Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-23 / nr. 904

PROLETARI DIN TOATE JARILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Pe şantierele a două mari obiective: Fabrica de P.A.L. şi F.A.E.A. Organele şi organizaţiile de partid, e­mitetele oamenilor muncii din unităţile beneficiare,­­de proiectare şi construcţii, au datoria de a mobiliza pe toţi cei care lu­­creaza în sfera, investiţiilor şi construcţiilor pentru realizarea exemplară a programelor de investiţii, scurtarea duratelor de realiza­r I re şi darea în funcţiune înainte de termen a noilor capacităţi­ în trimestrul­ t să se I realizeze cel puţin 22 la sută din volumul­­ I anual de investiţii. Fabrica de­­aparataje: I electrice autossa se predea înainte de ter­­men cu 10 zile, iar cu 30 Fabrică de P.R.L din Covasna. Măsuri energice, eficiente, pentru respectarea angajamentelor asumate La sfîrşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, redac­ţia noastră a întreprins o am­plă anchetă pe şantierele prin­cipalelor obiective de construcţii din judeţul nostru, ce urmărea măsurile ce s-au întreprins în ve­derea respectării întocmai a pre­vederii Hotărîrii Conferinţei ju­deţene de partid, ca în primul trimestru să se realizeze cel pu­ţin 22 la sută din planul anual de investiţii, în ancheta publicată în numărul 865 din 6 februarie, directorul general al Trustului de construc­ţii industriale — inginer Leon Leibovici, directorul general al C.I.L. Tîrgu Secuiesc — inginer Silviu Tănase şi directorul Fa­bricii de aparataje electrice auto — inginer Carol Vass, au pre­zentat pe larg măsurile întreprin­se pentru a asigura condiţii opti­me materializării Hotărîrii Con­ferinţei judeţene de partid. Avînd în vedere importanţa in­trării în funcţiune înainte de termen a acestor două mari o­­biective din judeţ, redacţia noas­tră revine pe şantiere, urmărind modul în care au fost transpuse în practică măsurile promise a se întreprinde de către directorul T.C.I. şi directorii celor două u­­nitaţi beneficiare, Şantierul Fabricii P.A.L. Co­vasna. Stadiul lucrărilor ne dă certitudinea că acest obiectiv va putea fi predat cu 30 de zile înainte de termen. Iată ce ne de­clară tovarăşul maistru Ovidiu Ionescu : „La sfîrşitul primelor două luni ale acestui an, planul trimestrului I a fost deja depă­şit cu 53.000 lei. în primele două decade ale lunii martie am mai realizat încă 450.000 lei, urmînd ca pînă la sfîrşitul lunii, reali­zările să atingă cifra de 700.000 lei. Deci, avem de pe acum un a­­vans de o lună. Sîntem hotărîţi ca pînă la 30 iunie să realizăm peste plan lucrări în valoare de peste 1.500.000 lei“. Tovarăşul inginer Leon Leibo­vici — director general al T.C.I. — Braşov, ne asigura că pentru a obţine un ritm ridicat de exe­cuţie, se va extinde într-o mai mare măsură forma de organiza­re şi retribuire a muncii în a­­cord global. Ce s-a întreprins pe acest şantier ? Remarcăm că a­­cordul global a fost extins la ni­velul întregului lot, fapt ce a contribuit în mod indiscutabil la depăşirea planului, precum şi la sporirea substanţială a cîştiguri­­lor muncitorilor. Ni s-a relevat şi faptul că pen­tru respectarea Hotărîrii Confe­rinţei judeţene de partid, privind punerea în funcţiune a fabricii, înainte de termen, este necesar ca D. TOMA (Continuare in p pag. a 3-a). Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Covasna peraţiei de consum, reprezentanţi ai Consiliului judeţean pentru co­ordonarea şi îndrumarea activi­tăţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie, pre­şedinţi ai consiliilor populare co­munale, ziarişti, invitaţi. Pe marginea dării de seamă a Consiliului U.J.C.C. asupra acti­vităţii depuse în perioada 1970— 1973, precum şi a dării de seamă a comisiei de cenzori, au avut loc ample discuţii care au evidenţiat hotărîrea tuturor lucrătorilor din cooperaţia de consum de a de­pune toate eforturile în vederea îmbunătăţirii permanente a apro­vizionării populaţiei, precum şi ridicării prestărilor de servicii la un nivel calitativ superior. S-a reliefat faptul că în ciuda unor rezultate bune, care situea­ză U.J.C.C. Covasna printre u­­niunile fruntaşe din ţară, se ma­nifestă încă unele carenţe de or­din organizatoric ce diminuează eficienţa întregii activităţi şi im­plicit, în unele perioade, o mai slabă aprovizionare a populaţiei. Tovarăşul Alexandru Petre , preşedintele Cooperativei de con­sum din întorsura Buzăului s-a referit, printre altele, la caren­ţele existente în aprovizionarea muncitorilor forestieri, arătînd necesitatea creării la magazinele forestiere a unor spaţii în vede­rea păstrării mărfurilor alimen­tare în perioada de iarnă. Mai mulţi vorbitori, printre ca­re tovarăşul Géza Molnár — pre­Joi, 22 martie, în oraşul Sfîntu Gheorghe a avut loc conferinţa Uniunii judeţene a cooperative­lor de consum — Covasna. Des­făşurată la puţin timp după Ple­nara Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român din fe­bruarie—­martie a.c., conferinţa a analizat cu un înalt simţ de răs­pundere modul în care sunt adu­se la îndeplinire sarcinile ce re­vin cooperaţiei de consum din ju­deţ, ca şi măsurile ce trebuie a­­doptate în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei şi a lăr­girii gamei prestărilor de servi­cii. La lucrările conferinţei au luat parte reprezentanți ai organelor locale de partid, membri ai coo- TELEGRAMA Către: Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de consum­ Co­vasna, chemată să analizeze, în spiritul recentei Plenare a C.C. al P.C.R. din februarie — martie, modul în care s-au realizat sar­cinile trasate cooperaţiei, să elaboreze măsuri în vederea îmbu­nătăţirii continue a activităţii, în numele tuturor membrilor şi lucrătorilor cooperaţiei de consum de pe meleagurile covăsnene, îşi exprimă şi cu acest prilej unanima recunoştinţă şi adeziunea deplină faţă de înţeleaptă politică a partidului şi statului nostru, faţă de grija părintească pe care dumneavoastră, mult iubite to­varăşe secretar general, o purtaţi dezvoltării şi înfloririi tuturor localităţilor noastre. An de an, în judeţul nostru s-a lărgit reţeaua, de desfacere şi de prestări de servicii, a cooperaţiei, contribuind astfel, la dez­voltarea economică a comunelor, precum şi la creşterea nivelului de trai şi civilizaţie a populaţiei, în anul 1972 au fost construite 12 obiective noi, s-au modernizat un număr de 76 de unităţi, s-au creat numeroase unităţi de prestări de servicii către populaţie, secţii anexe, iar volumul desfacerii mărfurilor a sporit în mod substanţial, fapt ce contribuie la buna aprovizionare a popu­laţiei. Răspunzînd chemării la întrecere lansată de Uniunea jude­ţeană a cooperativelor de consum Vaslui, Conferinţa a hotărît, ca in acest an să-şi concentreze eforturile spre folosirea judicioasă­ a reţelei comerciale, crearea de unităţi noi de desfacere şi prestări de servicii, mai bunei deserviri a populaţiei, precum şi ridicării e­­ficienţei economice pe o treaptă superioară. Activitatea politică şi educativă pe care o depunem va con­tinua să rămînă îndreptată spre formarea şi dezvoltarea conştiin­ţei noi socialiste, a tuturor membrilor şi lucrătorilor cooperative­lor, de a trăi şi munci în mod comunist. Planul de măsuri adoptat constituie un puternic imbold în mobilizarea tuturor resurselor umane şi materiale pentru a asi­gura o cit mai bună aprovizionare şi deservire a populaţiei , aşa cum dumneavoastră aţi indicat de nenumărate ori în vizitele efec­tuate în reţeaua comercială din ţară. Asigurăm conducerea de partid, pe dumneavoastră mult iubite tovarăşe secretar general, că membrii şi lucrătorii cooperaţiei de consum, români şi maghiari, din judeţul Covasna, conduşi şi în­drumaţi de organele şi organizaţiile de partid, sînt ferm hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea exemplară a planului maximal şi a sarcinilor ce revin cooperaţiei din Docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R., contribuind activ la edi­ficarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în scumpa noas­tră patrie — Republica Socialistă România. Sfîntu Gheorghe, la 22 martie 1973. CONFERINŢA UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM COVASNA Af­lîndu-mă într-una din zilele capricioase ale acestei ierni în pitoreasca așezare montană, Co­mandau, un corespondent al zia­rului nostru, referindu-se la felul în care se desfășoară activitatea în cadrul fabricii de industriali­zare a materialului lemnos din lo­calitate, m-a întrebat dacă în ar­ta conducerii, vocaţia joacă un rol hotărîtor. I-am răspuns că aceasta poate fi pusă în evidenţă numai în procesul muncii, al acumulării şi aplicării în practică a deprin­derilor şi cunoştinţelor. Şi pen­tru că vizitasem la un interval foarte scurt două unităţi de a­­celaşi profil, cu aceleaşi condiţii şi posibilităţi, am putut să-i ar­gumentez faptic şi să-i demon­strez că pe lingă vocaţie, în con­ducerea unui colectiv de muncă se impun o seamă de alţi factori legaţi de ceea ce reprezintă omul ca om ,în faţa celui ce-i conduce destinele. N-am putut trece cu vederea peste nişte fapte care se petrec chiar sub ochii conducerii Fabricii de cherestea din Coman­dau şi care în loc să ia măsuri energice, eficiente pentru reme­dierea lor, priveşte cum ... şuie­ră vîntul prin hale unde peste 50 la sută din salariaţii care-şi des­făşoară activitatea aici sunt fe­mei. — O fi­ fost Comandăul cîndva un loc uitat de lume, i-am repro­şat tovarăşului Iosif Iacob, şeful secţiei, dar dumneavoastră ce-aţi făcut pentru ca aceste femei să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii optime, s-aveţi cit mai puţine cazuri de boală, absențe de la lucru ? — Eu n-am nici o putere mi-a răspuns interlocutorul grăbit să scape de o interpelare mai la... subiect, expunîndu-mi o istorie cam tristă a tot ceea ce se face aici de către conducerea secto­rului care se afla de fapt la Co­vasna. Discutînd cu o mare parte din muncitoarele secţiei am ajuns la o concluzie care nu face deloc cinste nici conducerii C.I.L. Tîrgu Secuiesc. Tovarăşul director Sil­viu Tănase, m-a asigurat ulteri­or că va lua măsuri să se ame­najeze halele, să se uşureze în­­tr-un fel munca acestor femei. — De ce la Covasna chiar şi pentru transportul deşeurilor se foloseşte banda rulantă, iar la Co­­mandău o femeie este nevoită să efectueze prin efort fizic această operaţie ? — Pentru că şeful de sector Gheorghe Peterfi a acordat mai multă atenţie secţiei din Covasna şi a lăsat ca la Comandău Iosif Iacob să se descurce singur — a fost răspunsul tovarăşului direc­tor. © • © • • — De ce cele 70 sau 80 de a­­partamente care s-au construit în Comandău nu au nici măcar un singur duş, iar baia din incinta fabricii funcţionează doar pe timpul verii ? — S-a considerat de conduce­rea sectorului că sunt mai econo­micoase (?!) dacă se prevăd fără duşuri şi apoi în ce priveşte baia din incinta fabricii, nu funcţio­nează şi iarna dintr-o comoditate a conducerii secţiei... — Nu vin femeile iarna să fa­că baie pentru că se tem să nu răcească, a motivat şeful de sec­ţie, Iosif Iacob. — Nu-i adevărat a intervenit în discuţie Kiss Erzsébet respon­sabila comisiei de femei. E oarecum ridicol. Şeful de secţie are teamă ca nu cumva fe­meile să răcească la baie dar nu-şi aruncă privirea în halele fără geamuri şi uşi, fără pic de căldură. Oare în aceste condiţii harnicele pendulariste şi circu­­lariste ca Nagy Maria, Ferencz Lenke, Karácson Erna, Szabó Ro- AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. a 2-a) ca om, in faţa celui ce-i conduce munca (Continuare în pag. a 3-a). COMUNICAT in ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea nor­melor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Repu­blicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Art. 1. Structura organizatorică a centralelor industriale și uni­tăților asimilate acestora, a în­treprinderilor subordonate, pre­cum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, ex­ploatări şi altele similare — de­numite în cele ce urmează uni­tăţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de or­ganele de conducere colectivă a­­le acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. Se aprobă structurile or­ganizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități simi­lare și pentru întreprinderile in­dustriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Con­siliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi sub­­ramuri economice pentru unităţi asimilate centralelor, pentru în­treprinderi şi unităţile compo­nente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. Art. 3. în funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi spe­cificul activităţii, structura orga­nizatorică a întreprinderii indus­triale sau­­combinatul cuprinde : A. Structura de producţie şi concepţie a) ateliere de producţie, mon­taj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive; b) laboratoare de control şi cercetare; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive; d) uzine, fabrici, exploatări şi (Continuare in pag. a 4-a) Panoul evidenţiaţilor de la Fabrica de confecţii „Secuiana“—Tîrgu Secuiesc TEODORA VASILE, confecţioneră VALERIA PAVEL, confecţioneră Perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă Vizînd realizarea acestui o­­biectiv, Comitetele judeţene U.T.C. Covasna şi Harghita, organizează sâmbătă 24 martie a.c. un schimb de experienţă pe marginea formelor şi me­todelor folosite de organele şi organizaţiile U.T.C. în munca cu tineretul, în oraşul Tîrgu Secuiesc. Cu acest prilej vor avea loc întîlniri cu activul U.T.C. din oraş, se va vizita platforma industrială a ora­şului, unităţile reprezentative — Fabrica de şuruburi, Fabri­ca de confecţii şi Fabrica de amidon — unităţi în care ti­neretul reprezintă o pondere însemnată în rîndul salariaţi­lor. în încheierea acţiunii or­ganizate, invitaţii vor partici­pa la programul noului club orăşenesc. Urmează ca intr-un viitor apropiat, covăsnenii să întoarcă Vizita colegilor de la Harghita. A. G. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Decret pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64, punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socatiste România decretează: ARTICOL UNIC. Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea le­gislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUSESCU !„Eu ştiu taina­­ Narcisului“ 5 ...spunea poetul florilor, D. X Anghel, intr-un poem. Perso- X nificată, floarea, reprezintă X aici un erou legendar... Desi­ X gur o să vă întrebaţi care-i X motivul începutului acestor s rinduri cu versul poetului * florilor şi, iată, ...asociem a- X desea ideea, simbolul florilor,­­ cu primăvara vieţii, copilăria.­­ La planuri diferite plăpindul s vegetal este reprezentat, in s­uman, de copii. Florilor le­­ oferim un loc anume in o­­s bişnuitul nostru cotidian, un­­ moment de puritate sufleteas­­is că, un moment de nonpolua­­­­re. Copiilor insă, le-am uitat b locul de joacă, le-am uitat ne­­­­voia de zburdălnicie pe care,­­ vrînd-nevrînd, o asociem cu­­ cîmpul înverzit. Printre­­ blocuri apar grădini îngrădite ş de garduri şi plăcuţe cu inva- X viabilul „NU RUPEŢI FLORI­­­­LE“. Dar, a spus cineva vre­­­­unui copil­ orăşean, „poţi ru­­ji pe această floare“..., a spus­­ cineva vreunui copil-orăşean­­ (şi ţinem să subliniem că si­­s­tuaţia se referă la copiii care­­ trăiesc la oraşe) „poţi să a­­ş­­ergi pe această iarbă “ ?­­ Răspunsul este, invariabil,­­ NU. Acelaşi NU pe care-l a­­­­dăugăm pe plăcuţele parcuri­­i lor, interzicindu-le copiilor să s simtă, prin iarbă, pămintul, s acest lut reavăn, al primăve­­s rii. Să ne bucurăm, ar trebui,­­ fiindcă avem o ţară cu flori, s oraşe nepoluate, tocmai pentru s că grădinile sunt amplasate­­ pretutindeni. Nu vrem, pen­'s tru copii, locuri de joacă nu­­s mai din beton, metal şi nisip, s Vrem să aibă şi flori şi iar-o bă­s Secretarul general al parti­­s­dului nostru, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, vizitind recent In­­­­stitutul „Proiect-Bucureşti“, cerea arhitecţilor să reflecteze­­ asupra posibilităţilor de a se „ construi un orăşel al copiilor.­­ Un orăşel in care datele nou­­s lui să fie cuprinse în datele s naturii, in verdeaţă şi flori, s fiindcă-i o datorie a noastră s să creştem fii sănătoşi ţării, s sănătoşi trupeşte şi veseli, ca­­s re să ştie, deopotrivă ce-i far­­s ba şi asfaltul, care-s persona­­s­­ele basmelor, dar şi mirosul­­ florilor şi al pămîntului , a­­s­cestei ţări.­­ Adesea, noi înşine gospodari­­ ai blocurilor din noile cartie­­­ re, ne mîndrim cu grădinile­­ din jurul coloşilor de beton şi * sticlă. Ne mîndrim pentru că s am realizat un colţişor fru­­s­cos, pe care-l admiră trecă- t torii, dar in afară de acest a­­s­mănunt nu­­ ne mai interesea­­j­ză nimic. Întrebările pe care­­ le formulam la începutul a­­s cestor rinduri sunt un semnal­­ de alarmă pentru toţi, pentru­­ noi, pentru părinţii copiilor,­­ care trebuie să ştie, în jocul­­ lor, ce-i iarba, ce-i floarea... . Pentru toţi copiii ţării... . ..Fiule poţi rupe această floa-­­ re, fiule poţi să alergi pe a­­­­ceasta iarbă !“... 1 SILVIU SORIN TRUŞCA \­I ,y, MMmwwM./,, 1 *

Next