Cuvîntul Nou, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 810-836)
1972-12-01 / nr. 810
Să acţionăm cu toată energia pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R., pentru realizarea Rodul investiţiei de gîndire şi inteligenţă - eficienţa La Secţia de industrializare a lemnului din Breţcu, aparţinînd Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Tîrgu Secuiesc . Incepînd cu luna decembrie se va produce mobilă. La prima vedere, faptul nu pare deosebit, luînd în considerare puternica dezvoltare a industriei lemnului din judeţul nostru, pentru care s-au alocat importante fonduri de investiţii. Investigînd căile de realizare a noului sector de mobilă de la Breţcu, se poate lesne observa că singura investiţie ce s-a făcut aici, a fost de gîndire şi iniţiativă a muncitorilor şi tehnicienilor. Mobilizat de hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul de la S.I.L. Breţcu a hotărît să găsească cele, mai judicioase căi de realizare a actualului cincinal înainte de termen. Analizînd situaţia existentă, prin prisma propriilor responsabilităţi, muncitorii au ajuns la concluzia că în cadrul acţiunii de diversificare a producţiei dispun de rezervele necesare pentru a produce mobilă şi ca urmare s-a trecut la transpunerea în practică a hotărîrii luate. Dar mai bine să analizăm cum s-au asigurat condiţiile producerii mobilei. In cadrul S.I.L. exista un spaţiu închis care se folosea pentru depozitarea lăzilor. Acesta a fost amenajat cu forţe proprii şi astfel un spaţiu pînă nu demult neproductiv, va produce, va fi eficient. Deci s-a obţinut un spaţiu productiv, fără un leu cheltuit. Utilajele s-au asigurat prin recondiţionarea de către colectivul atelierului mecanic a unor maşini ce au fost scoase la reformă de la alte secţii de mobilă a C.E.I.L., recondiţionîndu-se în aşa fel incit randamentul acestora se apropie de cel pe care îl aveau cînd erau noi. In asemenea mod s-a dotat secţia cu freze, circulare şi o maşină de găurit multiax. Cadrele pentru producţia de mobilă au fost asigurate dintre muncitorii tîmplari cei mai buni din secţie, la care s-au alăturat muncitori din comună ce lucrau la alte întreprinderi, fiind obligaţi să facă naveta. După cum ne precizează tovarăşul Ştefan Hanko, şeful secţiei, avantajul creării acestei secţii nu constă numai în faptul că produce mobilă. Este vorba şi de materia primă din care se produce, cu ce cheltuieli. „E uşor să produci orice fel de mobilă, mergînd la stiva de cherestea şi alegînd ,,spuma“, dar scopul nostru nu e acesta. La mobila pe care o vom produce pentru început, in speţă fotolii, vom folosi materiale din care pînă in prezent fabricam produse nenominalizate. Singura resursă de materie primă va fi gospodărirea judicioasă a cherestelei, printr-o sortare a ei cit mai economicoasă. Sintem siguri că vom reuşi să înregistrăm o eficienţă sporită, urmînd ca ulterior să asimilăm şi alte produse"1. Iată cum un colectiv animat de dorinţa de a transpune în practică chemarea partidului de a realiza cincinalul înainte de termen în condiţii sporite de eficienţă, a izbutit, mobilizînd toate energiile, să descopere noi rezerve de sporire a producţiei, de valorificare superioară a materialelor şi să le pună în valoare. Iată cum, aitunci cînd munca, banul, materialele şi timpul sînt preţuite, utilizate cu eficienţă, cînd gîndirea şi inteligenţa creatoare a muncitorilor sînt preţuite, rezultatele nu întîrzie să apară, obţinîndu-se producţii tot mai mari, utile economiei, cu consumuri materiale cit mai scăzute, înregistrîndu-se astfel pe graficul întrecerii socialiste realizări de prestigiu ce fac cinste oricărui colectiv. D. TOMA 11 APARTAMENTE CUINE DIN „CĂRĂMIZI“ DE ABSENTE NEMOTIVATE, NU SE POATE 10CU Timpul pierdut prin absențe nemotivate la I.J.C.M. în 10 luni din acest an, este egal cu cel necesar construirii a 40 DE APARTAMENTE Despre sarcinile deosebite ce revin constructorilor în actualul cincinal, nu mai este cazul să vorbim. Ţara întreagă, întreguljudeţ, este împînzit de şantiere ■— fabrici, şcoli, spitale, creşe, locuinţe ş.a. In aceste condiţii nu este un secret faptul că ritmul programelor de investiţii solicită adevărate salturi de ritmuri şi în Ce priveşte volumele de construcţii-montaj realizate de întreprinderile de construcţii. Iată pentru ce, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la realizarea programelor de investiţii arăta . ..Trebuie spus că ritmul de creştere a productivităţii muncii în construcţii este încă redus Este necesar să luăm asemenea măsuri incit să asigurăm dublarea productivităţii în următorii patru-cinci ani printr-o organizare superioară a muncii, prin mecanizarea mai intensă a lucrărilor, prin întărirea disciplinei de producţie“. Să ne oprim la acest ultim factor asupra căruia trebuie să se acţioneze pentru creşterea productivităţii muncii în construcţii — ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI DE PRODUCŢIE. Dacă în general se cunoaşte că în acest „capitol“ şi întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj este tributară, mai puţin sunt probabil cunoscute cîteva aspecte analitice ale acestui „tribut“. Aşa bunăoară, conform unor calcule estimative efectuate, în timpul irosit numai prin absenţe nemotivate, în primele 10 luni ale acestui an la I.J.C.M. se puteau construi circa 40 de apartamente (!?!). ..Pontînd“ la o altă „poartă“ larg deschisă irosirii preţiosului timp de muncă, cea a învoirilor și concediilor fără plată, tot la I.J.C.M., se constată că în primele 10 luni ale acestui an, nu preda. HERMAN ROSNER (Continuare in pay. a 3-a) Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ing. Ion Jinga, efectuind măsurători pentru sistematizarea oraşului Sfintu Gheorghe. Foto : A. BARTHA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! A încerca o analiză a activităţii cooperativei agricole de producţie din Cernat numai din punct de vedere al rezultatelor obţinute în sectorul vegetal, înseamnă a privi numai pe jumătate situaţia. Intr-adevăr, o bună parte din substanţialele venituri obţinute de această unitate agricolă cooperatistă provin din sectorul zootehnic, creşterea animalelor fiind una din ocupaţiile cu vechi tradiţii ale locuitorilor Cernatului. Toamna aceasta a avut influenţe nefaste nu numai asupra activităţii în cîmp ci şi asupra sectorului animal. S-au depus însă serioase eforturi pentru asigurarea furajelor pe timpul iernii, s-au analizat cu atenţie raţiile de furajare, în aşa fel încît întregul efectiv să fie furajat în conformitate cu regulile zootehnice. In anotimpul călduros, animalele au păşunat în tasre de vară foarte bine organizate. De altfel, unul din „secretele“ rezultatelor obţinute, îl constituie păşunile bune aflate în jurul comunei, preocuparea responsabilă , cu îngrijirea şi întreţinerea lor. crescătorilor din Cernat In prezent, producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată, este de 6,1 litri (cea mai mare din judeţ), cu perspectiva ca pînă la sfîrşitul anului să crească, asigurîndu-se astfel realizarea şi chiar depăşirea planului anual de16.600 hectolitri lapte. Realizările de pînă acum vorbesc şi despre intense preocupări în privinţa livrărilor de animale la fondul de stat şi la export. Faţă de numărul de 166 capete tineret taurin, s-au livrat pentru export 194 capete, în greutate totală de 60,9 tone, obţinîndu-se o depăşire de peste 10 tone. Berbecuţii îngrăşaţi au fost livraţi intr-un număr de 577 capete faţă de 370 planificat. Şi exemplele ar putea continua. Numai din aceste livrări peste plan, cooperativa agricolă de producţie din Cernat a realizat venituri în plus în valoare de aproape 40 mii lei. Trebuie să amintim aici im alt „secret“ al realizărilor, poate cel mai important : oamenii, îngrijitorii, harnicii crescători de animale din Cernat. Ceea ce-i caracterizează în primul rînd este o disciplină a muncii riguros respectată. Fiecare din ei ştie că o furajare făcută în conformitate strictă cu orele de program şi cu raţiile prescrise, sau păstrarea regulilor zoo-igienice, sunt elemente esenţiale ale obţinerii unor producţii sporite. In asemenea condiţii rezultatele nu se lasă aşteptate. întreaga colectivitate se mîndreşte cu îngrijitori cum ar fi de pildă Iuliu Kocsis, care are planificat de a obţine în anul 1972 de la vitele pe care le îngrijeşte 35.000 litri lapte şi care pînă acum a obţinut peste 41.000 litri. Sau Andrei Marosi, tînăr îngrijitor, care a depăşit deja planul anual cu 3.800 litri. Performanţe excelente obţinut Iosif Tákó şi Ferenc Szabó cu depăşiri de plan care însumează 8.729 litri, respectiv 8.875 litri. Toţi aceşti oameni, în majoritate sub virsta de 30 de ani sunt pătrunşi de responsabilitatea deosebită care le revine în ramura în care lucrează. Este tot un „secret" al celor din Cernat, o chezăşie a obţinerii şi în continuare a unor rezultate excelente. MARIUS DEAC comunistul: exemplu şi îndemnDOUĂ GENERAŢII PE O SINGURĂ TRAIECTORIE „Membrii de partid, tinerii comunişti trebuie să militeze pentru ca familia să constituie un cadru sănătos de creştere spirituală a copiilor, cea dinţii şcoală în care copilul să înveţe, o dată cu regulile de comportare, preţuirea munc cii, devotamentul faţă de patrie şi popor, faţă de cauza socialismului“. (Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste art. 27). o judecată dreaptă şi-o existenţă demnă. Şi pentru că paşii tînărului au fost călăuziţi cu atîta grijă de părintele său, care nu este altul decit comunistul Balázs Károly, merceolog la Fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe. Balázs Károly fiul, şi el angajat ca electrician al aceleiaşi fabrici, ştie azi că dincolo de preocupările tinereşti, pe umerii săi apasă nişte răspunderi, îndelungată activitate in partid. N-are drep- ^ tul să meargă în viaţă pe un drum ocolit, tre- buie să ştie din capul locului ce vrea şi ce ţ trebuie să aştepte de la viaţă. Aşa gindeşte azi cind la virsta de 19 ani se poate lăuda cu fap- tele lui, cu munca lui, ţ cu viaţa lui plină de semnificaţii. — Eu n-am admis compromisuri, se des- \ El nu e şi nu poate rămine un tînăr oarecare. El este fiul unui _______________________T comunist încercat, cu o (Continuare in pag. a 3-a) , , dar * Două generaţii privesc retrospectiv spre izbînzile lor, şi se întreabă dacă au făcut totul, dacă n-a mai rămas pe undeva o portiţă deschisă pentru mai bine. Tatăl şi fiul, am putea spune că in prezent urmează aceeaşi traiectorie. Balázs Károly fiul, are în faţă tinereţea, vigoarea şi experienţa tatălui. Tatăl, purtind răspunderea îndatoririi părinteşti încearcă prin toate mijloacele să inoculeze „vlăstarului“ său AURELIA LOJINSCHI Anul V tir. 810 VINERI, 1 decembrie 1972 4 pagini 30 bani PANOUL EVIDENŢIAŢILOR KUTI ANNA MARIA. Cooperativa „Hărnicia“ din Sfintu Gheorghe MOIZI LÁSZLÓ, „Secuiana“ Tirgu Secuiesc în pagina a 2-a Gospodăria proprie bine chibzuită, dar averea obștei lăsată în paragină — Pentru început, v-aş ruga tovarăşe director, să numiţi secţiile şcolii pe care o conduceţi. — Şcoala populară de artă din Sfintu Gheorghe funcţionează cu secţiile : muzică, artă plastică, coregrafie şi artă populară, dar, cu excepţia coregrafiei unde există numai o secţie, cea de balet, în toate celelalte funcţionează subsecţii : grafică, pictură şi ceramică , sculptură, în cadrul secţiei de artă plastică, canto, vioară, pian, chitară, contrabas şi acordeon în cadrul muzicii, iar în cadrul secţiei de artă populară la sediu funcţionează numai o grupă de cusături populare, dar mai avem secţii externe de cusut şi ţesut popular la Calnic şi Baraolt, de sculptură populară în lemn, tot la Calnic şi de mobilier pictat la Vîrghiş. — Care dintre acestea sunt in primul an de activitate ? — Secţiile de ceramică şi cea de ţesut şi cusut popular de la Calnic. — Dar, ikebana, arta aranjării florilor ?— Despre ikebana nu putem vorbi în aceiaşi termeni ca despre secţiile noastre obişnuite. Nu este deci vorba de o secţie de sine stătătoare ci mai degrabă de un fel de cerc al iubitorilor artei florale. Profesorul Kiss Béla, absolvent al Institutului de artă plastică Ioan Grigorescu din Bucureşti avînd ca specialitate fresca, s-a oferit să predeamembrilor secţiei de artă plastică o dată pe săptămînă, timp de o oră „alfabetul", nomenclatura, formele elementare de concepţie, noţiunile prime legate de această ramură. De altfel, anul viitor, în luna mai, vom organiza şi o expoziţie ikebana. — Aţi pronunţat întîmplător „ramură“ sau o consideraţi o artă în deplinul înţeles al cuvintului ? Vă întreb pentru că esteticienii nu o consideră, în majoritatea lor, o artă, inactivitatea Şcolii populare de artă Rezultate pe măsura eforturilor organizatorice Interviu cu tovarăşul KONYA ADAM, directorul Şcolii populare de artă — Este aceeaşi poveste ca şi cu arta fotografică, căreia mai sînt esteticieni care îi refuză intrarea în rîndul artelor. Ikebana o consider o artă, pentru că întruneşte condiţiile unei arte, are un limbaj propriu, un.^sistem, ca şi grafica sau pictura, reguli compoziţionale, apoi entoţionează ca oricare artă... — Cursurile Şcolii populare de artă au început la 15 septembrie. Totuşi dacă mai sunt solicitanţi, fie sub forma frecventării permanente a cursurilor, fie sub cea a participării temporare la anumite cursuri, o pot face ? — Nu în toate cazurile, dar acest lucru este intr-adevăr posibil. La secţiile de artă plastică sau artă populară de exemplu, unde nu există un număr fix de cursanţi se pot face şi acum înscrieri urmînd bineînţeles ca solicitantul să dea o probă de aptitudini ca examen de admitere. Este, de asemenea, posibil ca în cazul dovedirii unor aptitudini reale şi a unui nivel ridicat de pregătire, solicitantul să poată fi înscris în anul II de studii, bineînţeles în urma susţinerii unor examene de diferenţă. Cit priveşte persoanele care, dintr-un motiv sau altul nu se pot înscrie ca cursanţi permanenţi, acestea pot asista la unele din activităţile secţiilor noastre pentru a-şi completa cunoştinţele intr-un domeniu sau altul. De pildă în colaborare cu Universitatea populară organizăm în fiecare joi seara la ora 19, cursuri de iniţiere muzicală intitulate „O oră în lumea jazzului“ şi „Muzica secolului 11, alternativ, cite una în fiecare săptămînă. — In general în cadrul şcolilor populare de artă procentajul elevilor este destul de ridicat. Care este acest procentaj în cazul școlii pe ca- IOAN DRAGAN (Continuare in pay, a 3-a) D e pe cuprinsul patriei • In ultima zi a lunii noiembrie, s-a instalat cel de-al 40.000-lea post telefonic din acest an. O retrospectivă de natură statistică relevă faptul că numărul abonamentelor înfiinţate în actualul cincinal este echivalent cu cel existent în întreaga ţară, acum două decenii. Lărgirea reţelei de abonaţi a fost posibilă datorită creării noilor centrale telefonice automate Bucureşti (Pajura şi Berceni), Ploieşti, Braşov şi Sibiu, precum şi sporirea capacităţii celor de la Reşiţa, Timişoara, Arad, Cluj, Alba Iulia, Făgăraş, Buzău şi Giurgiu. De asemenea, în perioada respectivă s-a extins reţeaua telefonică automată interurbană, prin suplimentararea circuitelor existente, îndeosebi pe liniile care unesc Capitala cu localităţile din Transilvania, Dobrogea şi Oltenia. Potrivit asigurărilor Departamentului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, pînă la sfîrşitul acestui an vor fi create încă 12.000 posturi telefonice. • Uzina „7 Noiembrie11 din Craiova a realizat un nou tip de remorcă basculantă agricolă cu o capacitate de 6 tone şi o greutate cerifică la nivelul celei de 4 tone, existentă în prezent în dotarea unităţilor noastre agricole. Pneurile noii remorci sunt de joasă presiune, ceea ce permite folosirea ei şi pe terenuri cu aderenţă mică. Pentru performanţele sale ridicate, remorca de 6 tone a fost solicitată la export, urmînd ca în aul viitor să fie expediate în Cehoslovacia. „ Marea medalie de aur, distincţie conferită de Expoziţia de patente şi invenţii de la Viena, pentru realizări tehnice de mare eficienţă, a revenit in această toamnă inginerului Gheorghe Ambrozie, de la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti. Specialistul român a prezentat în capitala Austriei un ,,ventil demontabil cu protecţii anticorozive interschimbabil“, folosit cu rezultate deosebite in instalaţiile din industria chimică, afectate de coroziune. • Specialiştii uzinei „Carbochim“ din Cluj au pus la punct tehnologia de fabricare a pietrelor de polizor cu lianţi de magnezită care pînă acum se importau. Primele şarje, livrate fabricii de pile Bucureşti, au demonstrat calitatea noului produs. • Nomenclatorul Uzinei „Colorom“, din Codrea, s-a îmbogăţit in ultimul timp cu 13 sortimente noi de coloranţi, achiziţionaţi pînă acum din străinătate. Concomitent, a fost reconsiderată tehnologia de fabricare a unor produse în scopul îmbunătăţirii calităţii acestora, cum sunt antioxidantul şi pigmenţii pentru imprimerie, de tipul microdiv şi altele. La Motru, important bazin carbonifer al Gorjului, au început lucrările de deschidere a carierei de lignit-Lupoaia. Atît studiul tehnico-economic,cit şi proiectele de execuţie şi tehnologia de extracţie ale carierei au fost elaborate de specialişti ai Institutului de proiectări și cercetări miniere pentru lignit- Craiova. ■ I ■■ I nm I mm i ■ "i r-1 «J