Cuvîntul Nou, mai 1973 (Anul 6, nr. 937-963)

1973-05-01 / nr. 937

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! Anul VI Nr. 937 MARŢI, 1 MAI 1973 6 pagini 30 bani ii de noi muncitoresc Pretutindeni în lume. Ziua de 1 Mai, este sărbătorită sub sem­nul solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. în acele ţări în care clasa muncitoare deţine rolul de conducător prin partidul său comunist, această sărbătorească zi este întîmpinată cu re­marcabile rezultate în măreaţa operă de făurire a socialismului. In alte numeroase ţări, 1 Mai este întimpinat sub sem­nul unei a­­vîntate lupte pentru libertate naţională şi socială, împotriva ex­ploatării şi asupririi capitaliste. Sărbătorirea Zilei de 1 Mai se află înscrisă în glorioasele tradiţii de luptă revoluţionară ale proletariatului român încă de la sfirşitul veacului trecut. La Bucureşti, spre exemplu, muncitori­mea a sărbătorit pentru prima oară, Ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, in anul 1890. In patria noastră socialistă, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, au întimpinat Armindenul cu deosebite succese în înfăptuirea amplului program elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. Eforturile în­zecite ale oamenilor muncii, în frunte cu comuniştii, sunt îndrep­tate, concentrate spre îndeplinirea înainte de termen a cincinalu­lui. In primii doi ani ai actualului cincinal, în cronica de muncă avintată, au fost înscrise izbînzi deosebite. Ritmul de realizare a planului de producţie pe primele patru luni care au trecut din­­ 1973, reprezintă o premisă sigură că şi în acest an, hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, întregul nos­tru popor va obţine rezultate dintre cele mai frumoase. Fără în­doială că realizarea exemplară a tuturor indicatorilor planului economic are Ioc in complexul unor măsuri de majoră însemnă­tate, adoptate tre spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale. Aplicarea cu consecvenţă în viaţă a acestor măsuri, generează noi şi puternice impulsuri pentru dezvoltarea social-economică a patriei noastre. Este vorba, în primul rînd, despre perfecţionarea formelor organizatorice, afirmarea plenară a conducerii colective, prin adunările generale ale oamenilor muncii, legiferarea atribuţiilor şi răspunderilor diferitelor organisme e­­conomice. Toate acestea sunt măsuri menite să­ asigure cadrul pro­pice pentru o conducere dinamică, în scopul valorificării la un înalt nivel de eficienţă, a potenţialului material şi uman. Plenara C.C. al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie a adoptat hotărîri de o considerabilă importanţă privind aplicarea programului sta­bilit de Conferinţa Naţională, pentru o mai bună funcţionare a întregului mecanism economic. Au fost iniţiate măsuri pentru re­ducerea aparatului administrativ-funcţionăresc, pentru reducerea verigilor intermediare şi a paralelismelor, pentru utilizarea eficieii­(Continuare î­n pag. a 3-a) O NOUĂ RUBRICĂ­­ REDACTATĂ DE TINERI || In pagina a 2-a Oameni ai zilelor noastre • NOROC BUN, OA­MENI AI ADINCURI­­LOR ! • CONTINUITATE. • BUCURIA DE A LĂ­SA LA PLECARE CE­VA TRAINIC. • PUTEREA COLECTI­VULUI. • METAMORFOZELE LIGNITULUI. • DIMENSIUNILE CONŞTIINŢEI. E ora bilanţului tuturor stră­daniilor închinate cinstirii cu rezultate pe măsura hărniciei oamenilor, a ma­rii sărbători a primăverii. E Ar­mindenul cuvîntului muncitoresc — al faptelor, izvorite din con­ştiinţa responsabilităţii noastre faţă de destinele ţării! Înmănuncheate — toate aceste rezultate, dau acum dimensiunea reală a valorii faptelor. La ni­velul întregului judeţ, ele se con­stituie în producţii suplimentare de mare necesitate pentru econo­mia naţională. 14.100 tone de lig­nit; 77.000 metri pătraţi de ţesă­turi din bumbac; confecţii tex­tile în valoare de un milion lei — din care o bună parte desti­nată exportului; 25 tone fire de bumbac; 1.300.000 litri apă mi­nerală — toate obţinute de oame­nii­­muncii din industria judeţu­lui nostru, peste prevederile sar­cinilor din planul pe primele pa­tru luni ale anului! Şi încă o ci­fră: peste 10.900.000 lei produc­ţie marfă suplimentară! O nestemată de mare preţ a acestor fapte, este însuşi orien­tarea prioritară a întrecerii so­cialiste, pentru ca cea mai mare parte a producţiei suplimentare să se obţină cu materiale eco­nomisite prin raţionalizarea con­sumurilor specifice, a proceselor tehnologice, a însăşi tehnologiei producţiei. Or, toate acestea au necesitat o mare investiţie de in­teligenţă a proprietarilor şi pro­ducătorilor de bunuri materialei din societatea noastră socialistă, declanşarea în focul viu al în­trecerii, a unor iniţiative încor­porate cu pricepere şi fermitate în practica activităţii multor co­lective de muncă. Despre ele, despre autorii lor , despre cei care le-au îmbră­ţişat cu căldura omului dornic de autodepăşire, animat de sen­timentul nobil, muncitoresc, de constructor al noii societăţi — vom scrie astăzi. F­ebruarie. Aici, la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secu­iesc tocmai se încheiaseră adunările generale ale ce­lor ce muncesc în secţii — ca şi adunarea reprezentanţilor oame­nilor muncii din fabrică, în ca­drul lor, se dezbătuseră cu ar­doare principalele probleme ale organizării producţiei şi a mun­cii, resursele de îmbunătăţire a acesteia, în scopul înfăptuirii în devans, a sarcinilor pe 1973, şi pe întregul cincinal. în secţia piuliţe oamenii mun­ceau preocupaţi ca de obicei, în mintea fiecăruia, stăruia însă imperativul atît de frecvent ex­primat în adunări, de a se acţio­na pe principalele direcţii de creştere a producţiei, de ieftini­re a ei. Dar cum? Trebuia inter­venit cu „ceva“ nou, cu o iniţia­tivă care să capaciteze forţele u­­mane, să dezvăluie şi să depună în valoare nişte rezerve ... Aşa a apărut iniţiativa — „capul de afiş“ al primului nu­măr al gazetei de uzină ,,META­LUL“: ,,Să lucrăm o zi din tri­mestru cu metal economisit!“ Autorii­­— comuniştii secţiei, în frunte cu şeful acesteia, tova­răşul inginer Mircea Turdeanu. Calculul lor de eficienţă, era simplu, în el erau integrate po­sibilităţile, aportul fiecărui mun­citor din schimburi. Şi, şi-au zis: „Noi putem economisi într-un trimestru, minimum 13 tone de metal. Valoarea lui, e de 53.000 lei. Transformat insă în produse finite, se ajunge la o valoare de aproape 300.000 lei! E ceva !... Şi dacă în fiecare trimestru din an vom face o asemenea economie, atunci valoarea producţiei reali­zate intr-un an cu material eco­nomisit, se va apropia de un mi­lion de lei. Iată um obiectiv, pen­tru ca­re merită să luptăm!“ chemare la întrecere către toate secţiile de fabricaţie şi apoi, că­tre toate întreprinderile şi orga­nizaţiile economice din judeţul Covasna. Au trecut de atunci, aproape două luni , timp în care săp­­tămînă de săptămînă, s-a econo­misit metalul, tonă cu tonă. Mai mult de atît. Au apărut „colate­ral“ şi noi vlăstare ale pre­ioa­­sei iniţiative. La linia de „şase axe“ comuniştii din organizaţia de partid — al cărei secretar es­te reglorul Constantin Spătărelu — au hotărît să declanşeze o ac­ţiune de economisire a sculelor — aşa incit, o zi din trimestru să lucreze cu scule economisite. Aflînd vestea, cei din secţia de şuruburi, au preluat iniţiativa şi au spus: ,,Noi vom lucra trei zile din trimestru cu scule economi­site !“ Şi tot aşa, iniţiativa comuniştilor de la „şase taxe“ s-a ... „autogeneralizat“ în mai toate secţiile fabricii. — Care sunt rezultatele? — ne interesăm noi, într-o discuţie cu secretarul comitetului de partid pe fabrică — tovarăşul Andrei Jani. — De la bun început, ele ne-au întrecut aşteptările. La secţia de piuliţe s-au economisit laminate în valoare de 37.000 lei din care au fost realizate produse echi­valente — la preţuri de desfa­cere — de aproape 200.000 lei, metalurgiştii din secţia de şuru­buri au economisit scule cu care V. LAURIAN. T. ADJUDEANU Armindenul faptelor! Şi aşa, au lansat o veritabilă(Continuare în pag. a 3-a) j. JL DBMMBOBNHnaMIB WHjWd­g HHRMHHHHMHHHMMHHHRBBNHHflj RADU SELEJANLa niitîiul Mai de azi Steaguri purpurii şi tricolore, chipul ţării îl îmbujorează. Douăzeci de milioane de inimi bat pentru frumuseţea acestui pămînt românesc, pentru partid, conducătorul drept, cutezător şi înţelept. • Slavă partidului şi slavă muncii ! rostim la-ntîiul Mai de azi. Faptele izvorăsc lumini şi drumurile sute netămătoare către mai-nalt, către Comună. Slavă partidului şi ţării slavă. La-ntîiul Mai de azi ne angajăm sub flamuri purpurii şi tricolore, cuvîntul roşu să-l înfăptuim, ţara s-o facem mai frumoasă, columna viitorului din miezuri de lumină să o zidim. Munca ! MUNCA, diamantul care i l-a şlefuit pe om, care i-a­­ deschis, peste vreme, nebă­­­­nuite orizonturi. MUNCA, forţa care a înmiit­­ puterile omului, înălţindu-l la­­ rang de Prometeu, de Demi­­b­urg. MUNCA, necesitatea vita­­ţ­­ă a vieţuirii omului, condiţia­­ primordială a progresului şi a civilizaţiei. ) MUNCA, prieten nedespăr-­­ ţit al oamenilor, adevăratul­­ nostru prieten. ) Şi astfel, de aproape, un se-­­ col, s-a impamintenit in lu- i vie, ca în fiecare an, in ziua 7 de 1 Mai, MUNCA să fie săr. t bătorită, oamenii să-i aducă­­ prinosul cuvenit, binemeritat. 7 De cind soarele socialismu­­l lui ne-a izbăvit de întuneric,­­ de cind munca a devenit o­­ datorie de onoare a fiecărui 7 cetăţean, ne-am obişnuit ca­­ la 1 Mai să facem bilanţul,­­ să numărăm faptele şi împli-­­ nirile, să cutezăm noi pla- z­­nuri, noi drumuri către vii. V­­orul de aur, către comunism. ^ Şi în acest an, mîinile şi­­ minţile noastre n-au pregetat ’ să înfăptuiască măreţele sar-­­ cini pe care partidul le-a pus­­ în faţa noastră, în faţa po­­i porului pentru realizarea cin- z dualului înainte de termen,­­ Mii şi mii de fapte aduna-­­ te sub cupola aceleiaşi dorin­­n­ţe, de a nu precupeţi nici un efort pentru ca împlinirea să­­ fie pe măsura puterilor noas­­t­­re, stau mărturie, vorbesc­­ despre hărnicie, despre cum­­ întregul popor, sub înţeleaptă­­ -conducere a partidului, înalţă­m România socialistă pe noi­­ culmi.­­ Sărbătorim, în acest an,­­ ziua muncii intr-o atmosferă ( de nemaintîlnită efervescenţă ) creatoare, cind ritmul marşu-­­ lui nostru biruitor către mai­­ sus, către mai bine, este din 7 ce in ce mai inait. Cincinalul­­ înainte de termen a devenit­­ o realitate. Noi şi noi obiec-­­ tive industriale, sociale şi cui_ 7 turale întregesc frumuseţea­­ peisajului socialist al Romă. \ niei, purtînd amprentele har. i niciei, a chibzuinţei, a în. 7 crederii in partidul nostru co-­­ munist. Nu-i loc în ţara ro. ^ mănească unde munca acestor­­ ani plini să nu înflorească, să 7 nu rodească.­­ Sărbătorim în acest an ziua­­ muncii, aducindu-i prinos fap­­t tele noastre, mulţumind part­a tidului pentru grija care ne.o­­ poartă, angajindu-ne pentru­­ şi mai osebite împliniri, pen- \ tru ca viitorul să fie in adevăr­­ pe măsura dorinţei şi pute. J rilor noastre. \ R. SELEJAN (j S

Next