Cuvîntul Nou, februarie 1973 (Anul 6, nr. 861-884)
1973-02-01 / nr. 861
...Organele de conducere colectivă din unităţile industriale sâ-şi îmbunătăţească programele proprii de măsuri privind generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III... CE AU FĂCUT ii ACEASTĂ DIRECŢIE ? ŞTEFAN PUŞKAŞ — director al l.I.L. „Mobila" din Sfîntu Gheorghe In anul 1972, întreprinderea noastră a realizat un coeficient de schimb de 2,25 — îndeplinind astfel, una din prevederile celui de-al X-lea Congres al partidului. Aceasta nu înseamnă însă, că am ajuns la limita maximă a posibilităţilor de utilizare a capacităţilor. O confirmă analiza pe care comitetul oamenilor muncii a făcut-o în luna decembrie 1972, cînd s-au scos în evidenţă noi posibilităţi de valorificare a capacităţilor de care dispunem în prezent şi în perspectiva apropiată. Relev întîi de toate, noile posibilităţi de care vom beneficia peste foarte puţină vreme, cind noua secţie de mobilă „stil“ situată pe platforma industrială a oraşului Sfîntu Gheorghe, va intra în funcţiune la parametrii proiectaţi. Din acest moment, vom dispune de două mari posibilităţi: în primul rînd, beneficiind de condiţii de muncă şi organizare tehnologică dintre cele mai bune, noile ateliere ce vor fi mutate acolo, # vor lucra în două, pină la patru schimburi — respectiv atelierele de pregătire II, în două schimburi, — iar atelierul de turnat fac, în patru schimburi de cite şase ore... In al doilea rînd, pe spaţiile rămase libere, vom extinde secţia de tapiţerie care, la rîndul ei, avînd de-acum condiţii mai bune, va putea lucra în două schimburi. Totodată, se extinde suprafaţa de producţie destinată exportului. In urma unei alte hotărîri a conducerii colective a întreprinderii, de la începutul lunii ianuarie , • serviciul de întreţinere a fost şi el organizat în trei schimburi, asigurînd intervenţii optime şi funcţionarea neîntreruptă a maşinilor şi instalaţiilor. In acelaşi timp, a fost organizat în două schimburi şi serviciul de transporturi interne cu autocamioanele dintre secţia I şi a II-a de producţie — pentru mobilă finită şi diferite repere. Faptul se reflectă încă de pe acum nu numai în ce priveşte ritmicitatea producţiei, dar şi în ritmicitatea livrărilor. ... Ar mai fi de adăugat faptul că paralel cu aceste măsuri, au fost asigurate şi cadrele necesare, precum şi asistenţa tehnică în toate cele trei schimburi. Ca eficienţă a acestor măsuri, aş vrea să precizez că pînă la sfirşitul anului preconizăm să ajungem la un coeficient de schimb de 2,4 şi la un indice de utilizare a capacităţilor de 92—93 la sută. Totodată, sporul de producţie astfel obţinut, va atinge cifra de peste 10 milioane lei — ceea ce ne asigură realizarea sarcinilor maximale de plan pe 1973, la un înalt grad de eficienţă economică. SIMON ZOLTÁN — director adjunct al întreprinderii judeţene de construcţii-montaj Această problemă a fost recent amplu analizată şi dezbătută în cadrul comitetului de partid al întreprinderii. S-au stabilit o serie de măsuri pe care le consider dintre cele mai eficiente. Dintre ele, voi enumera numai cîteva, privitoare la utilizarea mai eficientă a utilajelor de şantier şi a forţei de muncă, în scopul îndeplinirii ritmice a sarcinilor ce ne revin în acest al treilea an al actualului cincinal. • Incepind cu data de 15 februarie, in sectorul de producţie industrială — mă refer deci la baza de producţie, poligonul de prefabricate — se va generaliza programul de lucru în două schimburi; • Extinzînd metoda de muncă și salarizare in acord global — ajungînd la finele primului trimestru pînă la 60 la sută din volumul total al lucrărilor — vom organiza munca pe șantiere și la atelierele de timplărie metalică și lemn, in schimburi prelungite — respectiv de dimineaţă pînă seara. • Odată cu cel de-al doilea trimestru al anului, cind ziua va creşte şi se vor îmbunătăţi condiţiile de climă, vom generaliza cel de-al doilea schimb la toate punctele de lucru unde funcţionează utilaje grele — macarale, buldozere, excavatoare etc. • La 5 februarie, introducem munca in două schimburi și la șantierul blocului nr. 2 din zona teatrului de vară, unde se va începe și glisarea celui de-al doilea bloc. Punem mare bază pe aceste măsuri, întrucît de ele depinde în bună parte, succesul îndeplinirii sarcinilor de producţie din acest an — mai mari cu cca. 18 la sută faţă de realizările anului 1972 — precum şi aceea a creşterii productivităţii muncii cu aproape 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă. Mai mult de atit , avînd în vedere că în 1973, la insistenţele noastre, volumul de construcţii locuinţe prin soluţii industrializate, creşte cu sută la sută, ajungînd să reprezinte aproape 50 la sută din plan, iar in 1974, 80 la sută, aşa cum prevăd indicaţiile conducerii superioare de partid — vom reduce substanţial volumul lucrărilor de finisaj, deci şi o bună parte din cheltuielile de execuţie, utilizînd mai eficient forţa de muncă. Vreau să subliniez că asemenea măsuri, înseamnă mult pentru întreprinderea noastră, sunt paşi siguri spre o activitate de mai bună calitate, spre o eficienţă economică sigură ! IOAN TUROK — preşedinte al U.J.C.M. Covasna Faţă de realizările obţinute în anul 1972, nivelul maximal al planului de producţie marfă pe 1973, creşte cu 15 la sută. Evident, acesta presupune creşterea întregii noastre activităţieconomice care, în condiţiile actuale, vizează frontal utilizarea mai bună a capacităţilor existente. Măsuri în acest sens, s-au luat încă din faza de pregătire a producţiei anului 1973, iar altele sunt în curs de materializare. La Cooperativa de producţie meşteşugărească „Avîntul“ din Covasna, de exemplu, s-a generalizat schimbul IX la secţia ţesătorie mecanică, urmînd ca odată cu realizarea obiectivelor din etapa a II-a de investiţii, să se extindă aici şi schimbul III. La secţia filatură a aceleiaşi cooperative, s-a introdus schimbul III, asigurîndu-se un important volum de prestări pentru populaţie... La Cooperativa „Hărnicia“ din Sfîntu Gheorghe a fost generalizat schimbul II în secţiile de tricotaje şi croitorie de serie... Tot aici, începînd de la 1 martie, va intra în producţie , la capacitatea maximă prevăzută în proiecte noua secţie de spălătoriecurăţătorie-vopsitorie, care va lucra încă de la început, în trei schimburi. ... S-a generalizat de asemenea schimbul la secţia de tîmplărie a cooperativei „Prestarea“ din Sfîntu Gheorghe. Faptul ne-a permis să obţinem importante sporuri la producţia de mobilă destinată exportului... Totodată, ne preocupă un studiu menit să asigure pentru noul sezon turistic, condiţii mai bune de deservire a turiştilor indigeni şi străini, în ce priveşte întreţinerea şi repararea automobilelor. In acest scop — începînd cu data de 1 mai — vom introduce schimbul II la unităţile „autoservice“ ale cooperativelor meşteşugăreşti „Muncitorul“ din Tîrgu Secuiesc şi „Prestarea“ din Sfîntu Gheorghe. Apreciem că prin aceste măsuri, precum şi prin extinderea serviciilor de prestări servicii pentru populaţie, unităţile de producţie ale cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţul nostru îşi vor îndeplini integral sarcinile maximale ale planului pe 1973, precum şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen. «,►. i încrederea \ Anul trecut, la Fabrica de I confecţii, am asistat la o şe-I dinţa furtunoasă. Era vorba, despre abaterile ajutorului de l . maistru I. G„ care nu o dată A încălcase cele mai elementare i ) reguli de disciplină ajungînd - l chiar pină în pragul infrac- i ?ţiunii. Colegii de muncă se ri- J A dicau rînd perînd, înfierînd ţ i cu cuvinte fapta tinărului 1 1 maistru. Propunerea făcută de i organizaţia de partid, condu-ţ i, cerii fabricii de a-l schimba I i din funcţie, a surprins pe 1 I mulţi. Ajutorul de maistru era A A un bun meseriaş, era nevoie | l de el in acea funcţie, dar to-ituşi a fost schimbat, şi pe J A bună dreptate. Mulţi din faţa lorică credeau că I.G. e un om i 1 plafonat, un om compromis I A pe o viaţă întreagă, , un om A , fără puterea de a mai reveni. 1 Dealtfel, cînd i s-a dat cuvîntul i I în acea şedinţă nu a spus ni- J A mic. Zilele trecute l-am întâi- ţ ţ nit din nou pe I.G. in biroul l 1 directorului fabricii, tovarăşul A Iosif Stemmer. Fusese chemat A ţ pentru a i se cere părerea a- i ^supra unor probleme de pro- ^ \ \ D. TOMA ( I fContinuare în pag. a 3-a) j imbold Iată un „nume nou“ pe lista unităţilor agricole distinse cu „Ordinul Muncii“ clasa I, pentru producţii mari în sectorul vegetal, C.A.P. Mărtineni. Cooperatorii de aici au obţinut, în 1972, rezultate deosebite în cultura sfeclei de zahăr, realizînd o producţie medie la hectar de 46.287 kg şi livrînd statului 1.452 tone în plus peste cantitatea planificată. Ca şi în celelalte cooperative agricole din judeţ distinse cu înaltul ordin, şi la Mărtineni există cîteva elemente (la îndemîna oricărei unităţi agricole) a căror punere în practică este hotărîtoare pentru obţinerea unor performanţe înalte. Despre ele ne vorbeşte tînărul inginer Francisc Zajzon: — Nu spun un lucru nou dacă afirm că stricta respectare a regulilor agrotehnice a fost unul din motivele de maximă importanţă care au plasat cooperativa noastră agricolă printre unităţile fruntaşe în cultivarea sfeclei, aducîndu-ne o binemeritată răsplată a muncii de un an de zile: „Ordinul Muncii“ clasa I. Pregătirea atentă a solului, fertilizarea abundentă, precum şi însămînţarea executată în benzi, ne-au ajutat în mare măsură să obţinem rezultatele amintite, uşurîndu-ne substanţial munca. Amintesc doar faptul că însămînţarea în benzi, în condiţiile unei atente supravegheri a căderii seminţelor, a permis mai apoi efectuarea praşilei mecanice. Tot despre sămînţă, doresc să arăt că noi am recondiţionat-o cu mijloace proprii, deoarece cantitatea primită de la Ghimbav, se prezenta plină de impurităţi. Fertilizarea solului s-a executat împrăştiindu-se pe fiecare hectar cite 300 kg superfosfat, 200 kg săruri potasice şi 300 kg azotat de amoniu. De remarcat faptul că jumătate din cantitatea de azotat de amoniu a fost împrăștiată după executarea MARIUS DEAC (Continuare în pag. a 3-a) Succesul de acumspre noi succese Noi blocuri de locuinţe în cartierul Simeria — Sfîntu Gheorghe, Foto : BORTNYIK GYÖRGY i Se spune, pe bună dreptate, că „faptele mărunte“ ale unui om relevă adesea o trăsătură, o atitu-I dine faţă de cineva, de ceva existent în jurul său, că tocmai acestea constituie nu de puţine ori premisele unor „fapte mari“. Şi nu poţi trece pe lingă ele nepăsător chiar dacă îţi dau la iveală un om integru, dar mai ales unul care pătează noţiunile de demnitate, cinste, muncă, în general aceea de om. Asupra acestora din urmă privirea ni se opreşte mai f îndelung şi inima ni se umple de indignare, iar judecata ne este as-I pră, acidă. Pentru că undeva, în substratul acestor „fapte mărunţ I te“ comise de un om rău intenţionat se ascunde o mentalitate retrogradă, în care minciuna, laşitatea, iresponsabilitatea îşi dau întîlnire în chip fericit şi care au drept consecinţă aducerea acestuia pe banca acuzaţilor. Deunăzi, am avut prilejul să văd un asemenea om. Un tînăr, în plenitudinea forţelor fizice şi intelectuale, refuză să muncească cinstit. Refuză să se încadreze în cîmpul muncii pentru simplul ■considerent că „nu-i place“, pentru singurul motiv că nu acceptă banii ca rezultat al sudorii mîinii şiminţii, ca o răsplată pentru o activitate depusă în faţa strungului, a planşetei, intr-un laborator sau de schele. Firesc, în concepţia lui strecurîndu-se această idee străină societăţii noastre, eticii şi echităţii socialiste, a apărut calea obţinerii unor venituri pe cale in fracţională — furturi. Mai întîi ca să aibă pentru o zi, două, apoi pentru a-şi duce existenţa. „Să-mi asigur existenţa“ a răspuns Zincă Milea — căci de el este vorba — în instanţă. Indignarea pe care au produs-o în inimile celor prezenţi aceste cuvinte, era în fond o replică la faptele sale, la atitudinea sa faţă de muncă şi de înjosire a demnităţii umane. Are vîrsta de 23 de ani, dar în acest răstimp nu a ştiut ce-i munca adevărată, cinstită, nu a ştiut să-şi preţuiască anii, pers- I pectivele pe care i le-a deschis ■ societatea pentru a deveni ceva I în viaţă. N-a făcut altceva decit J să fure, să înşele oamenii din ju- I rul său. De fapt, cele 15 furturi, | calificate în dauna avutului per- | sonal, vin să argumenteze cele ■ spuse. Pentru aceste fapte a mai | fost condamnat la 2 ani şi 6 luni. ■ I s-a dat posibilitatea să se rea- | biliteze, fiind eliberat condiţionat I din închisoare înainte de ter- 8 I. PETROŞENEANU I (Continuare in pag. a 3-a) 8 S în faţa opiniei publice Drumuri înpenumbră PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Dulgherul Kiss József Gerö, lucrînd la blocul nr. 2 din Zona teatrului de vară din oraşul Sfîntu Gheorghe Foto : A. BARTHA La Sfîntu Gheorghe Noua Fabrică de pîine funcţionează la întreaga capacitate Nu cu mult timp în urmă, s-au terminat probele tehnologice la noua Fabrică de pîine din oraşul Sfîntu Gheorghe, dată în funcţiune în primele zile ale acestui an. Prin racordarea la circuitul productiv al noii unităţi economice — dotată cu agregate moderne, de înaltă productivitate, printre care şi un cuptor tunel — se va îmbunătăţi substanţial aprovizionarea populaţiei oraşului reşedinţă de judeţ, precum şi a celei din localităţile limitrofe oraşului cu produse de panificaţie. Relatîndu-ne cele de mai sus, tovarăşul Rezső Luka , directorul-adjunct al I.I.L. „Spicul“ a ţinut să sublinieze în acelaşi timp creşterea sensibilă a calităţii produselor de panificaţie ce se realizează la noua fabrică. 0 PREMIERĂ TEATRALĂ Teatrul maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, prezintă vineri, la ora 20, prima premieră din acest an, de astă dată cu piesa clasică în trei acte „Judecătorul din Zalameea“, de Calderon, în traducerea lui Gáspár Endre. Regia spectacolului aparţine lui Seprödi Kiss Attila, iar decorurile sunt semnate de Kemény Árpád. Din distribuţie fac parte actorii: Király József, Fekete Gyula, Forrai Ferenc, Kató Sándor, Kuti István, Szabó Mária, Dálnoky Zsóka. re în acţiune. ■ Stratul de zăpadă este relativ mic (10 centimetri) însă în pădure trece de 20—30 cm. Comandamentul de deszăpezire s-a întrunit zilele trecute şi a stabilit măsurile care se impun. Mijloacele mecanizate de la U.M.T.F. lucrează la degajarea zăpezii de pe drumurile forestiere, iar în oraș sunt pregătite două pluguri Anul VI Hr. 861 1 februarie 1973 4 pagini 30 bani Produse peste plan la fondul pieţei Colectivul de la întreprinderea de industrie locală „Mobila“ încheie prima lună de activitate din acest an cu un succes deosebit : livrarea suplimentară la fondul pieţei, peste sarcinile de plan maximale ale perioadei, a unui important număr de garnituri de mobilă , în valoare de peste un milion lei. Este vorba, printre altele, de garnituri „Anda“, sufragerii „Covasna“ şi canapele „Elegant“. Printre beneficiari se numără întreprinderi şi organizaţii comerciale din Sibiu, Baia Mare, Satu Mare, Constanţa, Timişoara şi din alte oraşe. Depăşirea de plan realizată, continuare a livrărilor suplimentare din 1972, constituie o expresie nemijlocită a aprecierii unanim favorabile de care se bucură în rîndul cumpărătorilor calităţile mobilei produse la această unitate economică. Semnificativ în acest sens îl constituie și faptul că din producția marfă a acestui an peste 55 la sută va fi livrată la export. H. R. Primul „examen" al iernii, trecut cu bine Deşi în judeţul nostru prima zăpadă din noul an n-a provocat greutăţi deosebite în circulaţia pe drumurile publice totuşi ea a constituit semnalul unor acţiuni menite să asigure condiţii optime circulaţiei şi, în acelaşi timp, să ofere o pregătire corespunzătoare celor chemaţi să intre în acţiune în cazul unor ninsori mai abundente. Să vedem aşadar cum au fost şi sunt pregătite comandamentele de deszăpezire şi mijloacele mecanice pentru o cit mai eficientă şi operativă intracare vor intra în acţiune îndată ce va fi necesar. Zilnic pe străzile oraşului se împrăştie materiale antiderapante, iar în depozite s-au asigurat cantităţi suficiente cu astfel de materiale. La ora cînd scriem aceste rînduri, ninge. Stratul de zăpadă este de circa 20 centimetri. In urma şedinţei comandamentului orăşenesc s-au luat măsurile necesare pentru degajarea stratului de zăpadă de pe străzile din oraş. In prezent 8 oameni lucrează la curăţirea şi transportarea zăpezii de pe străzile din centrul oraşului. Au fost asigurate şi mijloacele mecanice necesare respectiv un plug, un tractor şi 3 autocamioane. Pe şoseaua naţională au fost împrăştiate importante cantităţi de sare. Tîrgu Secuiesc (Gontinuare in pag. a 3-a) Covasna Deşi ninsorile au fost slabe şi ca urmare stratul de zăpadă este destul de mic şi la Covasna au fost luate măsurile necesare în vederea înlăturării stratului de zăpadă. Comandamentul orăşenesc a fost mobilizat şi s-a trecut la aplicarea măsurilor stabilite. Utilajele destinate : pluguri, tractoare, autocamioane, sunt suficiente şi în bună stare de funcţionare. Atit S.M.A. cit şi U.M.T.F. din localitate, sunt pregătite să pună la dispoziţie utilajele care vor fi necesare. Pe străzile din oraş au fost împrăştiate cantităţi suficiente de materiale antiderapante, astfel incit la ora actuală circulaţia se desfăşoară în condiţii normale. CONSTANTIN NIŢU