Cuvîntul Nou, mai 1973 (Anul 6, nr. 937-963)
1973-05-01 / nr. 937
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! Anul VI Nr. 937 MARŢI, 1 MAI 1973 6 pagini 30 bani ii de noi muncitoresc Pretutindeni în lume. Ziua de 1 Mai, este sărbătorită sub semnul solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. în acele ţări în care clasa muncitoare deţine rolul de conducător prin partidul său comunist, această sărbătorească zi este întîmpinată cu remarcabile rezultate în măreaţa operă de făurire a socialismului. In alte numeroase ţări, 1 Mai este întimpinat sub semnul unei avîntate lupte pentru libertate naţională şi socială, împotriva exploatării şi asupririi capitaliste. Sărbătorirea Zilei de 1 Mai se află înscrisă în glorioasele tradiţii de luptă revoluţionară ale proletariatului român încă de la sfirşitul veacului trecut. La Bucureşti, spre exemplu, muncitorimea a sărbătorit pentru prima oară, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, in anul 1890. In patria noastră socialistă, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, au întimpinat Armindenul cu deosebite succese în înfăptuirea amplului program elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. Eforturile înzecite ale oamenilor muncii, în frunte cu comuniştii, sunt îndreptate, concentrate spre îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. In primii doi ani ai actualului cincinal, în cronica de muncă avintată, au fost înscrise izbînzi deosebite. Ritmul de realizare a planului de producţie pe primele patru luni care au trecut din 1973, reprezintă o premisă sigură că şi în acest an, hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, întregul nostru popor va obţine rezultate dintre cele mai frumoase. Fără îndoială că realizarea exemplară a tuturor indicatorilor planului economic are Ioc in complexul unor măsuri de majoră însemnătate, adoptate tre spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale. Aplicarea cu consecvenţă în viaţă a acestor măsuri, generează noi şi puternice impulsuri pentru dezvoltarea social-economică a patriei noastre. Este vorba, în primul rînd, despre perfecţionarea formelor organizatorice, afirmarea plenară a conducerii colective, prin adunările generale ale oamenilor muncii, legiferarea atribuţiilor şi răspunderilor diferitelor organisme economice. Toate acestea sunt măsuri menite să asigure cadrul propice pentru o conducere dinamică, în scopul valorificării la un înalt nivel de eficienţă, a potenţialului material şi uman. Plenara C.C. al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie a adoptat hotărîri de o considerabilă importanţă privind aplicarea programului stabilit de Conferinţa Naţională, pentru o mai bună funcţionare a întregului mecanism economic. Au fost iniţiate măsuri pentru reducerea aparatului administrativ-funcţionăresc, pentru reducerea verigilor intermediare şi a paralelismelor, pentru utilizarea eficieii(Continuare în pag. a 3-a) O NOUĂ RUBRICĂ REDACTATĂ DE TINERI || In pagina a 2-a Oameni ai zilelor noastre • NOROC BUN, OAMENI AI ADINCURILOR ! • CONTINUITATE. • BUCURIA DE A LĂSA LA PLECARE CEVA TRAINIC. • PUTEREA COLECTIVULUI. • METAMORFOZELE LIGNITULUI. • DIMENSIUNILE CONŞTIINŢEI. E ora bilanţului tuturor strădaniilor închinate cinstirii cu rezultate pe măsura hărniciei oamenilor, a marii sărbători a primăverii. E Armindenul cuvîntului muncitoresc — al faptelor, izvorite din conştiinţa responsabilităţii noastre faţă de destinele ţării! Înmănuncheate — toate aceste rezultate, dau acum dimensiunea reală a valorii faptelor. La nivelul întregului judeţ, ele se constituie în producţii suplimentare de mare necesitate pentru economia naţională. 14.100 tone de lignit; 77.000 metri pătraţi de ţesături din bumbac; confecţii textile în valoare de un milion lei — din care o bună parte destinată exportului; 25 tone fire de bumbac; 1.300.000 litri apă minerală — toate obţinute de oameniimuncii din industria judeţului nostru, peste prevederile sarcinilor din planul pe primele patru luni ale anului! Şi încă o cifră: peste 10.900.000 lei producţie marfă suplimentară! O nestemată de mare preţ a acestor fapte, este însuşi orientarea prioritară a întrecerii socialiste, pentru ca cea mai mare parte a producţiei suplimentare să se obţină cu materiale economisite prin raţionalizarea consumurilor specifice, a proceselor tehnologice, a însăşi tehnologiei producţiei. Or, toate acestea au necesitat o mare investiţie de inteligenţă a proprietarilor şi producătorilor de bunuri materialei din societatea noastră socialistă, declanşarea în focul viu al întrecerii, a unor iniţiative încorporate cu pricepere şi fermitate în practica activităţii multor colective de muncă. Despre ele, despre autorii lor , despre cei care le-au îmbrăţişat cu căldura omului dornic de autodepăşire, animat de sentimentul nobil, muncitoresc, de constructor al noii societăţi — vom scrie astăzi. Februarie. Aici, la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc tocmai se încheiaseră adunările generale ale celor ce muncesc în secţii — ca şi adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii din fabrică, în cadrul lor, se dezbătuseră cu ardoare principalele probleme ale organizării producţiei şi a muncii, resursele de îmbunătăţire a acesteia, în scopul înfăptuirii în devans, a sarcinilor pe 1973, şi pe întregul cincinal. în secţia piuliţe oamenii munceau preocupaţi ca de obicei, în mintea fiecăruia, stăruia însă imperativul atît de frecvent exprimat în adunări, de a se acţiona pe principalele direcţii de creştere a producţiei, de ieftinire a ei. Dar cum? Trebuia intervenit cu „ceva“ nou, cu o iniţiativă care să capaciteze forţele umane, să dezvăluie şi să depună în valoare nişte rezerve ... Aşa a apărut iniţiativa — „capul de afiş“ al primului număr al gazetei de uzină ,,METALUL“: ,,Să lucrăm o zi din trimestru cu metal economisit!“ Autorii— comuniştii secţiei, în frunte cu şeful acesteia, tovarăşul inginer Mircea Turdeanu. Calculul lor de eficienţă, era simplu, în el erau integrate posibilităţile, aportul fiecărui muncitor din schimburi. Şi, şi-au zis: „Noi putem economisi într-un trimestru, minimum 13 tone de metal. Valoarea lui, e de 53.000 lei. Transformat insă în produse finite, se ajunge la o valoare de aproape 300.000 lei! E ceva !... Şi dacă în fiecare trimestru din an vom face o asemenea economie, atunci valoarea producţiei realizate intr-un an cu material economisit, se va apropia de un milion de lei. Iată um obiectiv, pentru care merită să luptăm!“ chemare la întrecere către toate secţiile de fabricaţie şi apoi, către toate întreprinderile şi organizaţiile economice din judeţul Covasna. Au trecut de atunci, aproape două luni , timp în care săptămînă de săptămînă, s-a economisit metalul, tonă cu tonă. Mai mult de atît. Au apărut „colateral“ şi noi vlăstare ale preioasei iniţiative. La linia de „şase axe“ comuniştii din organizaţia de partid — al cărei secretar este reglorul Constantin Spătărelu — au hotărît să declanşeze o acţiune de economisire a sculelor — aşa incit, o zi din trimestru să lucreze cu scule economisite. Aflînd vestea, cei din secţia de şuruburi, au preluat iniţiativa şi au spus: ,,Noi vom lucra trei zile din trimestru cu scule economisite !“ Şi tot aşa, iniţiativa comuniştilor de la „şase taxe“ s-a ... „autogeneralizat“ în mai toate secţiile fabricii. — Care sunt rezultatele? — ne interesăm noi, într-o discuţie cu secretarul comitetului de partid pe fabrică — tovarăşul Andrei Jani. — De la bun început, ele ne-au întrecut aşteptările. La secţia de piuliţe s-au economisit laminate în valoare de 37.000 lei din care au fost realizate produse echivalente — la preţuri de desfacere — de aproape 200.000 lei, metalurgiştii din secţia de şuruburi au economisit scule cu care V. LAURIAN. T. ADJUDEANU Armindenul faptelor! Şi aşa, au lansat o veritabilă(Continuare în pag. a 3-a) j. JL DBMMBOBNHnaMIB WHjWdg HHRMHHHHMHHHMMHHHRBBNHHflj RADU SELEJANLa niitîiul Mai de azi Steaguri purpurii şi tricolore, chipul ţării îl îmbujorează. Douăzeci de milioane de inimi bat pentru frumuseţea acestui pămînt românesc, pentru partid, conducătorul drept, cutezător şi înţelept. • Slavă partidului şi slavă muncii ! rostim la-ntîiul Mai de azi. Faptele izvorăsc lumini şi drumurile sute netămătoare către mai-nalt, către Comună. Slavă partidului şi ţării slavă. La-ntîiul Mai de azi ne angajăm sub flamuri purpurii şi tricolore, cuvîntul roşu să-l înfăptuim, ţara s-o facem mai frumoasă, columna viitorului din miezuri de lumină să o zidim. Munca ! MUNCA, diamantul care i l-a şlefuit pe om, care i-a deschis, peste vreme, nebănuite orizonturi. MUNCA, forţa care a înmiit puterile omului, înălţindu-l la rang de Prometeu, de Demiburg. MUNCA, necesitatea vitaţă a vieţuirii omului, condiţia primordială a progresului şi a civilizaţiei. ) MUNCA, prieten nedespăr- ţit al oamenilor, adevăratul nostru prieten. ) Şi astfel, de aproape, un se- col, s-a impamintenit in lu- i vie, ca în fiecare an, in ziua 7 de 1 Mai, MUNCA să fie săr. t bătorită, oamenii să-i aducă prinosul cuvenit, binemeritat. 7 De cind soarele socialismul lui ne-a izbăvit de întuneric, de cind munca a devenit o datorie de onoare a fiecărui 7 cetăţean, ne-am obişnuit ca la 1 Mai să facem bilanţul, să numărăm faptele şi împli- nirile, să cutezăm noi pla- znuri, noi drumuri către vii. Vorul de aur, către comunism. ^ Şi în acest an, mîinile şi minţile noastre n-au pregetat ’ să înfăptuiască măreţele sar- cini pe care partidul le-a pus în faţa noastră, în faţa poi porului pentru realizarea cin- z dualului înainte de termen, Mii şi mii de fapte aduna- te sub cupola aceleiaşi dorinnţe, de a nu precupeţi nici un efort pentru ca împlinirea să fie pe măsura puterilor noastre, stau mărturie, vorbesc despre hărnicie, despre cum întregul popor, sub înţeleaptă -conducere a partidului, înalţăm România socialistă pe noi culmi. Sărbătorim, în acest an, ziua muncii intr-o atmosferă ( de nemaintîlnită efervescenţă ) creatoare, cind ritmul marşu- lui nostru biruitor către mai sus, către mai bine, este din 7 ce in ce mai inait. Cincinalul înainte de termen a devenit o realitate. Noi şi noi obiec- tive industriale, sociale şi cui_ 7 turale întregesc frumuseţea peisajului socialist al Romă. \ niei, purtînd amprentele har. i niciei, a chibzuinţei, a în. 7 crederii in partidul nostru co- munist. Nu-i loc în ţara ro. ^ mănească unde munca acestor ani plini să nu înflorească, să 7 nu rodească. Sărbătorim în acest an ziua muncii, aducindu-i prinos fapt tele noastre, mulţumind parta tidului pentru grija care ne.o poartă, angajindu-ne pentru şi mai osebite împliniri, pen- \ tru ca viitorul să fie in adevăr pe măsura dorinţei şi pute. J rilor noastre. \ R. SELEJAN (j S