Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-24 / nr. 905

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean LUCRĂRILE CELEI DE-A IX-A CONFERINŢE în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţi a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţămîntului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul democratic al studenţimii — are menirea să facă bilanţul activităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor în formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, în activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămînt din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului învăţămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm în continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de învăţămînt cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul învăţămîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţămînt. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămînt demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani, studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cit şi pentru integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învăţămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pînă acum, nu pot să nu menţionez că în organizarea şi desfăşurarea activităţii din institute şi universităţi, a însăşi procesului de învăţămînt, mai sînt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului cu privire la dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămîntului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dez (Continuare în pag. a 4-a) Valorificarea potenţialului balnear al Covasnei In urmă cu circa un an de zile, ziarul nostru a iniţiat o anchetă amplă privind necesitatea valorificării potenţialului balneoclimateric al staţiunii Covasna. Demarînd acţiunea printr-o „masă rotundă“, la care au participat factorii direct interesaţi din judeţ, ea a fost continuată prin solicitarea opiniilor unor ministere, cadre de specialitate, oameni ai muncii din Covasna, sau aflaţi la odihnă în staţiune, despre valoarea resurselor naturale de care dispune „staţiunea cu 1000 de izvoare naturale“, despre stadiul şi posibilităţile de valorificare superioară a acestora. Conturîndu-se cu acest prilej o serie de concluzii interesante, reale direcţii de orientare a eforturilor şi a priorităţilor de acţiune, ne propunem de data aceasta să vedem în ce stadiu de rezolvare se află problemele semnalate anul trecut. Pentru început vom viza în special pe acelea a căror soluţionare a depins şi depinde de eforturile consecvente, competente şi responsabile depuse pe plan judeţean, de instituţiile şi organizaţiile de resort. Avem ca prim interlocutor pe tovarăşul arhitect CONSTANTIN BUSNEL, directorul Direcţiei judeţene de arhitectură, sistematizare şi control. Ministrul turismului, tovarăşul ION COSMA, definea ca obiectivul nr. 1, pentru dezvoltarea Covasnei definitivarea schiţei planului general de sistematizare, a unor detalii de sistematizare, a documentaţiilor lucrărilor hidrogeologice. Acum un an ele nu erau încă gata ... — Schiţa de sistematizare a localităţii Covasna a fost reactualizată în ’72; în iulie a fost aprobată de Comisia orăşenească de sistematizare, apoi de cea judeţeană, fiind „parafată“ de sesiunea ordinară din 18 decembrie 1972 a Consiliului popular judeţean. La începutul lunii februarie ax. a fost trimisă spre informare Ministerului Turismului. — Ce se aude cu detaliile de sistematizare ? — în cursul acestei luni am intrat in posesia detaliului planului de sistematizare a centrului orașului, în iunie va fi gata cel al zonei Ördög-Árpád; este vorba de fapt, în acest din urmă caz, de aprofundarea studiului elaborat încă anul trecut de I.S.A.R.T. București. Practic, în luna august a.c. vor fi gata toate detaliile necesare dezvoltării balneoturistice a staţiunii Covasna. In ce priveşte lucrările hidrogeologice, studiile se fac pe etape. In 1972 am efectuat la Covasna şase foraje, acţiunea continuîndu-se şi în acest an, existînd certitudinea obţinerii şi în continuare a unor bune rezultate. — Am reţinut faptul că zona Ördög-Arpád, este vizată pentru amplasarea următoarelor construcţii balneare. Care este stadiul de „cunoaştere“ a zonei ? In ce măsură s-a conturat concepţia asupra dezvoltării ei ? — In iulie 1972, I.S.A.R.T. Bucureşti ne-a predat, în urma comenzii făcute de noi, studiul de dezvoltare balneo-turistică a zonei Ördög-Arpád. Cel despre a cărui aprofundare aminteam mai sus. Studiul a avut la bază rezultatele prospecţiunilor hidrogeologice efectuate, propunerile de dezvoltare fiind corelate cu prevederile schiţei de sistematizare. La ora actuală am ajuns să cunoaştem destul de bine posibilităţile ce le oferă zona. Bunăoară, forajele efectuate ne dau un debit de 8 t/secundă apă minerală. Interviu realizat de HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a). . I Eram joia trecută la întorsura I Buzăului, unde luam cîteva date monografice despre ora I de la unul din cei mai bătrîni oameni de aici, Iosif Negoţ, cînd uitîndu-se nerăbdător la ceas, inter-I locutorul meu mă rugă să întrerupem puţin discuţia, deoarece I începe „ora noastră“, ora emisiunii de la staţia de radioficare din oraş. „Aştept întotdeauna cu interes ora 19.30, îmi spune dinsul mai înainte ca acordurile „Ciocîrliei“ să vestească începutul emisiunii. Sunt foarte interesante, mai ales „buletinele de ştiri locale“, care pentru noi, bătrînii, ce ne depla-I săm mai greu şi ieşim mai rar din „bătătura“ noastră, înseam-I nă aducerea în casă a tuturor noutăţilor din oraş, ce s-a mai făcut şi ce se va mai face în aceasta localitate, unde trăiesc de I 70 de ani. Mă bucur de fiecare realizare, mă necăjesc cînd aud de nereguli sau neglijenţe. Un singur lucru mă supără, pentru că vorbesc şi în numele „băbuţei“ mele, ora nepotrivită a emisiunii, care coincide cu aceea a „telejurnalului“ de seară, adică 19,30. Ar fi mult mai bine dacă s-ar schimba ora, căci vrem să şi vedem nu numai să auzim sau să citim ce se întâmplă prin lume“. Plecînd de la „moş“ Iosif, m-ar fi gîndit că ar fi interesant dacă aş cunoaşte şi opinia altor calitate, îmi spunea că... „Sunt foarte bune emisiunile, dar insuficiente ca număr. Cred că ar fi mai indicat, ţinînd seama de atenţia cu care sunt urmărite, să fie cel puţin, de 2—3 ori pe săptămînă şi nu o singură dată (joia), ca acuma. In afară devianţa şi activitatea oamenilor de a aici, îmi par foarte instructive prelucrările sintetizate ale unor legi sau documente oficiale, cînd avem posibilitatea de a auzi explicate şi comentate pe înţelesul nostru, toate problemele unde a- | vem eventuale nelămuriri“. „Urmez liceul seral la Intorsuara Buzăului, aşa că nu pot ascul- § ta emisiunile decit în vacanţă, îmi spune Gheorghe Boriceanu, dar în fiecare joi seara cînd a § jung acasă îi aud pe „ai mei“ co- | mentînd cu aprindere o rubrică g sau alta, mai ales notele critice, I comentariile continuînd apoi zi- | lele următoare, cînd se urmăresc I reacţiile celor criticaţi „Nu înţeleg de ce nu sînt mai multe emisiuni pe săptămînă. Pî- | nă acum vreo 2—3 ani, la staţie era un responsabil care realiza 3 emisiuni săptămînale, emisiuni ascultate de oameni „cu sufletul | AL. STÄUBLE | (Continuare în pag. a 3-a). I I I I Staţia de radioficare din întorsura cetăţeni, ascultători sau realizatori ai acestor emisiuni. Marcel Tohăneanu, angajat al cooperativei de consum din lo- MI emmuil um. O mai bună eşalonare a predărilor de locuinţe Urmărind o mai bună eşalonare a predărilor de locuinţe către beneficiar, Întreprinderea judeţeană de construcţii montaj din Sfîntu Gheorghe a predat în aceste zile, „la cheie“, un număr de 40 de apartamente întreprinderii de gospodărie locativă din oraşul reşedinţă de judeţ. Reprezentînd două tronsoane ale unui bloc realizat din plăci prefabricate mari, din cartierul Ciucului, cele 40 de apartamente succed altor 32 de apartamente date în folosinţă în luna ianuarie a acestui an, într-un bloc cu 10 nivele, situat în centrul civic al oraşului. Şi, pentru că am prezentat o „ierarhizare în timp“ a noilor locuinţe trebuie să arătăm că pînă la finele anului vor fi construite la Sfîntu Gheorghe, din fondurile centralizate ale statului, un total de 459 de apartamente. Hotărîrile Plenarei €♦€, al P.C.R. din februarie^martie 1973 — PROGRAM CONCRET DE ACŢIUNE atelierul Cînd, de la înalta tribună, expunînd sarcinile organelor de partid şi de stat, ale colectivelor de oameni ai muncii privind îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1973, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Este necesar să fie luate măsuri pentru prelungirea perioadelor de lucru, reducându-se la minim întreruperile pentru reparaţii“ — atunci, deci când fiecare frază era o preţioasă indicaţie, personalul atelierului mecanic de întreţinere şi reparaţii de la Uzinele textile „Oltul“ s-a socotit printre cei care pot să dea curs cu succes, îndemnului secretarului general al partidului. — La ora actuală — ne spune tovarăşul Kovács Andrei, secretarul de partid al organizaţiei de bază nr. 12 — nu s-ar putea spune că noi, cei de la atelierul mecanic, lucrăm în condiţii ideale , avem, faţă de cerinţele tehnice, ale uzinei, o înzestrare tehnică insuficientă ; de pildă, există un singur strung paralel lung pentru piesele masive, lungi şi extratate, avem doar două freze.......Şi totuşi, în aceste condiţii, oamenii noştri, în urma recentei plenare a C.C. al P.C.R., au găsit de cuviinţă că mai este loc pentru mai mult, pentru mai bine. In ziua vizitei noastre, în secţia ţesătorie, trei războaie nu funcţionau puţine, dacă ne gîndim la o situaţie mai veche, cînd — aşa cum aprecia maistrul de schimb Szilveszter Béla — „erau zile în care chiar şi 60 de războaie erau în stare de nefuncţionare“, a uzinei — mecanic Pe maistrul de întreţinere şi reparaţii ţesătorie, Szekely Ladis- Iau şi pe oamenii lui îi găsim la treabă. „Bolnavul“ era un război mecanic căruia trebuia să i se facă reparaţia capitală, operaţie anevoioasă şi plină de responsabilitate. — Tocmai mă sfătuiam cu băieţii — ne explică maistrul. E a doua zi de reparaţii la acest război, şi-am hotărît ca peste două zile să terminăm reparaţia capitală, deci cu o zi înainte de prevederile normativului. Maistrul de schimb de la ţesătorie nu-şi poate stăpîni bucuria. O reparaţie capitală la un război, în numai patru zile ! O zi cîştigată ! Peste 70 de metri de ţesătură în plus ! — Dar cu celălalt „bolnav“, războiul cu axul principal rupt, cum rămîne ? — Dacă era liberă o freză, demult ar fi fost reparat ; mai avem de aşteptat o jumătate de oră pînă-şi termină filatura nişte roţi dinţate, şi-apoi intrăm noi ... în circa 6—7 ore treaba e făcută. Pînă atunci, cîţiva din băieţii mei dau zor la şnuruirea celui de-al treilea război defect, operaţie care e, deja, pe terminate ... La ora cînd apar aceste rînduri, maistrul Szekely Ladislau şi oamenii lui au terminat de mult şi la „termenul planificat“ reparaţia capitală la războiul amintit. Acum, sînt, desigur, angajaţi în alte reparaţii, în alte „urgenţe la zi“... — Am dezbătut lucrările Plenarei Comitetului Central al ANNA SELEJAN (Continuare în pag. a 3-a). ■ V.T' MM . : cu planul semestrial de export îndeplinit Dintre ocoalele silvice ale judeţului Covasna, cel din Comandau — condus de ing. I. Sigyarto — a încheiat bilanţul activităţii pe primele două luni ale anului şi pe primele două decade ale lunii martie, cu cele mai bune rezultate economice, în primele două decade ale lunii martie de pildă, sarcinile de plan au fost realizate pe întreaga lună. Totodată — succes semnificativ — în perioada consumată de la începutul anului și pînă la 20 martie, au fost îndeplinite sarcinile de export pentru tot semestrul I 1973 ! Printre cei care se înscriu cu cele mai bune rezultate în acest efort, se află brigadierul Ion Radu, din sectorul silvic Dîrnău, iar din brigada lui, silvicultorul Miron Radu, precum și pădurarul de vînătoare Bende Geza. Vor realiza cincinalul în mai puţin de patru ani. Muncind cu hărnicie, hotărâţi să traducă în fapte hotărîrea Conferinţei Naţionale a partidului privitoare la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal, oamenii muncii de la Cooperativa meşteşugărească „Avîntul“ — Covasna au încheiat bilanţul activităţii lor pe primele două decade ale lunii martie, cu depăşirea în procent de 13 la sută a sarcinilor de plan repartizate lor, la activitatea industrială şi de prestări servicii către populaţie. Demn de relevat e faptul că, de la începutul anului şi pînă în prezent, sarcinile economice cumulate la zi au fost îndeplinite în proporţie de 123,4 la sută. Şi încă ceva — tot sub raportul hărniciei celor de aici. Cauza întregului popor — cincinalul înainte de termen — va fi îndeplinită de colectivul cooperativei, cu un devans mai mare de un an . O garanţie sigură o constituie faptul că, la data de 21 martie, cei de aici lucrau în contul ultimei decade a lunii septembrie 1973! Parcurgînd etapa viitoare în acelaşi ritm susţinut, ei vor reuşi ca pînă la finele anului să realizeze peste 80 la sută din sarcinile cincinalului, iar în jurul zilei de 23 August 1974, să raporteze cu mîndrie pe deplin justificată, realizarea integrală a planului pe 1971—1975 ! Ing. D. SZABÓ I Cîteva probleme în preajma declanşării campaniei agricole de primăvară în acest an desprimăvărarea s-a decalat faţă de anii anteriori şi continuă să întîrzie pentru că deşi suntem în ultima perioadă a lunii martie, cîmpul este acoperit încă aproape peste tot cu un strat gros de zăpadă. Temperatura ridicată grăbeşte însă topirea zăpezii, şi dacă vremea bună se menţine şi în continuare, în curînd vor exista condiţii pentru începerea lucrărilor agricole. Perspectiva declanşării campaniei de însămînţări de primăvară şi mai ales întîrzierea lucrărilor faţă de anii precedenţi impun o pregătire minuţioasă în unităţile agricole, cit şi în cele care deservesc agricultura judeţului, astfel ca în momentul în care se poate ieşi în cîmp, să se facă cu toate forţele. Printre măsurile pregătitoare în prima urgenţă, este necesară eliminarea deficitului de sămînţă de cartofi şi plante furajere prin cumpărări şi schimburi cu alte judeţe. Este deosebit de important ca în special cele circa 7.300 tone de cartofi de sămînţă care lipsesc din unităţile agricole cooperatiste să fie asigurate cit mai curînd. O lucrare care este în plină desfăşurare în cooperativele agricole şi în gospodăriile personale este fertilizarea terenului. Cu toate că s-au obţinut rezultate bune atît la transportul gunoiului de grajd cit şi la împrăştierea îngrăşămintelor chimice, este necesar totuşi ca această acţiune să fie intensificată pentru ca cele 45.000 de hectare prevăzute a fi fertilizate cu sub-La S.M.A. Baraolt se fac ultimele ,,retuşuri“ tractoarelor, în vederea apropiatei campanii agricole de primăvară, stanţe minerale şi cele 6.600 hectare planificate a se îngrăşa cu gunoi de grajd, să se realizeze cit mai curînd. în perioada care ne-a mai rămas pînă la începerea lucrărilor de însămînţări, activitatea nu trebuie să stagneze nici în S.M.A. Aici, deşi reparaţiile au fost terminate mai lipsesc o serie de piese de schimb care vor fi mult solicitate în campania de primăvară. Membrii cooperativelor agricole trebuie să se preocupe şi de eliminarea excesului de umiditate din cîmp, avînd în vedere că în această primăvară posibilitatea inundaţiilor şi a băltirii apelor în cîmp a crescut prin topirea bruscă a stratului de zăpadă. în această privinţă, se impune organizarea unor ample acţiuni de desecare de către conducerile unităţilor agricole, iar iniţiativa trebuie sprijinită şi de către organele locale de partid şi de stat, în special în localităţile mai expuse excesului de apă, cum sunt Lisnău, Zăbala, Baraolt ş.a. O acţiune care trebuie încheiată cut mai curînd este semnarea angajamentelor de muncă de către toţi cooperatorii din judeţ. Generalizarea acordului global în acest an trebuie să se înfăptuiască în toate cooperativele agricole, indiferent de specificul sau condiţiile existente în unităţi. Declanşarea la timp a lucrărilor de însămînţări şi punerea în acţiune a tuturor forţelor depinde în mare măsură de felul cum va fi organizată campania. în această privinţă este necesar să se întocmească în fiecare unitate agricolă planuri operative care să aibă la bază balanţa forţei de muncă, precum şi a utilajelor din dotare, luînd în calcul capacitatea de lucru a acestora. Să nu uităm că pe judeţ avem de executat în această primăvară arături pe 23.100 hectare şi avem de însămînţat peste 61.700 hectare cu culturi de primăvară. In aceste zile cu aspect de primăvară, nu trebuie să uităm nici de soarta culturilor de toamnă, a căror vegetaţie trebuie urmărită cu atenţie luînd şi în continuare din cîmp probe monolit. Acolo unde se constată că este necesar se va începe îngrăşarea cu azot administrînd doze de îngrăşăminte chimice diferenţiate stabilite de către specialişti. In ce priveşte livezile, avînd în vedere că avem în judeţ peste 140.000 de pomi fructiferi trebuie să se desfăşoare cu mai multă intensitate stropitul pomilor cit şi celelalte lucrări fitosanitare, de tăiere, precum şi lucrările de fertilizare în livezi. Prin urmare, în aceste zile de sfîrşit de martie, conducătorii de unităţi agricole, specialiştii din agricultura judeţului trebuie să facă totul pentru ca atunci cînd se va putea ieşi la semănat întîrzierea faţă de anii precedenţi să poată fi recuperată într-un timp cit mai scurt.