Cuvîntul Nou, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 810-836)

1972-12-01 / nr. 810

Să acţionăm cu toată energia pentru înfăptuirea hotărî­rilor Plenarei C.C. al P.C.R., pentru realizarea Rodul investiţiei de gîndire şi inteligenţă - eficienţa La Secţia de industrializare a lemnului din Breţcu, aparţinînd Combinatului de exploatare şi in­dustrializare a lemnului Tîrgu Secuiesc . Incepînd cu luna de­cembrie se va produce mobilă. La prima vedere, faptul nu pare deosebit, luînd în considerare pu­ternica dezvoltare a industriei lemnului din judeţul nostru, pen­tru care s-au alocat importante fonduri de investiţii. Investigînd căile de realizare a noului sector de mobilă de la Breţcu, se poate lesne observa că singura inves­tiţie ce s-a făcut aici, a fost de gîndire şi iniţiativă a muncitori­lor şi tehnicienilor. Mobilizat de hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul de la S.I.L. Breţcu a hotărît să găsească cele, mai judicioase căi de realizare a actualului cincinal înainte de termen. Analizînd situaţia exis­tentă, prin prisma propriilor res­ponsabilităţi, muncitorii au ajuns la concluzia că în cadrul acţiunii de diversificare a producţiei dis­pun de rezervele necesare pentru a produce mobilă şi ca urmare s-a trecut la transpunerea în practică a hotărîrii luate. Dar mai bine să analizăm cum s-au asigurat con­diţiile producerii mobilei. In cadrul S.I.L. exista un spa­ţiu închis care se folosea pentru depozitarea lăzilor. Acesta a fost amenajat cu forţe proprii şi ast­fel un spaţiu pînă nu demult ne­productiv, va produce, va fi e­­ficient. Deci s-a obţinut un spa­ţiu productiv, fără un leu cheltuit. Utilajele s-au asigurat prin re­­condiţionarea de către colectivul atelierului mecanic a unor ma­şini ce au fost scoase la reformă de la alte secţii de mobilă a C.E.I.L., recondiţionîndu-se în a­­şa fel incit randamentul acestora se apropie de cel pe care îl aveau cînd erau noi. In asemenea mod s-a dotat secţia cu freze, circu­lare şi o maşină de găurit multi­­ax. Cadrele pentru producţia de mobilă au fost asigurate dintre muncitorii tîmplari cei mai buni din secţie, la care s-au alăturat muncitori din comună ce lucrau la alte întreprinderi, fiind obli­gaţi să facă naveta. După cum ne precizează tova­răşul Ştefan Hanko, şeful secţiei, avantajul creării acestei secţii nu constă numai în faptul că produce mobilă. Este vorb­a şi de materia primă din care se pro­duce, cu ce cheltuieli. „E uşor să produci orice fel de mobilă, mer­­gînd la stiva de cherestea şi ale­­gînd ,,spuma“, dar scopul nostru nu e acesta. La mobila pe care o vom produce pentru început, in speţă fotolii, vom folosi materia­le din care pînă in­ prezent fa­bricam produse nenominalizate. Singura resursă de materie pri­mă va fi gospodărirea judicioasă a cherestelei, printr-o sortare a ei cit mai economicoasă. Sintem­ siguri că vom reuşi să înregistrăm o eficienţă sporită, urmînd ca ulterior să asimilăm şi alte pro­duse"1. Iată cum un colectiv animat de dorinţa de a transpune în prac­tică chemarea partidului de a realiza­ cincinalul înainte de ter­men în condiţii sporite de eficien­ţă, a izbutit, mobilizînd toate e­nergiile, să descopere noi rezer­ve de sporire a producţiei, de va­lorificare superioară a materiale­lor şi să le pună în valoare. Iată cum, aitunci cînd munca, banul, materialele şi timpul sînt preţuite, utilizate cu eficienţă, cînd gîndirea şi inteligenţa crea­toare a muncitorilor sînt preţuite, rezultatele nu întîrzie să apară, obţinîndu-se producţii tot mai mari, utile economiei, cu consu­muri materiale cit mai scăzute, înregistrîndu-se astfel pe graficul întrecerii socialiste realizări de prestigiu ce fac cinste oricărui colectiv. D. TOM­A 11 APARTAMENTE CUIN­E DIN „CĂRĂMIZI“ DE ABSENTE NEM­OTIVATE, NU SE POATE 10CU Timpul pierdut prin absențe nemotivate la I.J.C.M. în 10 luni din acest an, este egal cu cel necesar construirii a 40 DE APARTAMENTE Despre sarcinile deosebite ce revin constructorilor în actualul cincinal, nu mai este cazul să vorbim. Ţara întreagă, întregul­­judeţ, este împînzit de şantiere ■— fabrici, şcoli, spitale, creşe, lo­cuinţe ş.a. In aceste condiţii nu este un secret faptul că ritmul programelor de investiţii solicită adevărate salturi de ritmuri şi în Ce priveşte volumele de con­­strucţii-montaj realizate de în­treprinderile de construcţii. Iată pentru ce, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la reali­zarea programelor de investiţii arăta . ..Trebuie spus că ritmul de creştere a productivităţii mun­cii în construcţii este încă redus Este necesar să luăm asemenea măsuri incit să asigurăm dubla­rea productivităţii în următorii patru-cinci ani printr-o organiza­re superioară a muncii, prin me­canizarea mai intensă a lucrări­lor, prin întărirea disciplinei de producţie“. Să ne oprim la acest ultim fac­tor asupra căruia trebuie să se acţioneze pentru creşterea pro­ductivităţii muncii în construc­ţii — ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI DE PRODUCŢIE. Dacă în general se cunoaşte că în acest „capitol“ şi întreprinde­rea judeţeană de construcţii-mon­­taj este tributară, mai puţin sunt probabil cunoscute cîteva aspecte analitice ale acestui „tribut“. Aşa bunăoară, conform unor calcule estimative efectuate, în timpul irosit numai prin absenţe nem­o­­tivate, în primele 10 luni ale a­cestui an la I.J.C.M. se puteau construi circa 40 de apartamente (!?!). ..Pontînd“ la o altă „poar­tă“ larg deschisă irosirii preţio­sului timp de muncă, cea a în­voirilor și concediilor fără plată, tot la I.J.C.M., se constată că în primele 10 luni ale acestui an, nu­­ preda. HERMAN ROSNER (Continuare in pay. a 3-a) Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ing. Ion Jinga, efectuind mă­surători pentru sistematizarea oraşului Sfintu Gheorghe. Foto : A. BARTHA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! A încerca o analiză a activită­ţii cooperativei agricole de pro­ducţie din Cernat numai din punct de vedere al rezultatelor obţinute în sectorul vegetal, în­seamnă a privi numai pe jumă­tate situaţia. Intr-adevăr, o bună parte din substanţialele venituri obţinute de această unitate agri­colă cooperatistă provin din sec­torul zootehnic, creşterea anima­lelor fiind una din ocupaţiile cu vechi tradiţii ale locuitorilor Cernatului. Toamna aceasta a avut influen­ţe nefaste nu numai asupra acti­vităţii în cîmp ci şi asupra sec­torului animal. S-au depus însă serioase eforturi pentru asigura­rea furajelor pe timpul iernii, s-au analizat cu atenţie raţiile de furajare, în aşa fel încît întregul efectiv să fie furajat în confor­mitate cu regulile zootehnice. In anotimpul călduros, animalele au păşunat în ta­sre de vară foarte bine organizate. De altfel, unul din „secretele“ rezultatelor obţi­nute, îl constituie păşunile bune aflate în jurul comunei, preocu­parea responsabilă , cu îngrijirea şi întreţinerea lor. crescătorilor din Cernat In prezent, producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată, este de 6,1 litri (cea mai mare din judeţ), cu perspectiva ca pî­nă la sfîrşitul anului să crească, asigurîndu-se astfel realizarea şi chiar depăşirea planului anual de­­16.600 hectolitri lapte. Realizările de pînă acum vor­besc şi despre intense preocu­pări în privinţa livrărilor de a­­nimale la fondul de stat şi la export. Faţă de numărul de 166 capete tineret taurin, s-au livrat pentru export 194 capete, în greu­tate totală de 60,9 tone, obţinîn­du-se o depăşire­ de peste 10 tone. Berbecuţii îngrăşaţi au fost li­vraţi intr-un număr de 577 ca­pete faţă de 370 planificat. Şi exemplele ar putea continua. Nu­mai din aceste livrări peste plan, cooperativa agricolă de produc­ţie din Cernat a realizat venituri în plus în valoare de­­ aproape 40 mii lei.­ ­ Trebuie să amintim aici im alt „secret“ al realizărilor, poate cel mai important : oamenii, îngriji­torii, harnicii crescători de ani­male din Cernat. Ceea ce-i ca­racterizează în primul rînd este o disciplină a muncii riguros res­pectată. Fiecare din ei ştie că o furajare făcută în conformitate strictă cu orele de program şi cu raţiile prescrise, sau păstrarea regulilor zoo-igienice,­ sunt ele­mente esenţiale ale obţinerii u­­nor producţii sporite. In aseme­nea condiţii rezultatele nu se la­să aşteptate. întreaga colectivi­tate se mîndreşte cu îngrijitori cum ar fi de pildă Iuliu Kocsis, care are planificat de a obţine în anul 1972 de la vitele pe care le îngrijeşte 35.000 litri lapte şi care pînă acum a obţinut peste 41.000 litri. Sau Andrei Marosi, tînăr îngrijitor, care a depăşit deja planul anual cu 3.800 litri. Performanţe excelente obţinut Io­sif Tákó şi Ferenc Szabó cu de­păşiri de plan care însumează 8.729 litri, respectiv 8.875 litri. Toţi aceşti oameni, în majoritate sub virsta de 30 de ani sunt pă­trunşi de responsabilitatea deo­sebită care le revine în ramura în care lucrează. Este tot un „se­cret"­ al celor din Cernat, o che­zăşie a obţinerii şi în continuare a unor rezultate excelente. MARIUS DEAC comunistul: exemplu şi îndemnDOUĂ GENERAŢII PE O SINGURĂ TRAIECTORIE „Membrii de partid, tinerii comunişti trebuie­­ să militeze pentru ca familia să constituie un­­ cadru sănătos de creştere spirituală a copiilor, cea dinţii şcoală în care copilul să înveţe, o dată cu regulile de comportare, preţuirea munc­­ cii, devotamentul faţă de patrie şi popor, faţă­­ de cauza socialismului“. (Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste art. 27). o judecată dreaptă şi-o existenţă demnă. Şi pentru că paşii tînăru­­lui au fost călăuziţi cu atîta grijă de părintele său, care nu este altul decit comunistul Balázs Károly, merceolog la Fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe. Balázs Ká­roly fiul, şi el angajat ca electrician al aceleiaşi fabrici, ştie azi că din­colo de preocupările ti­nereşti, pe umerii săi apasă nişte răspunderi, îndelungată activitate in partid. N-are drep- ^ tul să meargă în viaţă­­ pe un drum ocolit, tre-­­ buie să ştie din capul­­ locului ce vrea şi ce ţ trebuie să aştepte de la­­ viaţă. Aşa gindeşte azi­­ c­ind la virsta de 19 ani­­ se poate­ lăuda cu fap-­ tele lui, cu munca lui, ţ cu viaţa lui plină de­­ semnificaţii. — Eu n-am admis­­ compromisuri, se des- \ El nu e şi nu poate rămine un tînăr oare­care. El este fiul unui _______________________T comunist încercat, cu o (Continuare in pag. a 3-a) , , dar * Două generaţii privesc retrospectiv spre izbîn­­zile lor, şi se întreabă dacă au făcut totul, da­că n-a mai rămas pe undeva o portiţă des­chisă pentru mai bine. Tatăl şi fiul, am putea spune că in prezent ur­mează aceeaşi traiecto­rie. Balázs Károly fiul, are în faţă tinereţea, vigoarea şi experienţa tatălui. Tatăl, purtind răspunderea îndatoririi părinteşti încearcă prin toate mijloacele să ino­culeze „vlăstarului“ său AURELIA LOJINSCHI Anul V tir. 810 VINERI, 1 decembrie 1972 4 pagini 30 bani PANOUL EVIDENŢIAŢILOR KUTI ANNA MARIA. Cooperativa „Hărnicia“ din Sfintu Gheorghe MOIZI LÁSZLÓ, „Secuiana“ Tirgu Secuiesc în pagina a 2-a Gospodăria proprie bine chibzuită, dar averea obștei lăsată în paragină — Pentru început, v-aş ru­ga tovarăşe director, să nu­miţi secţiile şcolii pe care o conduceţi. — Şcoala populară de artă din Sfintu Gheorghe funcţionează cu secţiile : muzică, artă plastică, coregrafie şi artă populară, dar, cu excepţia coregrafiei unde e­­xistă numai o secţie, cea de ba­let, în toate celelalte funcţionea­ză subsecţii : grafică, pictură şi ceramică , sculptură, în cadrul secţiei de artă plastică, canto, vioară, pian, chitară, contrabas şi acordeon în cadrul muzicii, iar în cadrul secţiei de artă popu­lară la sediu funcţionează nu­mai o grupă de cusături popu­lare, dar mai avem secţii exter­ne de cusut şi ţesut popular la­ Calnic şi­­ Baraolt, de sculptură populară în lemn, tot la Calnic şi de mobilier pictat la Vîrghiş. — Care dintre acestea sunt in primul an de activitate ? — Secţiile de ceramică şi cea de ţesut şi cusut popular de la Calnic. — Dar, ikebana, arta aran­jării florilor ?­­— Despre ikebana nu putem vorbi în aceiaşi termeni ca des­pre secţiile noastre obişnuite. Nu este deci vorba de o secţie de sine stătătoare ci mai degra­bă de un fel de cerc al iubito­rilor artei florale. Profesorul Kiss Béla, absolvent al Institutu­lui de artă plastică Ioan Grigo­­rescu din Bucureşti avînd ca spe­cialitate fresca, s-a oferit să pre­dea­­membrilor secţiei de artă plastică o dată pe săptămînă, timp de o oră „alfabetul", no­menclatura, formele elementare de concepţie, noţiunile prime le­gate de această ramură. De alt­fel, anul viitor, în luna mai, vom organiza şi o expoziţie ikebana. — Aţi pronunţat întîmplă­­tor „ramură“ sau o conside­raţi o artă în deplinul în­ţeles al cuvintului ? Vă în­treb pentru că esteticienii nu o consideră, în majoritatea lor, o artă, inactivitatea Şcolii populare de artă Rezultate pe măsura eforturilor organizatorice Interviu cu tovarăşul KONYA ADAM, directorul Şcolii populare de artă — Este aceeaşi poveste ca şi cu arta­ fotografică, căr­eia mai sînt esteticieni care îi refuză in­trarea în rîndul artelor. Ikebana o consider o artă, pentru că în­truneşte condiţiile unei arte, a­­re un limbaj propriu, un.^sistem, ca şi grafica sau pictura, reguli compoziţionale, apoi ent­oţionea­­ză ca oricare artă... — Cursurile Şcolii populare de artă au început la 15 sep­tembrie. Totuşi dacă mai sunt solicitanţi, fie sub forma frec­ventării permanente a cursu­rilor, fie sub cea a partici­pării temporare la anumite cursuri, o pot face ? — Nu în toate cazurile,­ dar a­­cest lucru este intr-adevăr posi­bil. La secţiile de artă plastică sau artă populară de exemplu, unde nu există un număr fix de cursanţi se pot face şi acum în­scrieri urmînd bineînţeles ca so­licitantul să dea o probă de apti­tudini ca examen de admitere. Este, de asemenea, posibil ca în cazul dovedirii unor aptitudini reale şi a unui nivel ridicat de pregătire, solicitantul să poată fi înscris în anul II de studii, bineînţeles în urma susţinerii unor examene de diferenţă. Cit priveşte persoanele care, din­­tr-un motiv sau altul nu se pot înscrie ca cursanţi perma­nenţi, acestea pot asista la u­­nele din activităţile secţiilor noastre pentru a-şi completa cu­noştinţele intr-un domeniu sau altul. De pildă în colaborare cu Universitatea populară organi­zăm în fiecare joi seara la ora 19, cursuri de iniţiere muzicală intitulate „O oră în lumea jazz­­ului“ şi „Muzica secolului 11, al­ternativ, cite una în fiecare săp­tămînă. — In general în cadrul şco­lilor populare de artă pro­centajul elevilor este destul de ridicat. Care este acest procentaj în cazul școlii pe ca- IOAN DRAGAN­ ­ (Continuare in pay, a 3-a) D e pe cuprinsul patriei • In ultima zi a lunii no­iembrie, s-a instalat­ cel de-al 40.000-lea post telefonic din a­­cest an. O retrospectivă de natură statistică relevă faptul că numărul abonamentelor în­fiinţate în actualul cincinal es­te echivalent cu cel existent în întreaga ţară, acum două decenii. Lărgirea reţelei de a­­bonaţi a fost posibilă datorită creării noilor centrale telefo­nice automate Bucureşti (Pa­jura şi Berceni), Ploieşti, Bra­şov şi Sibiu, precum şi spori­rea capacităţii celor de la Re­şiţa, Timişoara, Arad, Cluj, Alba Iulia, Făgăraş, Buzău şi Giurgiu. De asemenea, în pe­rioada respectivă s-a extins reţeaua telefonică automată interurbană, prin suplimenta­­ra­rea circuitelor existente, în­deosebi pe liniile care unesc Capitala cu localităţile d­in Transilvania, Dobrogea şi Ol­tenia. Potrivit asigurărilor De­partamentului Poştelor şi Te­lecomunicaţiilor, pînă la sfîr­­şitul acestui an vor fi create încă 12.000 posturi telefonice. • Uzina „7 Noiembrie11 d­in Craiova a realizat un nou tip de remorcă basculantă agri­colă cu o capacitate de 6 tone şi o greutate c­­erifică la ni­velul celei de 4 tone, existen­tă în prezent în dotarea uni­tăţilor noastre agricole. Pneu­rile noii remorci sunt de joasă presiune, ceea ce permite fo­losirea ei şi pe terenuri cu a­­derenţă mică. Pentru performanţele sale ridicate, remorca de 6 tone a fost solicitată la export, ur­mînd ca în a­ul viitor să fie expediate în Cehoslovacia. „ Marea medalie de aur, distincţie conferită de Ex­poziţia de patente şi invenţii de la Viena, pentru realizări tehnice de mare eficienţă, a revenit in această toamnă inginerului Gheorghe Ambro­zie, de la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti. Specialistul român a prezen­tat în capitala Austriei un ,,ventil demontabil cu pro­tecţii anticorozive interschim­babil“, folosit cu rezultate deosebite in instalaţiile din industria chimică, afectate de coroziune. • Specialiştii uzinei „Car­­bochim“ din Cluj au pus la punct tehnologia de fabricare a pietrelor de polizor cu lianţi de magnezită care pînă acum se importau. Primele şarje, li­vrate fabricii de pile Bucu­reşti, au demonstrat calitatea noului produs. • Nomenclatorul Uzinei „Colorom“, din Codrea, s-a îmbogăţit in ultimul timp cu 13 sortimente noi de coloranţi, achiziţionaţi pînă acum din străinătate. Concomitent, a fost reconsiderată tehnologia de fabricare a unor produse în scopul îmbunătăţirii calită­ţii acestora, cum sunt antioxi­dantul şi pigmenţii pentru imprimerie, de tipul microdiv şi altele.­­ La Motru, important ba­zin carbonifer al Gorjului, au început lucrările de deschide­re a carierei de lignit-Lupoa­­ia. Atît studiul tehnico-econo­­mic,­­cit şi proiectele de exe­cuţie şi tehnologia de extrac­ţie ale carierei au fost elabo­rate de specialişti ai Institu­tului de proiectări și cerce­tări miniere pentru lignit- Craiova. ■ I ■■ I nm I mm i ■ "i r-­1 «J

Next