală, frecventă, de prim-plan; la finisaj frecvenţa aceasta e mult mai redusă. Printre maşi­nile cu monumentalitate pe o­­rizontală şi pe verticală, printre valţuri, baloturi şi suluri de mar­fă, omul se pierde, se rătăceşte şi întîlnit în acest cadru, poate cu cea mai mare automatizare de uzină, bănuieşti că a fi fi­nisor nu e un lucru chiar atît de simplu. Asta o ştia şi Kovács Ernő de la vopsitorie cînd, în 1965, tînăr absolvent al Şcolii profesionale textile, a trecut în „prima linie“, aceea a muncii şi răspunderii personale : în ulti­mul an, ei, elevii-finisori aveau 4 „Jiggere“ pentru efectuarea practicii : a trecut, nu poate să nege, şi de unul singur, de la un cap la altul prin procesul teh­nologic , şi nu numai o dată , avea instructori şi meşteri destoi­nici. „Cu­ lichid puneţi în jgheab?“, „­400“. Am reţinut, mă liniştisem. Cînd însă, eu, de acum muncitor, am vrut să pun „400“, am intrat în încurcătură . jgheabul era imens, nemarcat, li­chidul curgea din robinet ! Pina unde-o fi 400 ? Brne unde, amuzat. Da, au fost multe încercările primelor săptă­­mîni, deşi se credea stăpîn pe memorie, pe meserie , avea în cap numai formule, coloranţi, proporţii , şi dacă în­ aceste ca­zuri, lunile de practică cu „Jig­­gerele“ şi oamenii lor ,s-au dove­dit insuficiente, într-o privinţă, perioada de practică a fost cea mai folositoare şi cea mai hotă­râtoare pentru Ernő. — Mi-am format atunci o con­vingere fermă ■ că dacă nu mă voi strădui să cîştig pe deplin în­crederea celor 15 oameni, viitorii mei colegi de muncă, și dacă nu voi justifica această încredere, nu voi putea face nimic. Vedeţi, aici la noi, la vopsitorie, ca de ANNA SELEJAN (Continuare in pag . 3-a)

Next