Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)

1972-10-14 / nr. 769

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al F.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V Nr. 769 SÎMBÂTĂ, 14 octombrie 1972 4 pagini 30 bani „Triunghiul“ reuşitei depline in acţiunea de stringere a cartofilor. Ritm susţinut la recoltat, calitate la sortat, operativitate la transportat DIN NOU PE „ITINERARIILE“ CAMPANIEI După cum menţionăm în numă­rul de ieri al ziarului nostru, în ultimele zile —­ din cauza abun­denţei de precipitaţii — recoltatul cartofilor s-a desfăşurat anevoios. In schimb, s-a lucrat intens la sortarea şi transportul recoltei. Incontestabil, rezultate bune exis­tă în această privinţă, ritmul a devenit mai alert. Să nu uităm însă că ne apropiem de sfîrşitul primelor, două , decade ale lunii octombrie şi că în cîmp mai erau pînă ieri circa 16.500 de tone, din care peste 12.700 de tone numai în cooperativele agricole de pro­ducţie. Dar nu numai datele ca­numele acestei comune se aso­ciază dintr-odată cu un atribut esenţial ce caracterizează activi­tatea cooperatorilor de aici­­ vrednicia. Cu mijloace mecanice, — acolo unde terenul permite — cu plugurile și cu furcile, acolo und­e nu permite încă, cooperato­rii lucrează, în ciuda timpului ploios. Motoarele tractoarelor și camioanelor trag greu, noroiul fendaristice pledează pentru ur­gentarea recoltatului cartofilor. Iarna se apropie şi necesităţile pieţei cresc. Cresc de asemenea, cerinţele unităţilor industriale pentru care cartoful constituie materie primă. Pornind, deci, de la imperativul momentului , întreaga recoltă de cartofi să fie strînsă cît mai grab­nic­, am întreprins în cursul zi­lei de 12 octombrie un raid prin cîteva cooperative agricole, pen­tru a lua, cum s-ar spune, „pul­­sul“ campaniei. Iată, recapitulativ, constatările prilejuite de popasurile făcute. rrmb­idimensionează roţile căruţe­lor, vîntul suflă tăios, dar activi­tatea nu încetează nici un mo­ment. Şoferul Bardocz Dénes a pus mîna pe furcă şi lucrează alături de cooperatori. Faptul că în ziua aceea se aflau pe cîmp aproape 300 de oameni, explică o dată mai mult justeţea retribui­rii muncii în acord global. La Aita, Seacă,. .sat aparţinător comunei Băţanii Mari, s-a înce­tăţenit un bun obicei : acela de a lucra şi în zilele de duminică. Aşa de pildă, duminica trecută au lucrat — şi nu doar cîteva ceasuri, ci de dimineaţă pînă sea­ra — aproape 100 de cooperatori. Entuziasmul, acest nobil „apa­naj“ al tinereţii s-a făcut din plin simţit în aceste zile de toamnă cînd natura continuă să fie po­trivnică. Numai într-o singură duminică, alcătuiţi in brigadă de muncă patriotică, au lucrat, la re­coltarea cartofilor aproape 60 de utecişti. Orele 15. Miezul zilei, deci, cînd oamenii sînt în plină acti­vitate, în mod obişnuit bilanţul se face la ceasurile serii. Ne a­­flăm însă în raid Şi alcătuim ad-hoc un scurt bilanţ, chiar şi la miezul zilei . Prină la această oră se transportaseră de pe cîmp 30 tone de cartofi destinaţi pie­ţelor Capitalei. Cunoscîndu-se vi­teza zilnică de lucru, specialiştii avansează o cifră care va înche­ia ziua : 500 de tone transportate. Ne interesăm care este situa­ţia în ceea ce priveşte asigurarea cantităţii de cartofi pentru să­­mînţă. Aflăm astfel că încă înain­te de declanşarea ploilor, coope­ratorii din Hăghig au recoltat o mare parte din cartofii pentru sămînţă, depozitîndu-i în bune condiţiuni. Şi aici, ca şi în alte locuri Ol­tul a ieşit din matcă şi s-a nă­pustit peste păşuni şi culturile de cartofi, peste porumb şi sfeclă. S-a deschis, deci, încă un „front" al bătăliei pentru salvarea recol­tei.­­Inginerul agronom ţine tot timpul sub priviri evoluţia viitu­rii, pentru ca de îndată ce apa se va retrage şi terenul se va zvînta cît de cit, să treacă la treabă. Dar pînă atunci sînt multe de făcut. Pămîntul e moale şi autocamioa­nele încă nu pot intra, însă că­ruţele pot lucra — şi lucrează ! Nicolae Truclos are­ 80 de ani, însă nu pregetă să iasă la cîmp, alături de cei tineri. — Natura ne-a păcălit prea de multe ori, ca­ să mai av­em încre­dere în ea ! ne spune mai în glu­mă, mai în serios, inginerul. For­ţei îi răspundem cu forţă, con­chide el precizînd că „forţa“ cu care se răspunde nu este altceva decît munca oamenilor, hotărî­­rea lor de a salva cu orice preţ recolta. La sosirea noastră în unitate, registrele contabile, asemeni unor veritabile jurnale de bord, con­semnau­­ PETRE SURUPACEANU Peste tot în judeţ, recoltatul cartofilor se desfășoară cu intensitate Cînd condițiile meteorologice impun, arhaicul plug este repus în drepturi. N-am întîlnit niciodată un fal­sificator sau un delapidator care să declare dintr-o pornire sin­ceră, conştientă fapta comisă. Reflecţiile lui sînt mult prea bizare ca să-şi facă procese de conştiinţă, să se demaşte singur. „Ia banii şi ţ­ine-ţi gura“, îşi îndeamnă el complicii. Şi ei, da­­­­că se simt tentaţi şi împovăraţi de nişte gînduri nu tocmai cin­stite, iau banii şi tac chitic. — Ştiaţi de unde face Ede Bardocz rost de bani? — l-am în­trebat pe Aron Bede, fostul ca­sier al C.A.P. din Băţani. — Nu m-a interesat niciodată. Mă bucuram că-mi dă şi mie. . — N-aţ­i făcut nici o legătură între bonurile pentru decontare la medicamentele pe care le cumpăra pentru sectorul zooteh­nic și sumele destul de mari pe care vi le avansa ? — N­u. N-am făcut. Se prea poate să nu fi făcut, deși ne cam îndoim să nu știe stînga ce face dreapta... în fi­ne, oricare ar fi azi răspunsul, nu influenţează cu nimic soar­ta celor doi delapidatori de la C.A.P. Băţani, economistul Ede Bardocz şi casierul Aron Bede, porniţi pe căpătuială pe seama unor venituri ilicite obţinute prin păgubirea obştei. Bardocz, zice în una din de­claraţiile lui că s-a gîndit să fa­că rost de ceva bani peste ve­niturile sale legale. Şi cum de­ţinea şi funcţia de tehnician zootehnic, a reuşit să-l convin­gă pe contabilul şef Tibor Ma­the să dea dispoziţie casierului să-i dea bani în numerar, ca a­­tunci cînd cerinţele sectorului zootehnic impun, să poată cum­păra medicamente. Manevra i-a reuşit. A încercat o dată, de două, de opt ori ... Dacă bonul de plată evidenţia 140 de lei, el, mai adăuga un zero şi sum­a se ridica la 1.400 lei. Dacă bonul indica suma de 105 lei, el ma­jora la 1.050 lei. Casierul n-a sesizat, contabilul şef n-a sesi­zat, iar președintele C.A.P. a semnat. — Cînd am semnat eu, Tibor Mathe pusese deja semnătura pentru controlul preventiv (Al­mos Bardocz, președintele C.A.P.) — Cînd am vizat pentru con­trolul preventiv, nu m-am uitat dacă bonurile sînt falsificate (Tibor Mathe, contabilul șef). Conducerea C­A.P. îl cunoştea însă prea puţin pe falsificator, nu ştia că E. B. era deprins cu astfel de îndeletniciri, că în ur­mă cu aproape 4 ani executa­se o condamnare pentru furt din avutul obştesc. După un timp relativ scurt de la angajare, l-au promovat ca economist. Era bă­iatul descurcăreţ şi cu iniţia­tive ... (!) — Cînd l-aţi promovat intr-o astfel de funcţie cu gestiune cu­noşteaţi prevederile Legii 22/ 1969 ? — Le cunoşteam. Dar pentru că­ tot era salariatul nostru, nu ne-am gîndit să cerem de la miliţie antecedentele lui pena­le. Cînd l-am angajat nu pre­văzusem că o să primească şi gestiune (Almos Bardocz). Iată deci cu cîtă uşurinţă se întocmesc formele de angajare, cu cîtă superficialitate se urmă­reşte apucarea prevederilor u­­nor legi. — Recunosc, eu, în calita­tea mea de contabil şef puteam să previn comiterea delapidării, a continuării falsului şi uzului de fals dacă mi exercitam la vreme atribuţiunile (Tibor Ma­the). Azi, cînd faptele sînt consu­mate fiecare regretă. Áron Be­de, casierul, regretă că s-a luat după Ede Bardocz şi a accep­tat să primească bani de la a­­cesta. Cînd însă a prins şi el un pic de „curaj“, a început „să învîrtească“ scriptele casieriei. A profitat la început de un or­din de deplasare fals pe nume­le soţiei şi a beneficiat de de­cont, în valoare de 344 lei.­ A­­poi, cînd a distribuit pensiile membrilor cooperatori a obser­vat că are și cazuri de deces. A semnat pentru pensionarii de­cedaţi şi banii şi i-a însuşit. S-a folosit de cîteva ori de un ast­fel de prilej.­­ Cînd am observat că la prima „încercare“ Casa de pen­sii din Tîrgu Secuiesc nu tri­mite nici o reclamaţie, am con­tinuat să semnez pentru cei de­cedaţi. De fapt, eu nu restitu­­iam o dată cu borderourile în original şi recipisele de primi­re a banilor. (Aron Bede). Ce-am mai putea adăuga la întregirea profilului moral al a­­cestui om lipsit de scrupule, mi­nat de cele mai ascunse gin­­duri spre căpătuială, bucurîn­­du-se pentru orice bănuţ în plus cîştigat necinstit ? Cînd, în sfîr­­şit, conducerea C.A.P. s-a con­vins de realitate, Aron Bede de­ja săvîrşise infracţiunile. — L-am destituit din funcţie pentru că la un control inopi­nat i s-a găsit (Almos Bardocz). Şi totuşi, dacă se constata lipsa, bel Mihály, căreia dar casieria n-ar scripte încălcările acestuia,­ poate că lipsă în casă acum nu dacă Erzsé- A. B. i-a pre­­fi sesizat în flagrante ale nici azi nu s-ar fi știut despre fals și de­lapidare. — Am observat că la data de 17 martie 1972, Aron Bede a primit suma de 72.066 lei pen­tru distribuirea pensiilor, iar la data de 24 martie a restituit la Casa de pensii din Tîrgu Secu­iesc borderourile în original fără să fie ataşate şi recipisele cu valoarea de 940 lei, reprezen­­tînd pensia lui Erzsébet Bene­dek, pe care o ştiam decedată. M-am uitat la copia borderoului şi am văzut menţiunea decedat. Atunci unde-i trecut numărul AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 3 a) CVI iniCKEOIMTI BMI SWUM!? B ■ H BBBBRBBBBIBHBHIRBBIB BR 9BBIHH (Continuare în pag. a 3-a) Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 13 octombrie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din în­sărcinarea conducerii partidului, tovarăşul Emil Bodnaraș a su­­pus spre aprobare Plenarei Con­siliului Central al U.G.S.R. re­comandarea Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. şi din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în legătură cu noile însărcinări primite în cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat în unanimi­tate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al­ P.C.R., ple­nara a hotărît alegerea tovară­șului Mihai Dalea, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, şi în funcţia de preşedinte al Consi­liului Central al Uniunii Ger­e­­tale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales în funcţia de secretar al Con-­ siliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi, cultural, educativă de masă al Consiliu­­­lui Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate-­ lor din România.­ ­ Plenara C.C. al U.T.C. Vineri, 13 octombrie a.c. s-au desfăşurat lucrările Plenarei C.C. al U.T.C. Insuşindu-şi una­nim recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ple­nara a hotărît eliberarea tova­răşului Dan Marţian din funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, care va primi alte în­sărcinări. Plenara a hotărît a­­legerea tovarăşului Ion Traian Ştefănescu în funcţia de prim secretar al C.C. al U.T.C. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor ce au avut loc în plenară, tovarăşul Gheorghe Pa­nă, membru al Prezidiului Per­manent, al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., a subliniat marile răspunderi care revin tineretului pentru traduce­rea în viaţă a hotărîrilor Congre­sului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, a in­dicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea radicală, a activităţii Uniunii Ti­neretului Comunist. Pe şantierul Fabricii de produse lactate Termenul de predare se apropie, restanţele cresc ... Cu cîteva luni în urmă, într-un articol publicat în coloanele zia­rului nostru, tovarăşul director al întreprinderii de industrializare a­­laptelui — Sfîntu Gheorghe, ca şi şeful Şantierului nr. 2 al I.J.C.M. îşi exprimau optimismul în pri­vinţa respectării termenului de intrare în producţie a Fabricii de produse lactate. Timpul a trecut, termenul de predare — 30 octombrie — se apropie şi stadiul lucrărilor infirmă opti­mismul nejustificat al beneficia­rului şi constructorului. Dar să nu absolutizăm şi nici să nu fim pesimişti. Grijuliu fa­ţă de beneficiar, constructorul a terminat lucrările de amenajare a unor birouri; de altfel, de ce, să nu o spunem, aceste lucrări sunt singurele predate înainte de termen. După cum se vede con­ducerea întreprinderii de indus-Totuşi care e situaţia pe şanti­er ? Se va putea oare respecta termenul de intrare în produc­ţie, termen inserat în planul de stat ? Hotărît lucru, nu ! Lucră­rile sînt mult rămase în urmă, iar ritmul actual de execuţie nu ne ne dă speranţa, că restanţe- D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) Un primar mereu prezent in mijlocul oamenilor Trebuie să mărturisesc de­ la început că nu mă gîndeam să-l întîlnesc pe primar în ziua a­­ceea, acolo, fiindcă vremea se înrăutăţise brusc, ploua mărunt şi des. El însă se afla acolo, la cele cinci adăposturi ale Comple­xului de creştere a vacilor pentru lapte, aparţinînd cooperativei a­­gricole de producţie. Ţinuse nea­părat să fie prezent în incinta complexului. Aşa-i firea sa, aşa se comportă mereu. Alături de multe altele este, desigur, şi a­­ceasta o calitate a oamenilor o­­bişnuiţi să cunoască, să afle, să cerceteze, ceea ce vorbeşte de la sine despre modul său operativ şi eficient de a rezolva proble­mele obşteşti, mai mult decît orice altceva. — Am v­rut să mă informez personal, la faţa locului, asupra deficienţelor care mai persistă, să le putem înlătura operativ pe fiecare dintre ele, iar animalele care le vor popula în curînd să producă cantități mari de lapte îndată după cazarea lor în aces­te adăposturi. — Mai sînt încă lucrări de e­­fectuat la grajduri ? — In mare parte ele s-au ter­minat, dar unele mici retușări vor trebui neapărat executate cît mai repede. Ne-am îndreptat apoi împreună spre clădirea școlii generale, unde primarul a discutat cu cadrele didactice aflate acolo, dacă mai sunt piedici în rezolvarea sarci­nilor ce le revin. A­poi, în curtea întinsă a școlii, mi-a explicat că pregătirile pentru începerea nou-ALEX. N­ANDREA (Continuare in pag. a 3-a) trializare a laptelui doreşte să se afle în permanenţă în­­inima­ producţiei, dar deocamdată nu sunt decît birourile. Deci cu bi­rourile nu mai sunt probleme. I.M. Căpeni CERCURILE DE CALITATE IN ACŢIUNE Printre unităţile economice unde au luat fiinţă, sub în­drumarea Inspectoratului judeţean pentru controlul calită­ţii produselor „cercuri de calitate“, se numără şi I.M. Că­­peni. Format din muncitori mineri de o înaltă calificare, şi cu o bogată experienţă, aceste cercuri au început să dea primele roade. Iată obiectivele ce şi le-au propus pentru în­ceput, fruntaşii calităţii de la Căpeni : eliminarea ameste­cării cărbunelui cu sterilul — prin executarea corectă a lu­crărilor de puşcare şi tăiere a cărbunelui în abataje; elimi­narea amestecării corpurilor străine cu cărbunele. Rezulta­te ? De la începerea activităţii acestor cercuri de calitate s-a obţinut o reducere a conţinutului de cenuşă cu unu la sută la cărbuni şi cu 0,2 la sută la brichetele de cărbuni. II. R „Poftă bună“ Gurmanzilor cu ... palma­res, titlul de mai sus le va stimula, poate, apetitul. Tre­­buie să-i dezamăgesc însă, de­oarece urarea are alt­­ile; e drept, tangent cu gastrono­mia, dar numai tangent. Să mă explic : mă aflam într-o dimineaţă la un bufet expres din oraşul Sfîntu Gheorghe. Am aşezat pe ta­vă farfuriile cu mincare şi, invet-încet înaintam spre lo­cul unde urma să plătesc. Aş fi nedrept spunind că n-am remarcat şi lucruri care ce­reau unele retuşări. Aspectele negative le-am semnalat la timpul cuvenit în coloanele ziarului, atrăgimi atenţia a­­supra necesităţii înlăturării lor cit mai repede cu putinţă. Aş fi însă tot atît de nedrept dacă aş trece cu vederea şi aspectele pozitive, nu lipsite de simţ gospodăresc. „Bine­­bine, se va întreba pe bună dreptate cititorul, dar ce le­gătură are asta cu titlul în­semnărilor ?“. Aparent, nici u­­na. înglobate insă in ansam-1 S. PETRE 1 (Continuare in pag. a 3-a)­­ I după prima zi. SMITH—NĂSTASE 3-0 ȚIRIAC-GORMAN 3-2 Azi la ora 13, partida de clublu 66

Next