Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-28 / nr. 908
EVIDENŢIAŢILOR 11 de la I.M. Căpeni PANOUL MIKLÓS ÁKOS MATHE IMRE TAKO JANOS PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean CE SE INTIMPLA CIND PRODUCEM FĂRĂ ARGUMENTUL LOGIC AL DESFACERII IMEDIATE? Printre condiţiile de bază, ce trebuie asigurate îndeplinirii ritmice şi la un înalt grad de eficienţă economică, a sarcinilor de plan, se numără — după cum bine se cunoaşte — acoperirea din timp cu contracte a întregii producţii materiale. Legiferat, faptul constituie de-acum o obligaţie certă a conducerilor din unităţile economice, fără de care nu se poate concepe activitatea economică. Iată însă că mai apar şi excepţii de la regulă. Faptul pare incredibil, dar din păcate — după cum se va vedea — e real. „Scena“ constatărilor şi discuţiilor pe această temă — Secţia metalurgică nr. 2 a I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc. „Decor“ , în incinta secţiei, sub cerul liber, zac zeci şi zeci de mii (!?) de glisiere şi „ochi“ de fixare — producţie finită, destinată construcţiei tractoarelor, în hala principală de fabricaţie, alte zeci de tone, în mormane impresionante ce blochează călile de acces şi spaţiile din jurul preselor, bancurilor de lucru. Iată şi un prim interlocutor , maistrul Iosif Plugor. Ii cerem explicaţii asupra imenselor cantităţi de glisiere ce zac neadăpostite afară ,şi în hale. — Le-am executat în cadrul planului de cooperare cu uzina braşoveană „Tractorul“ — ne explică el. — De ce nu le expediaţi beneficiarului ? — Am vrea şi noi, dar nu ni le primeşte decit treptat, pe baza eşalonărilor prevăzute în contracte. Dezlegăm „misterul“, discutînd cu şeful secţiei, tov. Zoltán Bokor, înţelegem că practic, lucrurile stau astfel : Neavînd asigurată desfacerea producţiei — în ianuarie nici 50 la sută, în februarie idem, iar în martie nici atîta... (!?) — secţia a produs „în avans“ comenzile de glisiere și „ochi de fixare“ cerute prin contractele încheiate pe 1973, în cadrul planului de cooperare cu Uzina „Tractorul“. — Asta, ca să o scoatem la liman cu planul valoric, să avem de unde plăti salariile oamenilor — ne explică interlocutorul. Din păcate, uzina başoveană nu ne mai primeşte producţia, pentru că nu are unde o depozita şi-apoi, şi-ar bloca unele spaţii. .. Iată aşadar, un exemplu cum nu se poate mai concludent, al urmărilor nefaste ale slabei preocupări pentru contractarea producţiei. Căci, în lipsa unor contracte ferme — sarcina ce se cuvenea a fi îndeplinită de conduderea I.I.L. „Poliprod“ — cei din secţia metalurgică nr. 2 au fost nevoiţi să realizeze în trimestrul IV. 1972 prevederile contractelor din trimestrul I. 1973, iar acum, aproape că au realizat în întregime şi prevederile contractelor încheiate cu uzina braşoveană pentru trimestrul II ... Rezultatul s-a văzut. Producţie imobilizată, dobînzi penalizatoare — care dacă nu s-au aplicat încă, se vor aplica cu siguranţă, în virtutea noilor reglementări — ş.a.m.d. Ce fel de activitate economică poate fi aceasta ? Repercusiunile însă, nu se vor opri aici. Privind numai producţia depozitată sub cerul liber — este imposibil să nu-ţi dai seama că aşa cum se află ea — acoperită de rugină — nu poate fi livrată — mai ales cînd este vorba de un beneficiar exigent ca Uzina „Tractorul“. — Fără doar şi poate că aşa, nu poate fi livrată — este de acord maistrul Iosif Plugor. Fiecare reper va trebui „luat la mină“, curăţată rugina de pe el, ca să îndeplinească condiţiile V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Lăcătuşul MIKOLA FERENC de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc montând un dispozitiv de presare. Amplă acţiune de diversificare a prestărilor de servicii în comune In vederea ridicării nivelului de servire a cetăţenilor, Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti va înfiinţa noi unităţi de prestări de servicii la parterul blocurilor ce se vor construi în comunele judeţului. Asemenea unităţi de prestări de servicii către populaţie se vor înfiinţa în comunele Aita Mare, Băţanii Mari, Breţcu, Cernat, Ghelinţa, Micfalău şi Ozun. Demn de remarcat, e faptul că la nivelul judeţului se vor înfiinţa 194 de noi unităţi de prestări de servicii şi unităţi de producţie, din care 59 unităţi cu profile noi, ca : ateliere de reparat articole electrice de uz casnic, tinichigerii, plăpumării etc. Prind viaţă prevederile Decretului Consiliului de Stat Mecanizatorii se îndreaptă spre activitatea direct productivă în cadrul aplicării în unităţile economice a normelor unitare de structură conform recentului Decret al Consiliului de Stat, în aceste zile se desfăşoară o intensă muncă organizatorică în toate întreprinderile din judeţ. Zeci şi sute de cadre care pînă în prezent nu lucrau direct în producţie se îndreaptă spre activităţi efectiv productive, acolo unde se înfăptuieşte producţia, iar alţii care nu au avut o specializare mai înainte, îmbrăţişează bucuros recalificarea. Una din unităţile economice din judeţ în care procesul de reorganizare a structurii s-a terminat este Trustul judeţean S.M.A. Pentru a afla amănunte ne-am adresat tovarăşului inginer Gheorghe Zsoldos — directorul trustului, care ne-a spus: — Prin noua structură simplificată a serviciului tehnico-administrativ din cadrul Trustului S.M.A. se prefigurează o serie de avantaje. Acestea se referă la operativitatea mai mare în îndeplinirea deciziilor, ridicarea competenţei cadrelor încadrate direct în producţie, acoperirea necesarului de forţă de muncă şi nu în ultimul rînd la creşterea productivităţii muncii pe salariat, ceea ce este o condiţie esenţială în obţinerea unor rezultate economice favorabile. Noua structură are o importanţă economică deosebită prin aceea că circa 24 la sută din personalul tehnicoadministrativ devine direct productiv, aceştia acoperind cheltuielile făcute cu salarizarea lor prin valoarea produselor create la noul loc de muncă. Prin urmare producţia globală realizată în unităţile din cadrul Trustului va spori în aşa măsură încît cheltuielile specifice vor scădea chiar şi în cazul în care salariile nominale vor fi mai mari“. — în urma acestei măsuri, în cadrul Trustului şi în cele nouă S.M.A. din judeţ, personalul T.A. s-a redus cu 40 de angajaţi. Unde au fost repartizaţi aceşti salariaţi? — Dintre cei deveniţi disponibili, 20 de tehnicieni şi mecanizatori, precum şi mai mulţi muncitori necalificaţi au fost redistribuiţi în staţiunile de mecanizare unde li s-au asigurat locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor sau au fost trecuţi ca muncitori în diferite secţii ale S.M.A. Un număr de 20 salariaţi, în majoritate necalificaţi, care nu prezentau aptitudini pentru a putea fi calificaţi în cadrul staţiunilor de mecanizare, au fost repartizaţi în alte sectoare de activitate convenabile pentru ei. Aşa, de pildă, la noua Fabrică de aparataj electric din Sfîntu Gheorghe, vor lucra doi, iar la Fabrica de mobilă din Tg. Se- Interviu realizat de D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a). Lucrări de modernizare a staţiunilor turistice In cadrul pregătirilor, în vederea deschiderii sezonului estival, Oficiul judeţean de turism a început o serie de lucrări de modernizare a obiectivelor turistice din judeţ. La Biborţeni de pildă, s-au atacat lucrările de modernizare a unei unităţi de alimentaţie publică. Ele se execută în regie proprie, de către grupa de muncitori zidari a oficiului, şi urmează a fi terminate pînă la data de 20 aprilie. In raţiunea Malnaş se fac pregătiri în vederea extinderii halei de cazane de la centrala termică. Şi această lucrare va fi terminată, conform prevederilor, pînă la 10 mai. Zilele următoare, va începe de asemenea, sistematizarea campingului din Valea Zînelor de la Voineşti-Covasna, iar în staţiunea Vîlcele se apropie de sfîrşit lucrările de modernizare, de ridicare a gradului de confort al acestei stațiuni. Anul V Hr. 90S MIERCURI, 28 martie 1973 4 pagini 30 bani Sporeşte gama produselor de panificaţie Consecvenţi în preocupările lor pentru diversificarea continuă a gamei sortimentale, lucrătorii din sectorul de panificaţie al I.I.L. „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, au asimilat recent în producţie patru noi produse. Este vorba de produsele : ,,Piteşti“, „Japoneze“ şi două noi sortimente de cornuleţe. In prezent, se află în documentaţie finală, alte două sortimente : saleuri şi pîine albă de casă, preparată din făină de cartofi şi „bătută la coajă“, iar în fază de experimentare, turtă dulce cu miere de albine. După cum ne informează inginerul şef al întreprinderii — tovarăşul Ştefan Guth — în acest an, la secţia din Vîlcele, va fi asimilată în fabricaţie o nouă băutură răcoritoare, preparată din floare de soc. De pe cuprinsul patriei B O nouă tehnologie elaborată de specialiştii Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini şi brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, şi-a găsit aplicare în producţia unor materiale destinate căilor ferate. Este vorba de un procedeu de tratare termică a componentelor schimbătoarelor de cale (ace, sine aripă, inimi de încrucișare etc.) preluat de Uzina mecanică din Buzău. Cu ajutorul noii tehnologii, tratamentul termic se localizează exclusiv pe zonele suprasolicitate ale căilor de rulaj, folosindu-se în acest scop curenţii de inducţie de medie frecvenţă şi o răcire judicios dozată. Se obţin astfel durificarea pieselor pe o adîncime de circa 14 mm şi îmbunătăţirea calităţilor elastice în vederea suportării satisfăcătoare a oscilaţiilor produse în timpul exploatării. Avantajele rezultate de pe urma noii tehnologii sunt evidente. Se diminuează de 2—5 ori uzurile de suprafaţă. Scade, de asemenea, costul fabricaţiei cu aproximativ 30 la sută, bloc de ventilatoare având rolul de a introduce aerul necesar arderii şi de a asigura evacuarea gazelor. Această soluţie constructivă înlătură complet folosirea exhaustoarelor de gaze cu care erau echipate cazanele realizate anterior. De asemenea, pentru confecţionarea ecranelor de radiaţie s-au folosit pereţii membrană, în acest fel izolaţia de cărămidă refractară a fost înlocuită complet cu vată minerală, fapt care a dus la micşorarea greutăţii agregatului. „ Marţi, a avut loc în Capitală simpozionul „Compoziţia şi însuşirile materiei biostructurate“, prima reuniune organizată în ţara noastră în scopul dezbaterii unor probleme actuale din acest domeniu. Referindu-se la această temă, acad. Eugen Macovschi, autorul unei noi concepţii asupra naturii şi structurii materiei, a declarat unui redactor al Agerpres . O parte din materia protoplasmei vii este integrată într-o structură cu totul specială, caracteristică numai viului, purtătoare a însuşirilor biologice, numită biostructură, concepţie fundamental deosebită de cea moleculară, dominantă astăzi în biologie. Specialiştii Institutului de cercetări şi proiectări pentru echipamente termoenergetice din Capitală au realizat un cazan de abur cu un debit de 105 tone pe oră la o temperatură de 250 grade Celsius. Destinat echipării centralelor termice care deservesc marile combinate industriale, agregatul utilizează drept combustibil păcura cu conţinut mare de sulf sau gaze naturale. Arderea se efectuează la suprapresiune, prin 6 arzătoare amplasate pe două nivele, alături de care funcţionează un • •••••••••••©©•o®®®®®©®®®©®®®®®®®®®®®®®©®®®®««• Sînteţi gata pentru declanşarea campaniei agricole de primăvară? Sfîntu Gheorghe La C.A.P Sf. Gheorghe aflăm că în privinţa parcului de maşini se remarcă faptul că acestea au fost reparate în totalitate şi se află în bună stare de funcţionare. Fondul semincer a fost asigurat aproape în totalitate. Respectiv se află în depozitele unităţii 19 tone orzoaica, 2.900 kg ovăz şi seminţele de porumb siloz, sfeclă de zahăr, cartofi. Nu s-au primit încă repartiţiile pentru trifoi şi lucerna. Avînd în vedere faptul că vor fi cultivate circa 50 de hectare facem pe această cale un apel către forurile în drept de a urgenta rezolvarea acestei probleme. în privinţa pregătirii terenului s-a făcut chimizarea celor 154 hectare însămînţate cu gru pe care s-au împrăştiat 67 tone îngrăşăminte chimice. Astăzi se lucrează intens pentru terminarea lucrărilor de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice pe cele 80 hectare ce vor fi cultivate cu sfeclă şi cartofi. Au fost transportate în cîmp şi împrăştiate 2000 tone îngrăşăminte naturale pe 56 hectare şi au mai rămas de transportat circa 1.000 tone. Deocamdată nu se pot transporta din cauză că terenul este foarte moale dar în curs de 5—6 zile lucrarea va reîncepe. Mai sunt de atat în această primăvară 255 hectare, 7 hectare fiind deja arate încă înainte de căderile de zăpadă din luna martie. Exista exces de umiditate pe ceva mai mult de 30 hectare. O echipă de cooperatori a fost mobilizată la acţiunea de înlăturare a excesului de umiditate, pînă în prezent fiind scoase de sub influenţa apei 6 hectare, în cel mult 5 zile, dacă vremea se va menţine bună, lucrarea va fi încheiată. Din discuţia avută cu inginerul Wagner Francisc, aflăm că la ora actuală situaţia pregătirilor campaniei agricole de primăvară este îngreunată de revărsările Oltului şi Rîului Negru. Circa 100 de hectare de teren arabil se află sub apă. De cîteva zile se lucrează intens pentru a lichida urmările inundaţiei, numeroşi cooperatorifiind angrenaţi la săparea de şanţuri pentru scurge- N. SEBASTIAN (Continuare în pag. a 3-a). La C.A.P. Arcuş se lucrează la sortatul cartofilor pentru sămînţă. Foto : A. BARTHA IüSSEmU sisjcS (stsiäJ SMS/ai isneja Lsiaröi siSMl ©íMTsl IMIîgS Lsia/ai istsiai sts/a isiaraiisiMiEi isismi ismsj isisjaiistejaiEisial ismsi isiMBieisiteüsMaisiaiBJ.siMailsiaralsMaUHiaisiisii/aiisisjaJ Cu luni în urmă, dacă cineva ar fi trecutprin Brăduţ şi ar fi întrebat de pădurarul comunal Foszto Kálmán, era imposibil să nu-l fi găsit. Mai toţi cetăţenii din comună îl cunoşteau. „Kálmán bácsi, om bun, cumsecade“ — îţi răspundeau oamenii. Nimeni nu avea ce să-i reproşeze în relaţiile cu oamenii. De fapt nici n-avea de ce, pentru că, Kálmán bácsi îi servea „la comandă“ cu lemne din pădurea comunală sau de pe pășunea C.A.P. întotdeauna cu multă amabilitate. Chiar și pe acei oameni care veneau fără bonurile de plată emise de Consiliul popular comunal reprezentînd contravaloarea materialului lemnos solicitat (!). Le înmîna, deci fără bonurile de plată, foaia de transport, arătîndu-le de unde pot lua lemnele, contravaloarea lor ,,strecurîndu-o“ frumuşel în buzunar. De acest lucru însă nimeni nu ştia. Da ! Om de încredere. „Om bun, dar pe buzunarul statului“. .. .In faţa instanţei, n-a vrut să-şi recunoască fapta. „S-a mai procedat aşa“ — a declarat el. Nu ştiu dacă realitatea este aceasta. Dar ne-a surprins cum un om matur, cu experienţă de viaţă, judecă în felul acesta lucrurile. „Poate e un accident“, vor spune unii care l-au cunoscut. Dar nimeni dintre aceştia nu bănuie că F.K. nu e la primul „accident“. A mai fost condame mai veche. Desigur că argumentul e cu totul altul — dorinţa de a cîştiga mai mult decit i se cuvine — dar F.K. l-a ţinut pentru sine. Modul greşit de a concepe munca, viaţa,de ignorare a loialităţii, cinstei — l-au condus firesc pe acest drum. — De ce n-ai cerut bonurile de plată ? Doar știai că fără ele nu se pot elibera foile de transport... — Știam. Oamenii aveau nevoie de lemne și veneau direct la mine. Generozitate? Nicidecum. Chiar dacă s-ar fi întîmplat așa, el, omul care era pus acolo să apere și legea, trebuia să-i fi îndrumat la consiliul popular, să plătească acolo valoarea lemnelor. N-a procedat aşa. Mentalitatea sa retrogradă l-a determinat să gîndească pe dos: „dacă-i vorba de bani, de ce să nu-i bag în buzunarul meu ?“ Rezultatul acestei judecăţi strîmbe : 1 an şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de delapidare. Aceeaşi idee de a cîştiga pe căi necinstite cît mai mult, a urmărit-o şi Grigore Greulus, angajat la T.C.M.M. Feldioara, lotul Căpeni. Şi la el meteahna e veche, antecedentele penale confirmînd-o. Parafrazând un străvechi proverb „lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba“, G.G. şi-a I. NEGURĂ (Continuare în pag. a 3-a), în faţa opiniei publice Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba! gr f1 Perspective de automatizare a transporturilor urbane Experţii japonezi în domeniul circulaţiei, cu colaborarea cercetătorilor şi tehnicienilor organismelor particulare şi publice, precum şi a birourilor de studii ale marilor firme din industria automobilului şi electronică, au intenţia să creeze primul sistem total integrat şi automatizat al transporturilor urbane existente în lume. Această experienţă va avea loc într-un oraş reprezentativ de importanţă medie. Potrivit proiectului, sistemul va trebui să fie gata de funcţionare cel mai devreme în 1975. Totodată, însă, se pare că această dată va fi depăşită cu mai mulţi ani. Numai studiile preliminari.11 re strict necesare vor necesita, potrivit aprecierilor, doi ani şi abia după ce vor fi realizate aceste studii va fi posibil să se determine dacă diversele elemente ale acestui sistem sunt sau nu compatibile şi dacă planul va putea fi realizat în ansamblu. Potrivit cîtorva indicaţii în legătură cu acest plan, se pare că sistemul integrat şi automatizat va constitui o adevărată revoluţie în domeniul transporturilor urbane în comun care vor funcţiona fără personal şi vor fi controlate în permanenţă printr-un ordinator. Astfel, firma Isuzu Motorsaga-pţrtreprins deja cercetări în (Continuare în pag. a 4 a) .