Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-28 / nr. 908

EVIDENŢIAŢILOR 1­1 de la I.M. Căpeni PANOUL MIKLÓS ÁKOS MATHE IMRE TAKO JANOS PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean CE SE INTIMPLA CIND PRODUCEM FĂRĂ ARGUMENTUL LOGIC AL DESFACERII IMEDIATE? Printre condiţiile de bază, ce trebuie asigurate îndeplinirii rit­mice şi la un înalt grad de efi­cienţă economică, a sarcinilor de plan, se numără — după cum bine se cunoaşte — acoperirea d­in timp cu contracte a întregii producţii materiale. Legiferat, faptul constituie de-acum o obli­gaţie certă a conducerilor din u­­nităţile economice, fără de care nu se poate concepe activitatea economică. Iată însă că mai apar şi excep­ţii de la regulă. Faptul pare in­credibil, dar din păcate — după cum se va vedea — e real. „Scena“ constatărilor şi discu­ţiilor pe această temă — Secţia metalurgică nr. 2 a I.I.L. „Poli­­prod“ Tîrgu Secuiesc. „Decor“ , în incinta secţiei, sub cerul liber, zac zeci şi zeci de mii (!?) de glisiere şi „ochi“ de fixare — producţie finită, desti­nată construcţiei tractoarelor, în hala principală de fabricaţie, al­te zeci de tone, în mormane im­presionante ce blochează călile de acces şi spaţiile din jurul prese­lor, bancurilor de lucru. Iată şi un prim interlocutor , maistrul Iosif Plugor. Ii cerem explicaţii asupra imenselor can­tităţi de glisiere ce zac neadă­postite afară ,şi în hale. — Le-am executat în cadrul planului de cooperare cu uzina braşoveană „Tractorul“ — ne ex­plică el. — De ce nu le expediaţi bene­ficiarului ? — Am vrea şi noi, dar nu ni le primeşte decit treptat, pe ba­za eşalonărilor prevăzute în con­tracte. Dezlegăm „misterul“, discutînd cu şeful secţiei, tov. Zoltán Bo­kor, înţelegem că practic, lucru­rile stau astfel : Neavînd asigurată desfacerea producţiei — în ianuarie nici 50 la sută, în februarie idem, iar în martie nici atîta... (!?) — secţia a produs „în avans“ comenzile de glisiere și „ochi de fixare“ ceru­te prin contractele încheiate pe 1973, în cadrul planului de coo­perare cu Uzina „Tractorul“. — Asta, ca să o scoatem la li­man cu planul valoric, să avem de unde plăti salariile oamenilor — ne explică interlocutorul. Din păcate, uzina başoveană nu ne mai primeşte producţia, pentru că nu are unde o depozita şi-apoi, şi-ar bloca unele spaţii. .. Iată aşadar, un exemplu cum nu se poate mai concludent, al urmărilor nefaste ale slabei preo­cupări pentru contractarea pro­ducţiei. Căci, în lipsa unor con­tracte ferme — sarcina ce se cu­venea a fi îndeplinită de condu­­derea I.I.L. „Poliprod“ — cei din secţia metalurgică nr. 2 au fost nevoiţi să realizeze în tri­mestrul IV. 1972 prevederile con­tractelor din trimestrul I. 1973, iar acum, aproape că au realizat în întregime şi prevederile con­tractelor încheiate cu uzina bra­şoveană pentru trimestrul II ... Rezultatul s-a văzut. Producţie imobilizată, dobînzi penalizatoa­re — care dacă nu s-au aplicat încă, se vor aplica cu siguranţă, în virtutea noilor reglementări — ş.a.m.d. Ce fel de activitate e­­conomică poate fi aceasta ? Repercusiunile însă, nu se vor opri aici. Privind numai produc­ţia depozitată sub cerul liber — este imposibil să nu-ţi dai sea­ma că aşa cum se află ea — a­­coperită de rugină — nu poate fi livrată — mai ales cînd este vorba de un beneficiar exigent ca Uzina „Tractorul“. — Fără doar şi poate că aşa, nu poate fi livrată — este de acord maistrul Iosif Plugor. Fie­care reper va trebui „luat la mi­nă“, curăţată rugina de pe el, ca să îndeplinească condiţiile V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Lăcătuşul MIKOLA FERENC de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc montând un dispozitiv de presare. Amplă acţiune de diversificare a prestărilor de servicii în comune In vederea ridicării nivelului de servire a cetăţenilor, Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti va înfiinţa noi unităţi de prestări de servicii la parterul blocurilor ce se vor construi în comunele judeţului. Asemenea unităţi de prestări de servicii către populaţie se vor înfiinţa în comunele Aita Mare, Băţanii Mari, Breţcu, Cernat, Ghelinţa, Micfalău şi Ozun­. Demn de remarcat, e faptul că la nivelul judeţului se vor înfiinţa 194 de noi unităţi de prestări de servicii şi unităţi de pro­ducţie, din care 59 unităţi cu profile noi, ca : ateliere de reparat articole electrice de uz casnic, tinichigerii, plăpumării etc. Prind viaţă prevederile Decretului Consiliului de Stat Mecanizatorii se îndreaptă spre activitatea direct productivă în cadrul aplicării în unităţile economice a normelor unitare de structură conform recentului De­cret al Consiliului de Stat, în a­­ceste zile se desfăşoară o inten­să muncă organizatorică în toa­te întreprinderile din judeţ. Zeci şi sute de cadre care pînă în prezent nu lucrau direct în pro­ducţie se îndreaptă spre activi­tăţi efectiv productive, acolo un­de se înfăptuieşte producţia, iar alţii care nu au avut o specia­lizare mai înainte, îmbrăţişează bucuros recalificarea. Una din unităţile economice din judeţ în care procesul de re­organizare a structurii s-a termi­nat este Trustul judeţean S.M.A. Pentru a afla amănunte ne-am adresat tovarăşului inginer Gheorghe Zsoldos — directorul trustului, care ne-a spus: — Prin noua structură simpli­ficată a serviciului tehnico-adm­i­­nistrativ din cadrul Trustului S.M.A. se prefigurează o serie de avantaje. Acestea se referă la o­­perativitatea mai mare în înde­plinirea deciziilor, ridicarea com­petenţei cadrelor încadrate direct în producţie, acoperirea necesa­rului de forţă de muncă şi nu în ultimul rînd la creşterea pro­ductivităţii muncii pe salariat, ceea ce este o condiţie esenţială în obţinerea unor rezultate eco­nomice favorabile. Noua structu­ră are o importanţă economică deosebită prin aceea că circa 24 la sută din personalul tehnico­­administrativ devine direct pro­ductiv, aceştia acoperind cheltu­ielile făcute cu salarizarea lor prin valoarea produselor create la noul loc de muncă. Prin ur­mare producţia globală realiza­tă în unităţile din cadrul Trus­tului va spori în aşa măsură în­­cît cheltuielile specifice vor scă­dea chiar şi în cazul în care sa­lariile nominale vor fi mai mari“. — în urma acestei măsuri, în cadrul Trustului şi în cele nouă S.M.A. din judeţ, personalul T.A. s-a redus cu 40 de angajaţi. Un­de au fost repartizaţi aceşti sa­lariaţi? — Dintre cei deveniţi disponi­bili, 20 de tehnicieni şi mecani­zatori, precum şi mai mulţi mun­citori necalificaţi au fost redis­tribuiţi în staţiunile de mecani­zare unde li s-au asigurat locuri de muncă corespunzătoare pre­gătirii lor sau au fost trecuţi ca muncitori în diferite secţii ale S.M.A. Un număr de 20 salariaţi, în majoritate necalificaţi, care nu prezentau aptitudini pentru a pu­tea fi calificaţi în cadrul staţiu­nilor de mecanizare, au fost re­partizaţi în alte sectoare de ac­tivitate convenabile pentru ei. Aşa, de pildă, la noua Fabrică de aparataj electric din Sfîntu Gheorghe, vor lucra doi, iar la Fabrica de mobilă din Tg. Se- Interviu realizat de D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a). Lucrări de modernizare a staţiunilor turistice In cadrul pregătirilor, în ve­derea deschiderii sezonului es­tival, Oficiul judeţean de tu­rism a început o serie de lu­crări de modernizare a obiec­tivelor turistice din judeţ. La Biborţeni de pildă, s-au atacat lucrările de moderni­zare a unei unităţi de alimen­taţie publică. Ele se execută în regie proprie, de către grupa de muncitori zidari a oficiului, şi urmează a fi terminate pî­nă la data de 20 aprilie. In r­aţiunea Malnaş se fac pregătiri în vederea extinderii halei de cazane de la centrala termică. Şi această lucrare va fi terminată, conform preve­derilor, pînă la 10 mai. Zilele următoare, va începe de asemenea, sistematizarea campingului din Valea Zînelor de la Voineşti-Covasna, iar în staţiunea Vîlcele se apropie de sfîrşit lucrările de moderni­zare, de ridicare a gradului de confort al acestei stațiuni. Anul V­ Hr. 90S MIERCURI, 28 martie 1973 4 pagini 30 bani Sporeşte gama pro­duselor de panificaţie Consecvenţi în preocupările lor pentru diversificarea con­tinuă a gamei sortimentale, lu­crătorii din sectorul de pani­ficaţie al I.I.L. „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, au asimilat recent în producţie patru noi produse. Este vorba de produ­sele : ,,Piteşti“, „Japoneze“ şi două noi sortimente de cornu­­leţe. In prezent, se află în docu­mentaţie finală, alte două sortimente : saleuri şi pîine al­bă de casă, preparată din făină de cartofi şi „bătută la coajă“, iar în fază de experimentare, turtă dulce cu miere de albi­ne. După cum ne informează inginerul şef al întreprinderii — tovarăşul Ştefan Guth — în acest an, la secţia din Vîlcele, va fi asimilată în fabricaţie o nouă băutură răcoritoare, pre­parată din floare de soc. De pe cuprinsul patriei B O nouă tehnologie elabo­rată de specialiştii Institutu­lui de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini şi brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, şi-a găsit aplicare în produc­ţia unor materiale destinate căilor ferate. Este vorba de un procedeu de tratare termică a componentelor schimbătoarelor de cale (ace, sine aripă, inimi de încrucișare etc.) preluat de Uzina mecanică din Buzău. Cu ajutorul noii tehnologii, tratamentul termic se locali­zează exclusiv pe zonele su­­prasolicitate ale căilor de ru­laj, folosindu-se în acest scop curenţii de inducţie de medie frecvenţă şi o răcire judicios dozată. Se obţin astfel durifi­carea pieselor pe o adîncime de circa 14 mm şi îmbunătă­ţirea calităţilor elastice în ve­derea suportării satisfăcătoa­re a oscilaţiilor produse în timpul exploatării. Avantajele rezultate de pe urma noii tehnologii sunt evi­dente. Se diminuează de 2—5 ori uzurile de suprafaţă. Sca­de, de asemenea, costul fabri­caţiei cu aproximativ 30 la sută, bloc de ventilatoare având ro­lul de a introduce aerul ne­cesar arderii şi de a asigura evacuarea gazelor. Această so­luţie constructivă înlătură complet folosirea exhaustoa­­relor de gaze cu care erau e­­chipate cazanele realizate an­terior. De asemenea, pentru confecţionarea ecranelor de radiaţie s-au folosit pereţii membrană, în acest fel izola­ţia de cărămidă refractară a fost înlocuită complet cu va­tă minerală, fapt care a dus la micşorarea greutăţii agre­gatului. „ Marţi, a avut loc în Capitală simpozionul „Compo­ziţia şi însuşirile materiei biostructurate“, prima reuniu­ne organizată în ţara noastră în scopul dezbaterii unor pro­bleme actuale din acest domeniu. Referindu-se la această temă, acad. Eugen Macovschi, autorul unei noi concepţii asupra naturii şi structurii mate­riei, a declarat unui redactor al Agerpres . O parte din ma­teria protoplasmei vii este integrată într-o structură cu to­tul specială, caracteristică numai viului, purtătoare a în­suşirilor biologice, numită biostructură, concepţie funda­mental deosebită de cea moleculară, dominantă astăzi în biologie. Specialiştii Institutului de cercetări şi proiectări pentru echipamente termoenergetice din Capitală au realizat un cazan de abur cu un debit de 105 tone pe oră la o tempera­tură de 250 grade Celsius. Destinat echipării centrale­lor termice care deservesc ma­rile combinate industriale, a­­gregatul utilizează drept com­bustibil păcura cu conţinut mare de sulf sau gaze natura­le. Arderea se efectuează la su­­prapresiune, prin 6 arzătoare amplasate pe două nivele, ală­turi de care funcţionează un • •••••••••••©©•o®®®®®©®®®©®®®®®®®®®®®®®©®®®®«­«• Sînteţi gata pentru declanşarea campaniei agricole de primăvară? Sfîntu Gheorghe La C.A.P Sf. Gheorghe aflăm că în privinţa parcului de maşini se remarcă faptul că acestea au fost reparate în totalitate şi se află în bună stare de funcţio­nare. Fondul semincer a fost a­­sigurat aproape în totalitate. Res­pectiv se află în depozitele uni­tăţii 19 tone orzoaica, 2.900 kg ovăz şi seminţele de porumb si­loz, sfeclă de zahăr, cartofi. Nu s-au primit încă repartiţiile pen­­tru trifoi şi lucerna. Avînd în ve­dere faptul că vor fi cultivate circa 50 de hectare facem pe a­­ceastă cale un apel către foruri­le în drept de a urgenta rezol­varea acestei probleme. în pri­vinţa pregătirii terenului s-a fă­cut chimizarea celor 154 hectare însămînţate cu gru pe care s-au împrăştiat 67 tone îngrăşăminte chimice. Astăzi se lucrează intens pentru terminarea lucrărilor de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice pe cele 80 hectare ce vor fi cultivate cu sfeclă şi cartofi. Au fost transportate în cîmp şi împrăştiate 2000 tone îngrăşămin­te naturale pe 56 hectare şi au mai rămas de transportat circa 1.000 tone. Deocamdată nu se pot transporta din cauză că terenul este foarte moale dar în curs de 5—6 zile lucrarea va reîncepe. Mai sunt de atat în această pri­măvară 255 hectare, 7 hectare fiind deja arate încă înainte de căderile de zăpadă din luna mar­tie. Exista exces de umiditate pe ceva mai mult de 30 hectare. O echipă de cooperatori a fost mo­bilizată la acţiunea de înlătura­­re a excesului de umiditate, pî­nă în prezent fiind scoase de sub influenţa apei 6 hectare, în cel mult 5 zile, dacă vremea se va menţine bună, lucrarea va fi încheiată. Din discuţia avută cu ingine­rul Wagner Francisc, aflăm că la ora actuală situaţia pregătiri­lor campaniei agricole de primă­vară este îngreunată de revărsă­rile Oltului şi Rîului Negru. Cir­ca 100 de hectare de teren ara­bil se află sub apă. De cîteva zile se lucrează intens pentru a lichi­da urmările inundaţiei, numeroşi cooperatori­­fiind angrenaţi la să­parea de şanţuri pentru scurge- N. SEBASTIAN (Continuare în pag. a 3-a). La C.A.P. Arcuş se lucrează la sortatul cartofilor pentru sămînţă. Foto : A. BARTHA IüSSEmU sisjcS (stsiäJ SMS/ai isneja Lsiaröi siSMl ©íMTsl IMIîgS Lsia/ai istsiai sts/a isiaraiisiMiEi isismi ismsj isisjaiistejaiEisial ismsi isiMBieisiteüsMaisiaiBJ.siMailsiaralsMaUHiaisiisii/aiisisjaJ Cu luni în urmă, dacă cine­va ar fi trecut­­prin Brăduţ şi ar fi întrebat de pădurarul co­munal Foszto Kálmán, era impo­sibil să nu-l fi găsit. Mai toţi ce­tăţenii din comună îl cunoşteau. „Kálmán bácsi, om bun, cumse­cade“ — îţi răspundeau oamenii. Nimeni nu avea ce să-i reproşe­ze în relaţiile cu oamenii. De fapt nici n-avea de ce, pentru că, Kálmán bácsi îi servea „la co­mandă“ cu lemne din pădurea comunală sau de pe pășunea C.A.P. întotdeauna cu multă a­­mabilitate. Chiar și pe acei oa­meni care veneau fără bonurile de plată emise de Consiliul po­pular comunal reprezentînd con­travaloarea materialului lemnos solicitat (!). Le înmîna, deci fără bonurile de plată, foaia de trans­port, arătîndu-le de unde pot lua lemnele, contravaloarea lor ,,strecurîndu-o“ frumuşel în bu­zunar. De acest lucru însă ni­meni nu ştia. Da ! Om de încre­dere. „Om bun, dar pe buzuna­rul statului“. .. .In faţa instanţei, n-a vrut să-şi recunoască fapta. „S-a mai procedat aşa“ — a declarat el. Nu ştiu dacă realitatea este a­­ceasta. Dar ne-a surprins cum un om matur, cu experienţă de viaţă, judecă în felul acesta lu­crurile. „Poate e un accident“, vor spune unii care l-au cunos­cut. Dar nimeni dintre aceştia nu bănuie că F.K. nu e la primul „accident“. A mai fost condam­­e mai veche. Desigur că argumentul e cu totul altul — dorinţa de­ a cîştiga mai mult decit i se cuvine — dar F.K. l-a ţinut pentru sine. Modul gre­şit de a concepe munca, viaţa,­­de ignorare a loialităţii, cinstei — l-au condus firesc pe acest drum. — De ce n-ai cerut bonurile de plată ? Doar știai că fără ele nu se pot elibera foile de transport... — Știam. Oamenii aveau ne­voie de lemne și veneau direct la mine. Generozitate? Nicidecum. Chiar dacă s-ar fi întîmplat așa, el, o­­mul care era pus acolo să apere și legea, trebuia să-i fi îndru­mat la consiliul popular, să plă­tească acolo valoarea lemnelor. N-a procedat aşa. Mentalitatea sa retrogradă l-a determinat să gîndească pe dos: „dacă-i vorba de bani, de ce să nu-i bag în buzunarul meu ?“ Rezultatul a­­cestei judecăţi strîmbe : 1 an şi 8 luni închisoare pentru comite­rea infracţiunii de delapidare. Aceeaşi idee de a cîştiga pe căi necinstite cît mai mult, a ur­mărit-o şi Grigore Greulus, an­gajat la T.C.M.M. Feldioara, lo­tul Căpeni. Şi la el meteahna e veche, antecedentele penale con­­firmînd-o. Parafrazând un stră­vechi proverb „lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba“, G.G. şi-a I. NEGURĂ (Continuare în pag. a 3-a), în faţa opiniei publice Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba! gr f1 Perspective de­­ automatizare a­­ transporturilor­­ urbane Experţii japonezi în dome­niul circulaţiei, cu colabora­rea cercetătorilor şi tehnicieni­lor organismelor particulare şi publice, precum şi a birouri­lor de studii ale marilor fir­me din industria automobilu­lui şi electronică, au intenţia să creeze primul sistem total integrat şi automatizat al transporturilor urbane existen­te în lume. Această experienţă va avea loc într-un oraş reprezentativ de importanţă medie. Potrivit proiectului, sistemul va trebui să fie gata de funcţionare cel mai devreme în 1975. Totoda­tă, însă, se pare că această da­tă va fi depăşită cu mai mulţi ani. Numai studiile prelimina­ri.11 re strict necesare vor necesita, potrivit aprecierilor, doi ani şi abia după ce vor fi reali­zate aceste studii va fi posibil să se determine dacă diverse­le elemente ale acestui sistem sunt sau nu compatibile şi da­că planul va putea fi reali­zat în ansamblu. Potrivit cîtorva indicaţii în legătură cu acest plan, se pa­re că sistemul integrat şi au­tomatizat va constitui o ade­vărată revoluţie în domeniul transporturilor urbane în co­mun care vor funcţiona fără personal şi vor fi controlate în permanenţă printr-un ordi­nator. Astfel, firma Isuzu Motors­aga-pţrtreprins deja cercetări în (Continuare în pag. a 4 a) .

Next