Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-21 / nr. 902
ANUL VI. Nr. 902 O nouă mărturie (Urmare din pag. 1) construi în continuare, locuințe proprietate de stat pentru familiile cu un venit sub 900 lei pe fiecare membru de familie, acestea urmînd să plătească o chirie calculată corespunzător cu posibilităţile financiare ale fiecărei familii. în acest sens trebuie menţionat că s-a urmărit cu precădere, ca no de relaţii ce se stabilesc în acest domeniu să fie aşezate pe o bază echitabilă, în funcţie de veniturile realizate de cetăţeni. Astea se justifică prin faptul că cetăţenii cu venituri mai mari, au posibilitatea economisirii de mijloace băneşti, care să le permită construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală. Grija faţă de om, faţă de nevoile sale, străbate de la un capăt la altul prevederile ambelor proiecte aflate în discuţie. Chiar din primul articol al proiectului, care se referă la necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe reiese limpede că necesitatea dezvoltării construcţiei de locuinţe şi îmbunătăţirea gradului lor de confort este considerată ca o condiţie esenţială pentru ridicarea bunăstării întregului popor. Umanismul reglementărilor preconizate este oglindit şi de ansamblul măsurilor organizatorice prevăzute pentru concretizarea rapidă a efortului material pe care-l face statul pentru a asigura fiecărui om al muncii şi familiei sale o locuinţă cît mai corespunzătoare. Amintim în acest sens, creşterea normei de suprafaţă locuibilă pentru fiecare persoană de la 8 la 10 m.p.; sprijinul acordat în special familiilor cu venituri mici, atît prin atribuirea cu prioritate de locuinţe din fondul statului cît şi prin înlesnirile acordate în cazul în care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Acelaşi sprijin se acordă tinerelor familii aflate la început de drum, precum şi celor transferaţi într-o nouă localitate. Nici o persoană nu poate fi evacuată din locuinţa pe care o deţine în mod legal decît în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege. Fără îndoială, sugestiile judicioase şi rezonabile ale cetăţenilor, făcute pe marginea propunerilor noilor reglementări legale în materie de spaţiu locativ, vor fi luate în consideraţie pentru îmbunătăţirea proiectelor supuse dezbaterii publice. * „Cot la cot“ cu bărbaţii.. (Urmare din pag 1za are numai 20 de ani, dar cei patru ani de cind lucrează aici, i-au adus un prestigiu de veterană. — Te-ai gindit vreodată să-ţi alegi altă meserie ? — O meserie „mai pentru femei“ vreţi să spuneţi... ei bine, nu m-am gindit şi nu mă gindesc la aşa ceva... credeţi că nu m-aş fi putut angaja la „Oltul“ sau in altă parte ? Dar acolo sunt sigură că mi s-ar părea mult mai greu. Eu sunt o fire mai activă, nu-mi place să stau locului, mai am- r biţioasă, mai... bărbătoasă. Cred că nu există munci pen- tru femei şi munci pentru bărbaţi, ci totul ţine de tem- peramentul omului. ^ .. .După cîtva timp Roza a trecut la lustruirea picioarelor pentru mesele tip „Frigo“; era, iarăși, o „urgență“ și minarrozei era de neinlocuit. ] Măsuri pentru apărarea sănătăţii populaţiei în teritoriile eventual inundate în judeţul Covasna Avînd în vedere căderile de zăpadă abundente din acest an, cît şi eventualitatea topirii brusce a zăpezii care ar crea condiţii favorabile pentru apariţia inundaţiilor în anumite zone, pentru evitarea efectelor de nedorit în starea de sănătate a populaţiei, Comisia medico-sanitară judeţeană în conformitate cu dispoziţiile Ministerului Sănătăţii, a adoptat un plan de măsuri concrete pentru asigurarea în caz de necesitate a unei asistenţe medicale de calitate pentru toate categoriile de bolnavi și cu accent prioritar pentru gravide, copii bolnavi cronici etc. în acest sens recomandăm următoarele măsuri: — Consumul de apă potabilă numai după fierbere în clocot minimum 15 minute, eventual consum de apă minerală. — Respectarea cu stricteţe a măsurilor de igienă personală. — Menţinerea unei stări de igienă şi curăţenie în gospodării şi la grupurile sanitare atît în locuinţele particulare cît şi cele colective. — Păstrarea corespunzătoare a alimentelor, acordîndu-se atenţie curăţirii şi spălării fructelor, zarzavaturilor și legumelor. Consumul pe cît posibil al alimentelor numai după prelucrare termică. — Prezentarea la circumscripţia sanitară teritorială, la solicitare, pentru vaccinări, supraveghere medicală, tratament preventiv dezinfectări etc. Una dintre condiţiile asigurării unui climat favorabil muncii, exprimată prin grija pe care o acordă statul nostru pentru sănătatea muncitorilor, o considerăm, pe bună dreptate, înfiinţarea în fiecare întreprindere a posturilor de prim ajutor, dotate şi amenajate în aşa fel incit să poată fi rapid şi eficient întrebuinţate. Responsabilii cu activitatea acestor posturi, trebuie să fie oameni bine instruiţi din punct de vedere sanitar, pentru a putea distribui judicios medicamentele prevăzute în barem şi pentru a efectua competent anumite intervenţii sanitare. Plecând de la aceste considerente să vedem care este situaţia posturilor de prim ajutor din cîteva întreprinderi industriale din oraşul Sfîntu Gheorghe. La Fabrica de ţigarete, activitatea posturilor de prim ajutor este organizată pe secţii, cutiile sanitare avînd o dotare corespunzătoare specificului muncii prestate de lucrători. Din partea conducerii întreprinderii se constată o preocupare permanentă în această direcţie. „Trimestrial se au în vedere — ne spunea responsabilul cu igiena şi securitatea muncii din întreprindere, Tunyagi Ştefan — buna dotare şi aprovizionare a posturilor de prim ajutor“. Dar să dăm curs opiniilor angajaţilor fabricii, asupra acestei probleme. Kádár Maria — „în general sunt mulţumită de punctul sanitar din secţia noastră. O singură observaţie am de făcut: ar trebui să se găsească în permanenţă mai mult pansament“. „Sunt foarte mulţumită de modul cum funcţionează şi este organizat postul nostru sanitar. Responsabilii îşi fac datoria (Hatházi Elisabeta, secţia nr. 18). „Uneori, responsabilul lipseşte. Trebuie să apelăm la punctele sanitare din alte secţii, ceea ce soldează cu pierderi de timp“. (Poszna Rozália, secţia 37). La Uzina textilă „Oltul“, funcţionalitatea posturilor de prim ajutor este organizată pe aceleaşi criterii. Aici, cutiile sanitare, sunt la fel de bine dotate ca şi la Fabrica de ţigarete (mai puţin rata sanitară). Despre utilitatea acestor posturi am solicitat opinia cîtorva muncitoare: Nagy Ecaterina — secţia filatură. „Sunt mulţumită de funcţionarea punctului sanitar. în privinţa dotării aş propune să se aducă piramidoane, uneori necesare, datorită traumei produse de zgomotul din hală...“ ,,Ne lipseşte apa oxigenată de care ne folosim în general, în rest toată stima pentru cei care se ocupă de punctul sanitar“ (Simon Eva — secţia răsucitorie şi bobinărie). „Foarte bun şi util punctul nostru sanitar. Intervenţii rapide, competente ale responsabililor. Dotare ireproşabilă...“ (Csatz Alexandru — secţia lăcătuşerie). Desigur, sondajul nostru a continuat în toate secţiile acestei apreciate unităţi industriale; s-au semnalat şi mici lipsuri; putem aprecia însă preocuparea deosebită a conducerii întreprinderii pentru asigurarea unei normale funcţionări a acestor posturi sanitare. Dacă la cele două întreprinderi menţionate mai sus nu s-au semnalat lipsuri mari, nu acelaşi lucru, putem spune, că l-am întâlnit la întreprinderea industrială locală „Spicul“ Sfîntu Gheorghe. Aici, deşi există interes din partea conducerii, în privinţa dotării şi aprovizionării posturilor de prim ajutor, totuşi suntem informaţi că în anumite sectoare, responsabilii acestora, ignoră pur şi simplu existenţa posturilor. Nu iau măsuri din timp pentru aprovizionarea cutiilor sanitare, se semnalează repetate „goluri“ în necesarul de medicamente şi materiale sanitare, deşi pentru procurarea lor şi a echipamentului de protecţie — ne informează directorul adjunct al întreprinderii, Luca Rezső — s-au cheltuit numai în trimestrul acesta 160.000 lei. Excepţie de la aceste neajunsuri, face doar atelierul mecanic, unde am găsit un post de prim ajutor corespunzător, datorită grijii pe care o manifestă frezorul Sorbó Lajos. în rest lucrurile şchioapătă, ca la atelierul de lăcătuşerie unde : „responsabilul nu se îngrijeşte de acest punct sanitar, nu avem medicamente“ (K. Szabó — maistru atelier). Sperăm că neglijarea acestor stări de lucruri, va fi pe viitor curmată de conducerea întreprinderii, pentru a asigura primul ajutor în caz de nevoie. Grija faţă de om, faţă de problemele legate de locul de muncă, de procesul de producţie trebuie să-şi găsească aplicarea corespunzătoare în toate întreprinderile noastre. S. MĂCIUCA Posturile de prim ajutor din întreprinderi Atenţie deosebită activităţii de export (Urmare din pag 1) — Pornim de fapt de la urmărirea realizării zilnice a producţiei pentru export — ne spune tov. Lusztig, prezentîndu-ne graficul de urmărire a stocului de produse pentru export. Perfecta încadrare în graficele de livrare stabilite cu beneficiarii externi, receptivitatea faţă de solicitările acestora constituie pentru noi un obiectiv de prim ordin ca importanţă. înainte de a nota un exemplu în sensul acestei afirmaţii reţinem faptul că din cinci în cinci zile, „iar dacă e nevoie zilnic“, conducerea uzinei analizează stadiul realizării planului de export, stabilind măsurile necesare pentru a asigura cantitativ şi calitativ mărfurile destinate exportului. — Aţi putea să ne prezentaţi una din deciziile adoptate în aceste şedinţe ? — interpelăm pe interlocutorul nostru. — Dacă avem în stoc o cantitate „X“ de mărfuri şi mai avem nevoie de o cantitate ,„Y“ pentru a completa un vagon cu destinaţia export, se stabilesc măsuri de impulsionare a producţiei pentru a expedia cît mai repede produsele beneficiarului extern. De pildă, ţinînd cont de solicitările partenerilor comerciali externi am livrat de la începutul anului, în avans, 132.000 m.p. pînză „Silviu“ — societăţii mixte „Textvalrom“ şi 110.000 m.p. sifon— firmei belgiene „Eurocomerţ“. EFICIENŢĂ SPORITĂ în anul 1972, faţă de sarcinile de plan, cursul de revenire realizat la Uzinele textile „Oltul“ a fost cu 6,4 la sută mai bun. Cu ce noutăţi se prezintă în acest an unitatea ? Reţinem faptul că, de comun acord cu beneficiarii externi au fost create două articole noi — prin reproiectare — (pînza „Silviu“ şi sifonul „Tuşnad“) care au o greutate mai redusă, fabricarea lor permiţînd reducerea consumului de bumbac — materie primă din import. „Istoria“ asimilării în fabricaţie a acestor două produse, ritmul de adaptare la cerinţele pieţii externe este semnificativ: în septembrie ’72 s-au discutat măsurile necesare pentru realizarea planului de export pe ’73... Pe data de 20 decembrie (’72), s-au perfectat contractele de livrare a noilor produse, iar în a doua parte a lunii ianuarie, începutul lui februarie a.c., s-a început fabricarea și expedierea către beneficiarii externi. Așadar, practic, în 25 de zile s-au asimilat şi s-a trecut la fabricarea noilor articole. Vorbind de sporirea eficienţei activităţii de export de subliniat faptul că urmare a unei bune conlucrări cu Direcţia de export din Centrala bumbacului, mărfurile cu marca „Olttextil“ se desfac în acest an şi în Belgia, obţinîndu-se la preţul de realizare a unui metru patrat de ţesătură o creştere de circa 9 la sută (!). Ca o coordonată comună a celor prezentate, reţinem faptul că la „Oltul“, începînd de la ţesătorie şi pînă la finisaj, fiecare salariat ştie exact CÎND, CE şi CIT lucrează pentru export, asigurîndu-se o bază reală creşterii responsabilităţii faţă de munca depusă, posibilitatea delimitării exacte a contribuţiei pe care o aduce fiecare la creşterea prestigiului mărcii de fabricaţie.. DE REZOLVAT... S-a indicat, în ultimul timp cu insistenţă, de conducerea superioară de partid şi de stat ca la activitatea de prospectare a pieţelor externe să participe şi specialiştii din întreprinderile producătoare pentru export. Deocamdată, din partea Uzinelor textile „Oltul“ nu a participat nimeni la o astfel de acţiune. Pe cind aplicarea acestei indicaţii în cadrul Centralei bumbacului ? Se cuvine, de asemenea, a fi studiată cu mai multă atenţie posibilitatea încheierii unor contracte de export pe termen lung (!) Fabrica de brînză din Tîrgu Secuiesc: Gheorghe Manole lucrînd la etichetarea brînzeî de burduf Foto : A. BARTHA Responsabilitate (Urmare din pag. 1) firea minorilor, sesizînd cazul minorei Bedö Piroska, cu propunerea ca aceasta să fie încredinţată unei case de copii, pe motivul că în familie este lipsită de supraveghere şi îngrijire. Se întreabă semnatara scrisorii ,,Dacă mama are o comportare imorală, atunci ce exemplu bun mai poate lua minora ?“, întrebarea sa ni se pare foarte întemeiată dacă pornim chiar de la formarea sentimentului de demnitate, dacă ştim să găsim calea cea mai apropiată de a dialoga cu copiii noştri, de a-i creşte şi educa în spiritul cinstei şi curăţeniei sufleteşti. Or, o astfel de mamă cum se poate apropia sufleteşte de fiica ei dacă ea însăşi nu ştie să se comporte ? — Cel mai adesea însă au de suferit minorii în familiile unde intervine despărţirea soţilor, ne precizează tovarăşul Henning Árpád, responsabilul colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor. La întrebarea noastră, care dintre factori a condus la agravarea infracţiunilor în rîndul minorilor, interlocutorul a subliniat : Anul trecut, în 30 de cazuri judecătoria a solicitat efectuarea unor anchete sociale şi este cazul să menţionăm că toate s-au referit la familii cu doi pînă la şase copii. Oare aceşti copii împărţiţi uneori la întâmplare în urma aprobării divorţului de către instanţa de judecată, rămîn psihic neafectaţi? Viaţa ne-o dovedeşte că tocmai aceştia devin de cele mai multe ori mediul de „selecţie“ pentru viitorii infractori. Există şi situaţii în care părinţii evită să-şi pună întrebarea „Cine sunt prietenii copilului?“. „ Eu cred că-i foarte important să ştim acest lucru, ne-a declarat mama minorului Marton Keresztes Iosif. Eu n-am ştiut şi azi suport consecinţele. Constatăm şi noi că afirmaţia mamei nu este lipsită de temei. Acasă, în camera sa, minorul mai are şi azi câteva din aeromodelele construite de el. Atras însă de „vraja“ vorbelor prietenilor de joacă a uitat de aeromodelism şi s-a trezit cercetat de organele de miliţie alături de ceilalţi minori aflaţi de mai multă vreme în supraveghere. Autoliniştirea, îngăduinţa la primele semne ale alunecării pe o pantă greşită, duce de cele mai multe ori la agravarea situaţiei. Dacă aşa după cum ne precizau membrii colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor, părinţii lui Marczi Csaba, sau ai lui Benedek Kalman s-ar fi alarmat şi ar fi luat măsuri de a-i supraveghea, poate că astăzi n-ar mai fi fost nevoie să plece privirea pentru faptele copiilor lor. Ştim că, în general, copiii se consideră teribil de ingenioşi şi chiar reuşesc să fie în multe din cazuri, însă această ingeniozitate trebuie dirijată pe un făgaş bun, în caz contrar, când apar goluri în educaţie, imaginaţia, fantezia pot constitui cauza unor fapte rele. Aici intervine rolul familiei, al şcolii, al tuturor factorilor educaţionali. Şi poate că dacă s-ar privi cu mai multă responsabilitate această menire, cazurile puse în discuţia colectivului de sprijin pentru ocrotirea minorilor ar fi din ce în ce mai rare şi poate chiar deloc. CUVINTUL NOU vELECTROFAGIA (Urmare din pag. 1) iese. Tot la Tîrgu Secuiesc, s-a redus iluminatul centrului orașului la jumătate... — Dar în ce privește iluminatul public în comune ? In cîteva rînduri, ziarul nostru a criticat faptul că în plină zi, către orele prinzului, în comuna Reci și în altele, ardeau becurile situate de-a lungul şoselelor... — Recunosc că au fost asemenea cazuri. Ele s-au datorat însă, defectării sistemelor de aprindere şi stingere a luminilor — sisteme cu care sunt dotate aproape toate localităţile rurale. — Cine răspunde de buna funcţionare a acestor sisteme ? — Tot noi, şi iar ne facem autocritica. Dar, trebuie să arăt că în multe cazuri, organele comunale — mă refer la consiliile populare locale — nu ne anunţă dereglarea respectivelor sisteme. Şi aşa te trezeşti — cum s-a mai întîmplat şi la Chichiş şi Coşeni — că ziua-n amiaza mare ard becurile în comună. Sunt cazuri constatate şi de noi, pe care le-am adus la cunoştinţa consiliilor populare respective. Ce e de neînţeles, e cum de pot tovarăşiii consiliilor în cauză să treacă cu vederea asemenea situaţii, cind ştiut este că însăşi comuna plăteşte energia electrică consumată ?!!... — Mai mult chiar : normal ar fi ca fiecare locuitor al comunelor să se sesizeze de asemenea situaţii — adăugăm noi — întrucît cu banii plătiţi în plus pentru consumul de energie electrică s-ar putea realiza în localitatea lor o serie de lucrări edilitare, de care ar beneficia direct. .. — Fără doar şi poate ! De aici, necesitatea trezirii unui interes general din partea locuitorilor satelor şi comunelor, pentru a acţiona împotriva unor asemenea cazuri de risipă... în ce ne priveşte, ne-am propus ca în perspectivă, să acţionăm şi pe alte căi în scopul raţionalizării consumului de energie electrică în sectorul iluminatului public, măsuri din care vor rezulta economii considerabile. — Cum stau lucrurile în sectorul iluminatului comercial ? — în urma măsurilor iniţiate şi stabilite în toamna trecută de comisia economică a Comitetului judeţean al P.C.R., organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste din judeţ, s-au dovedit a fi foarte receptive. Au eliminat luxul de a ilumina „a giorna“ vitrinele, de a lăsa aprinse toată noaptea firmele etc. Asta însă, a ţinut doar vreo două luni... Din decembrie... au redeschis baierele risipei — cum se spune. Aşa se face că la magazinul de încălţăminte pentru bărbaţi din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe (Unitatea nr. 19 — Piaţa Libertăţii), se iluminează fiecare vitrină (destul de mică, dealtfel !) cu cite... opt tuburi fluorescente de 20 waţi — adică, 160 waţi!... La Magazinul de tricotaje din str. Lenin nr. 2 se lasă firma aprinsă toată noaptea, iar a doua zi, gospodarii unităţii, uită deseori să o mai stingă... La fel şi la Magazinul cu articole de sport şi menaj, la „Autoservice“ din strada Libertăţii nr. 7, la C.E.C., ş.a. Şi trebuie spus că aceste firme luminoase, deservite de cite unul sau mai multe transformatoare, consumă enorm — cite 3—6 kW/h... Cazuri — ce-i drept, mai rare — se întâlnesc şi în reţeaua comercială a cooperaţiei. La Tîrgu Secuiesc, Baraolt sau Covasna, întîlneşti firme ce ard toată noaptea, vitrine luminate excesiv etc. — Dar în reţeaua comercială rurală ? — Aici, cazurile sunt mai rare, dar deloc de neglijat. Şi aceasta, din simplul motiv, că fiecare kilowatt economisit, este de mare trebuinţă pentru industrie, pentru economia noastră naţională. Subscriind întru totul acestei generoase idei, ne facem o datorie de onoare de a atrage atenţia risipitorilor de energie electrică vizaţi în prezentul articol, asupra necesităţii de a lua cele mai severe măsuri prin care să închidă cît mai etanş robinetele risipei şi în acest domeniu atît de important pentru economia noastră naţională. ii Pag. 3 I. I. L. „SPICUL“ SFÎNTU gheorghe Str. Oltul, nr. 21 — Telefon 1 24 80 Angajează de urgență: ȘEF SERVICIU SALARIZARE ORGANIZARE A MUNCII Condiții de angajare, conform Legii nr. 12/ 1971, salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. (66) NHRRHATUL DMIHIP ANGAJEAZĂ URGENT : • MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIA DE OPERATOR CHIMIST. • MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) începînd cu vîrsta de 18 ani împliniţi. Salarizarea se va face conform H.C.M nr 914/1968, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de pregătire şi vechime. Relaţii se pot obţine zilnic la serviciul personal, telefon 315 şi 216. (64) întreprinderea utilaje construcţii transport secţia Braşov Strada Transilvaniei nr. 28 l^gal^ză de ur P următoarele categorii de sacariaţi: 9 Un maistru mecanic utilaje construcţii rutiere pentru Şantierul Miercurea Ciuc—Comăneşti. 9 Un magaziner principal 9 8 excavatorişti categoria de salarizare 2 6. 20 mecanici cilindri compresori şi motocompresorişti. Absolvenţi ai şcolii generale pentru cursurile de calificare maşinişti utilaje construcţii rutiere. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute în H.C.M. 2105, pentru cursurile de calificare, H.C.M. 914/1968 şi Legea nr. 12/1971. Informaţii suplimentare la sediul secţiei I.U.C.T. Braşov, telefon 24.207. (67) Centrala industrială de îngrăşăminte chimice Făgăraş Angajează de urgenţă: ♦ OPERATORI CHIMIŞTI ; ♦ SUDORI ; ♦ TURNĂTORI ; ♦ MUNCITORI NECALIFICAŢI. Pentru aceste meserii angajăm bărbaţi între 18 şi 50 de ani, care să aibă act de calificare intr-una din aceste meserii. Unitatea noastră nu poate asigura spaţiu de locuit. Salarizarea se face în condiţiile Legii Nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare la serviciul personal, telefon 1 15 20, interior 254. (65)