Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)
1972-10-14 / nr. 769
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al F.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V Nr. 769 SÎMBÂTĂ, 14 octombrie 1972 4 pagini 30 bani „Triunghiul“ reuşitei depline in acţiunea de stringere a cartofilor. Ritm susţinut la recoltat, calitate la sortat, operativitate la transportat DIN NOU PE „ITINERARIILE“ CAMPANIEI După cum menţionăm în numărul de ieri al ziarului nostru, în ultimele zile — din cauza abundenţei de precipitaţii — recoltatul cartofilor s-a desfăşurat anevoios. In schimb, s-a lucrat intens la sortarea şi transportul recoltei. Incontestabil, rezultate bune există în această privinţă, ritmul a devenit mai alert. Să nu uităm însă că ne apropiem de sfîrşitul primelor, două , decade ale lunii octombrie şi că în cîmp mai erau pînă ieri circa 16.500 de tone, din care peste 12.700 de tone numai în cooperativele agricole de producţie. Dar nu numai datele canumele acestei comune se asociază dintr-odată cu un atribut esenţial ce caracterizează activitatea cooperatorilor de aici vrednicia. Cu mijloace mecanice, — acolo unde terenul permite — cu plugurile și cu furcile, acolo unde nu permite încă, cooperatorii lucrează, în ciuda timpului ploios. Motoarele tractoarelor și camioanelor trag greu, noroiul fendaristice pledează pentru urgentarea recoltatului cartofilor. Iarna se apropie şi necesităţile pieţei cresc. Cresc de asemenea, cerinţele unităţilor industriale pentru care cartoful constituie materie primă. Pornind, deci, de la imperativul momentului , întreaga recoltă de cartofi să fie strînsă cît mai grabnic, am întreprins în cursul zilei de 12 octombrie un raid prin cîteva cooperative agricole, pentru a lua, cum s-ar spune, „pulsul“ campaniei. Iată, recapitulativ, constatările prilejuite de popasurile făcute. rrmbidimensionează roţile căruţelor, vîntul suflă tăios, dar activitatea nu încetează nici un moment. Şoferul Bardocz Dénes a pus mîna pe furcă şi lucrează alături de cooperatori. Faptul că în ziua aceea se aflau pe cîmp aproape 300 de oameni, explică o dată mai mult justeţea retribuirii muncii în acord global. La Aita, Seacă,. .sat aparţinător comunei Băţanii Mari, s-a încetăţenit un bun obicei : acela de a lucra şi în zilele de duminică. Aşa de pildă, duminica trecută au lucrat — şi nu doar cîteva ceasuri, ci de dimineaţă pînă seara — aproape 100 de cooperatori. Entuziasmul, acest nobil „apanaj“ al tinereţii s-a făcut din plin simţit în aceste zile de toamnă cînd natura continuă să fie potrivnică. Numai într-o singură duminică, alcătuiţi in brigadă de muncă patriotică, au lucrat, la recoltarea cartofilor aproape 60 de utecişti. Orele 15. Miezul zilei, deci, cînd oamenii sînt în plină activitate, în mod obişnuit bilanţul se face la ceasurile serii. Ne aflăm însă în raid Şi alcătuim ad-hoc un scurt bilanţ, chiar şi la miezul zilei . Prină la această oră se transportaseră de pe cîmp 30 tone de cartofi destinaţi pieţelor Capitalei. Cunoscîndu-se viteza zilnică de lucru, specialiştii avansează o cifră care va încheia ziua : 500 de tone transportate. Ne interesăm care este situaţia în ceea ce priveşte asigurarea cantităţii de cartofi pentru sămînţă. Aflăm astfel că încă înainte de declanşarea ploilor, cooperatorii din Hăghig au recoltat o mare parte din cartofii pentru sămînţă, depozitîndu-i în bune condiţiuni. Şi aici, ca şi în alte locuri Oltul a ieşit din matcă şi s-a năpustit peste păşuni şi culturile de cartofi, peste porumb şi sfeclă. S-a deschis, deci, încă un „front" al bătăliei pentru salvarea recoltei.Inginerul agronom ţine tot timpul sub priviri evoluţia viiturii, pentru ca de îndată ce apa se va retrage şi terenul se va zvînta cît de cit, să treacă la treabă. Dar pînă atunci sînt multe de făcut. Pămîntul e moale şi autocamioanele încă nu pot intra, însă căruţele pot lucra — şi lucrează ! Nicolae Truclos are 80 de ani, însă nu pregetă să iasă la cîmp, alături de cei tineri. — Natura ne-a păcălit prea de multe ori, ca să mai avem încredere în ea ! ne spune mai în glumă, mai în serios, inginerul. Forţei îi răspundem cu forţă, conchide el precizînd că „forţa“ cu care se răspunde nu este altceva decît munca oamenilor, hotărîrea lor de a salva cu orice preţ recolta. La sosirea noastră în unitate, registrele contabile, asemeni unor veritabile jurnale de bord, consemnau PETRE SURUPACEANU Peste tot în judeţ, recoltatul cartofilor se desfășoară cu intensitate Cînd condițiile meteorologice impun, arhaicul plug este repus în drepturi. N-am întîlnit niciodată un falsificator sau un delapidator care să declare dintr-o pornire sinceră, conştientă fapta comisă. Reflecţiile lui sînt mult prea bizare ca să-şi facă procese de conştiinţă, să se demaşte singur. „Ia banii şi ţine-ţi gura“, îşi îndeamnă el complicii. Şi ei, dacă se simt tentaţi şi împovăraţi de nişte gînduri nu tocmai cinstite, iau banii şi tac chitic. — Ştiaţi de unde face Ede Bardocz rost de bani? — l-am întrebat pe Aron Bede, fostul casier al C.A.P. din Băţani. — Nu m-a interesat niciodată. Mă bucuram că-mi dă şi mie. . — N-aţi făcut nici o legătură între bonurile pentru decontare la medicamentele pe care le cumpăra pentru sectorul zootehnic și sumele destul de mari pe care vi le avansa ? — Nu. N-am făcut. Se prea poate să nu fi făcut, deși ne cam îndoim să nu știe stînga ce face dreapta... în fine, oricare ar fi azi răspunsul, nu influenţează cu nimic soarta celor doi delapidatori de la C.A.P. Băţani, economistul Ede Bardocz şi casierul Aron Bede, porniţi pe căpătuială pe seama unor venituri ilicite obţinute prin păgubirea obştei. Bardocz, zice în una din declaraţiile lui că s-a gîndit să facă rost de ceva bani peste veniturile sale legale. Şi cum deţinea şi funcţia de tehnician zootehnic, a reuşit să-l convingă pe contabilul şef Tibor Mathe să dea dispoziţie casierului să-i dea bani în numerar, ca atunci cînd cerinţele sectorului zootehnic impun, să poată cumpăra medicamente. Manevra i-a reuşit. A încercat o dată, de două, de opt ori ... Dacă bonul de plată evidenţia 140 de lei, el, mai adăuga un zero şi suma se ridica la 1.400 lei. Dacă bonul indica suma de 105 lei, el majora la 1.050 lei. Casierul n-a sesizat, contabilul şef n-a sesizat, iar președintele C.A.P. a semnat. — Cînd am semnat eu, Tibor Mathe pusese deja semnătura pentru controlul preventiv (Almos Bardocz, președintele C.A.P.) — Cînd am vizat pentru controlul preventiv, nu m-am uitat dacă bonurile sînt falsificate (Tibor Mathe, contabilul șef). Conducerea CA.P. îl cunoştea însă prea puţin pe falsificator, nu ştia că E. B. era deprins cu astfel de îndeletniciri, că în urmă cu aproape 4 ani executase o condamnare pentru furt din avutul obştesc. După un timp relativ scurt de la angajare, l-au promovat ca economist. Era băiatul descurcăreţ şi cu iniţiative ... (!) — Cînd l-aţi promovat intr-o astfel de funcţie cu gestiune cunoşteaţi prevederile Legii 22/ 1969 ? — Le cunoşteam. Dar pentru că tot era salariatul nostru, nu ne-am gîndit să cerem de la miliţie antecedentele lui penale. Cînd l-am angajat nu prevăzusem că o să primească şi gestiune (Almos Bardocz). Iată deci cu cîtă uşurinţă se întocmesc formele de angajare, cu cîtă superficialitate se urmăreşte apucarea prevederilor unor legi. — Recunosc, eu, în calitatea mea de contabil şef puteam să previn comiterea delapidării, a continuării falsului şi uzului de fals dacă mi exercitam la vreme atribuţiunile (Tibor Mathe). Azi, cînd faptele sînt consumate fiecare regretă. Áron Bede, casierul, regretă că s-a luat după Ede Bardocz şi a acceptat să primească bani de la acesta. Cînd însă a prins şi el un pic de „curaj“, a început „să învîrtească“ scriptele casieriei. A profitat la început de un ordin de deplasare fals pe numele soţiei şi a beneficiat de decont, în valoare de 344 lei. Apoi, cînd a distribuit pensiile membrilor cooperatori a observat că are și cazuri de deces. A semnat pentru pensionarii decedaţi şi banii şi i-a însuşit. S-a folosit de cîteva ori de un astfel de prilej. Cînd am observat că la prima „încercare“ Casa de pensii din Tîrgu Secuiesc nu trimite nici o reclamaţie, am continuat să semnez pentru cei decedaţi. De fapt, eu nu restituiam o dată cu borderourile în original şi recipisele de primire a banilor. (Aron Bede). Ce-am mai putea adăuga la întregirea profilului moral al acestui om lipsit de scrupule, minat de cele mai ascunse ginduri spre căpătuială, bucurîndu-se pentru orice bănuţ în plus cîştigat necinstit ? Cînd, în sfîrşit, conducerea C.A.P. s-a convins de realitate, Aron Bede deja săvîrşise infracţiunile. — L-am destituit din funcţie pentru că la un control inopinat i s-a găsit (Almos Bardocz). Şi totuşi, dacă se constata lipsa, bel Mihály, căreia dar casieria n-ar scripte încălcările acestuia, poate că lipsă în casă acum nu dacă Erzsé- A. B. i-a prefi sesizat în flagrante ale nici azi nu s-ar fi știut despre fals și delapidare. — Am observat că la data de 17 martie 1972, Aron Bede a primit suma de 72.066 lei pentru distribuirea pensiilor, iar la data de 24 martie a restituit la Casa de pensii din Tîrgu Secuiesc borderourile în original fără să fie ataşate şi recipisele cu valoarea de 940 lei, reprezentînd pensia lui Erzsébet Benedek, pe care o ştiam decedată. M-am uitat la copia borderoului şi am văzut menţiunea decedat. Atunci unde-i trecut numărul AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 3 a) CVI iniCKEOIMTI BMI SWUM!? B ■ H BBBBRBBBBIBHBHIRBBIB BR 9BBIHH (Continuare în pag. a 3-a) Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 13 octombrie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din însărcinarea conducerii partidului, tovarăşul Emil Bodnaraș a supus spre aprobare Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. şi din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., în legătură cu noile însărcinări primite în cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat în unanimitate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît alegerea tovarășului Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, şi în funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Geretale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales în funcţia de secretar al Con- siliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi, cultural, educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate- lor din România. Plenara C.C. al U.T.C. Vineri, 13 octombrie a.c. s-au desfăşurat lucrările Plenarei C.C. al U.T.C. Insuşindu-şi unanim recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotărît eliberarea tovarăşului Dan Marţian din funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, care va primi alte însărcinări. Plenara a hotărît alegerea tovarăşului Ion Traian Ştefănescu în funcţia de prim secretar al C.C. al U.T.C. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor ce au avut loc în plenară, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Prezidiului Permanent, al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a subliniat marile răspunderi care revin tineretului pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind îmbunătăţirea radicală, a activităţii Uniunii Tineretului Comunist. Pe şantierul Fabricii de produse lactate Termenul de predare se apropie, restanţele cresc ... Cu cîteva luni în urmă, într-un articol publicat în coloanele ziarului nostru, tovarăşul director al întreprinderii de industrializare alaptelui — Sfîntu Gheorghe, ca şi şeful Şantierului nr. 2 al I.J.C.M. îşi exprimau optimismul în privinţa respectării termenului de intrare în producţie a Fabricii de produse lactate. Timpul a trecut, termenul de predare — 30 octombrie — se apropie şi stadiul lucrărilor infirmă optimismul nejustificat al beneficiarului şi constructorului. Dar să nu absolutizăm şi nici să nu fim pesimişti. Grijuliu faţă de beneficiar, constructorul a terminat lucrările de amenajare a unor birouri; de altfel, de ce, să nu o spunem, aceste lucrări sunt singurele predate înainte de termen. După cum se vede conducerea întreprinderii de indus-Totuşi care e situaţia pe şantier ? Se va putea oare respecta termenul de intrare în producţie, termen inserat în planul de stat ? Hotărît lucru, nu ! Lucrările sînt mult rămase în urmă, iar ritmul actual de execuţie nu ne ne dă speranţa, că restanţe- D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) Un primar mereu prezent in mijlocul oamenilor Trebuie să mărturisesc de la început că nu mă gîndeam să-l întîlnesc pe primar în ziua aceea, acolo, fiindcă vremea se înrăutăţise brusc, ploua mărunt şi des. El însă se afla acolo, la cele cinci adăposturi ale Complexului de creştere a vacilor pentru lapte, aparţinînd cooperativei agricole de producţie. Ţinuse neapărat să fie prezent în incinta complexului. Aşa-i firea sa, aşa se comportă mereu. Alături de multe altele este, desigur, şi aceasta o calitate a oamenilor obişnuiţi să cunoască, să afle, să cerceteze, ceea ce vorbeşte de la sine despre modul său operativ şi eficient de a rezolva problemele obşteşti, mai mult decît orice altceva. — Am vrut să mă informez personal, la faţa locului, asupra deficienţelor care mai persistă, să le putem înlătura operativ pe fiecare dintre ele, iar animalele care le vor popula în curînd să producă cantități mari de lapte îndată după cazarea lor în aceste adăposturi. — Mai sînt încă lucrări de efectuat la grajduri ? — In mare parte ele s-au terminat, dar unele mici retușări vor trebui neapărat executate cît mai repede. Ne-am îndreptat apoi împreună spre clădirea școlii generale, unde primarul a discutat cu cadrele didactice aflate acolo, dacă mai sunt piedici în rezolvarea sarcinilor ce le revin. Apoi, în curtea întinsă a școlii, mi-a explicat că pregătirile pentru începerea nou-ALEX. NANDREA (Continuare in pag. a 3-a) trializare a laptelui doreşte să se afle în permanenţă îninima producţiei, dar deocamdată nu sunt decît birourile. Deci cu birourile nu mai sunt probleme. I.M. Căpeni CERCURILE DE CALITATE IN ACŢIUNE Printre unităţile economice unde au luat fiinţă, sub îndrumarea Inspectoratului judeţean pentru controlul calităţii produselor „cercuri de calitate“, se numără şi I.M. Căpeni. Format din muncitori mineri de o înaltă calificare, şi cu o bogată experienţă, aceste cercuri au început să dea primele roade. Iată obiectivele ce şi le-au propus pentru început, fruntaşii calităţii de la Căpeni : eliminarea amestecării cărbunelui cu sterilul — prin executarea corectă a lucrărilor de puşcare şi tăiere a cărbunelui în abataje; eliminarea amestecării corpurilor străine cu cărbunele. Rezultate ? De la începerea activităţii acestor cercuri de calitate s-a obţinut o reducere a conţinutului de cenuşă cu unu la sută la cărbuni şi cu 0,2 la sută la brichetele de cărbuni. II. R „Poftă bună“ Gurmanzilor cu ... palmares, titlul de mai sus le va stimula, poate, apetitul. Trebuie să-i dezamăgesc însă, deoarece urarea are altile; e drept, tangent cu gastronomia, dar numai tangent. Să mă explic : mă aflam într-o dimineaţă la un bufet expres din oraşul Sfîntu Gheorghe. Am aşezat pe tavă farfuriile cu mincare şi, invet-încet înaintam spre locul unde urma să plătesc. Aş fi nedrept spunind că n-am remarcat şi lucruri care cereau unele retuşări. Aspectele negative le-am semnalat la timpul cuvenit în coloanele ziarului, atrăgimi atenţia asupra necesităţii înlăturării lor cit mai repede cu putinţă. Aş fi însă tot atît de nedrept dacă aş trece cu vederea şi aspectele pozitive, nu lipsite de simţ gospodăresc. „Binebine, se va întreba pe bună dreptate cititorul, dar ce legătură are asta cu titlul însemnărilor ?“. Aparent, nici una. înglobate insă in ansam-1 S. PETRE 1 (Continuare in pag. a 3-a) I după prima zi. SMITH—NĂSTASE 3-0 ȚIRIAC-GORMAN 3-2 Azi la ora 13, partida de clublu 66