Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)
1973-06-10 / nr. 972
ANUL V, nr. 972 L a începutul lunii mai, ziarul nostru consemna un eveniment cu profunde rezonante in viaţa colectivului de la Uzinele textile „Oltul’“ . Conferirea Diplomei de onoare şi a titlului de evidenţiă pe ramură in întrecerea socialistă pe anul 1972. Pentru a contura o nouă dimensiune a semnificaţiei unei astfel de victorii repurtate de harnicii textilişti în cel de-al doilea an al actualului cincinal, în bătălia desfăşurată sub deviza „Mai mult, mai bine, mai ieftin !“ trebuie să arătăm că distincţia acordată, recunoaşterea unei munci entuziaste, competente şi consecvente, a fost vizată de nici mai mult nici mai puţin de 35 de întreprinderi din ramura de profil (!). Şi totuşi, ea a revenit Uzinelor textile „Oltul". Vizitatori frecvenţi ai acestei uzine, „vestea cea mare“ nu a fost în măsură să ne surprindă, ea venind ca o confirmare a ceea ce de-a lungul unui an de zile am reliefat în coloanele ziarului începind recent o discuţie pe această temă cu directorul uzinei, tovarăşul Zoltán Hegyi, acesta, evitînd „vorbele în plus“, , ne-a prezentat „Cartea de onoare“ a fabricii — veritabil jurnal de călătorie pe itinerariile succeselor repurtate de harnicul colectiv al acestei întreprinderi în anii socialismu- lui. Cifre, pe alocuri fotografii şi desene, nume de oameni vrednici, semnături, opinii — conturează imaginea dinamică a uneia din cele mai importante şi reprezentative unităţi economice din industria judeţului. La „filele“ anului 1972, alături de fotocopia diplomei obţinute recent, reţinem : producţie marfă realizată suplimentar faţă de plan : 13.551.000 Iei ; valoarea peste plan a producţiei marfă vindute şi încasate : 15.674.000 Iei ; 384.000 m.p. ţesături livrate peste prevederile de plan la export. La „capitolul“ eficienţă stă înscrisă o cifră de 1.406.000 lei, valoarea beneficiului suplimentar obţinut în 1972. Aminteam mai sus de „o încercare de discuţie“ cu directorul uzinei, nu întâmplător. Este vorba de ... un fel de a fi pe care observatorul atent îl identifică la marea majoritate a salariaţilor acestei uzine — de la director la ţesătoare, de la mecanici la ingineri , străduinţa de a lăsa să vorbească în primul şi în ultimul rînd faptele, realizările. La numitorul comun al harnicilor textilişti se mai înscrie un element — modestia. Rar ai să întîlneşti în această întreprindere oameni care să spună : „eu am dres, eu am făcut...“ Există în acest colectiv un fel de pudoare a „eu-lui". La „Oltul“ se vorbeşte cu „noi“. „Noi ne-am propus să facem... Şi, am, reuşit“. „...Ştiţi, tovarăşul meu de muncă..., echipa lui... este foarte capabil (ă) . .. , avem nişte fete. (băieţi) prima ...“ Sintetizând cele de mai sus se poate afirma, fără nici o reţinere, că Uzinele textile ..Oltul" se prezintă cu un colectiv unitar, bine închegat, unde dezideratul : „omul potrivit la locul potrivit“, îşi găseşte pe deplin materializarea. Şi încă ceva. Deşi uzina se apropie de împlinirea unui veac de existenţă (in acest an „vîrsta“ ei este de 94 de ani), luind contact cu secţiile şi atelierele unităţii vămii cu imaginea unei uzine in care nou te intimpină la fiecare pas. Ai ocazia aici să cunoşti oameni tineri, la propriu şi la figurat, oameni care îşi mobilizează capacitatea fizică şi intelectuală pentru modernizare, perfecţionare, pentru cantitate şi, nu în ultimul rînd, pentru calitate. Intr-un cuvînt, se poate vorbi de „tinereţea fără bătrineţe" a Uzinelor textile „Oltul, de reuşita eforturilor colectivului acestei unităţi de-a merge în cadenţa dinamică a vremurilor noastre, de-a se situa la nivelul exigenţelor de azi. Mai mult, in disputa cu timpul, colectivul acestei unităţi economice se situează în avangardă prin rezultatele meritorii pe care le înscrie cu consecvenţă pe graficul întrecerii socialiste. Dar, să creionăm cîteva sectoare de activitate ale uzinei, sectoare ce vitalizează sau, finalizează, la parametrii exigenţelor internaţionale, munca acestui harnic colectiv, se situează la cote din cele mai ridicate, realizările pe primele patru luni ale anului curent, nu numai că se încadrează în limitele de mai sus, ci chiar le depăşesc. De menţionat că, fiecare sutime adăugată baremului calităţii înseamnă, in final, mii. zeci de mii de metri pătraţi de ţesături executate fără defecţiuni, produse ce sunt „ratificate" astfel : „Bun pentru fondul pieţii interne ; Bun pentru export". La aspectul de mai sus, se cuvine să poposim puţin. Aceasta pentru că avem de-a face cu materializarea uneia din indicaţiile preţioase ale conducerii de partid şi anume aceea de a se realiza produse cu acelaşi nivel de calitate şi pentru intern şi pentru export înfăptuirea acestui deziderat a permis, bunăoară, ca după depăşirea sensibilă a sarcinilor de export aferente trimestrului I, debutul celui de-al H-lea trimestru să se facă în condiţiile devansării — cu zeci de mii de metri pătraţi de ţesături — a graficelor de export, pe luna aprilie, ca urmare a receptivităţii la solicitările partenerilor comerciali externi din Franţa şi Belgia. Cum se explică bunele rezultate obţinute la „Oltul“ pe frontul calităţii ? Răspunsul este, desigur, amplu. El vizează foarte multe laturi ale angrenajului dintre munca vie şi care produsul finit este pregătit pentru expediţie, se lucrează sub auspiciile îndemnului: «Calitate, calitate şi iar calitate !»“ 1.. Dar colectivului de la Uzinele textile „Oltul“ nu-i scapă din vedere nici laturile ce vizează spiritul de bun gospodar al bunurilor materiale. „Arta este ca din aceeaşi cantitate de materie primă pe care o importăm (!) să producem mai mult, fără a ştirbi exemplu ce vizează una din laturile „de vîrf“ ale înnoirii — cercetarea. Nu sunt lipsite de interes nici obiectivele de înnoire care sunt propuse a fi rezolvate cu forţele proprii ale uzinei. Este grăitor în acest sens faptul că ponderea valorică a produselor noi şi reproiectate, cu performanţe îmbunătăţite, planificate a se realiza in acest an, reprezintă 44 la sută din producţia globală, marcînd o creştere de 23 de milioane de lei faţă de anul 1972. In ce se regăseşte acest spor de nou ? Este vorba de pildă de noile articole — pînze pentru lenjerie de pat — fabricate pentru export, la cererea beneficiarilor externi, pînza „Margot“ şi „Silviu“, sifonul „Tuşnad“. Noile produse, pe lingă faptul că se prezintă cu calităţi superioare, se realizează şi în condiţii de economicitate mai bune, avînd o greutatespecifică mai mică faţă de ţesăturile similare realizate pînă în prezent. Dincolo de acest rezultat se regăsesc şi studiile efectuate de colectivul întreprinderii, pentru reducerea, consumurilor specifice pe unitate de produs, atît la filatură cît şi la ţesătorie. Damasturiile realizate la „Oltul“ au şi ele o deosebită căutare în rîndul cumpărătorilor. Printre cele mai solicitate, datorită comportamentului foarte bun în procesul de utilizare se numără articolele pentru lenjerie de pat „Luceafărul“ şi „Oltul“, precum şi faţa de masă „Salcîm“. Dealtfel, în fiecare an „Oltul“ realizează la damasturi 7—8 desene noi, care se remarcă prin fineţea execuţiei, prin distincţie şi eleganţă. Un ritm destul de înalt de modelare faţă de cerinţele cumpărătorilor se înregistrează şi la un alt produs de tracţiţie al uzimarea utilajului tehnologic s-a făcut cu forţele proprii ale uzinei, din fonduri de mică mecanizare. O importantă acţiune de modernizare a fost iniţiată şi în ce priveşte utilajul tehnologic de la atelierul de fabricaţie a muşamalei, eficienţa ei anuală cifrîndu-se la 140.000 lei. Şi, căutările pentru mai bine continuă. In prezent se execută lucrări de transformare şi modernizare a utilajelor tehnologice de la secţia de finisaj. Este vorba de utilaje care sunt deja amortizate şi fizic şi moral. Normal, trebuiau să fie casate. „Normal”, e un fel de-a spune, de-a gîndi. Pentru bunii gospodari de la „Oltul“, pentru meşterii pricepuţi ai uzinei, drumul casării nu a fost considerat ca cel mai nimerit şi ca atare ei s-au apucat de treabă. Vorbind de inovatorii uzinei, de... „marii meşteri mari“ s-ar putea scrie zeci de rînduri numai cu numele lor. Ne oprim, din considerente de spaţiu tipografic, doar la doi din ei, redînd caracterizarea făcută de unul din interlocutorii noştri: Árpád Székely, tehnician, creatorul desenelor noi: „pictorul care intuieşte cu subtilitate gusturile cumpărătorilor, fără a renunţa in acelaşi timp să încerce a le forma“; Ladislau Tuzson, tehnician principal: „inima inovaţiilor şi modernizărilor din uzină“. Considerînd ca fiind mai mult, decit sugestive schiţele de portret făcute de colegii de muncă celor doi „lideri“ în căutările noului, nu vom mai adăuga nimic in plus. Textiliştii... metalurgişti, constructori de maşini n u avem în nici un caz pretenţia de a spune o noutate afirmând că funcţionarea corespunzătoare a întregului angrenaj productiv al unei întreprinderi depinde în bună măsură de activitatea sectorului mecano-energetic. Şi, întrucît treburile merg bine în sfera direct productivă — datele de mai sus sunt edificatoare ■— concluzia se poate extinde şi asupra domeniului mecano-energetic. Dar, ce înseamnă acest „bine“ pentru sectorul in discuţie, cum se materializează el? — In condiţiile în care valoarea pieselor de schimb necesare anual uzinei noastre se cifrează la ordinul milioanelor de lei — de asimilare a pieselor de schimb ce le fabricam. De exemplu, coeficientul de utilizare a mașinilor-unelte in primul trimestru din acest an, a fost de 90 la sută, nivel mult superior mediei republicane. Practic, toate maşinile-unelte funcţionează în trei schimburi. Orientând în continuare discuţia cu interlocutorul nostru, pe coordonate mai analitice, aflăm că producţia de piese de schimb ce se va realiza in acest an în uzină va reprezenta mai mult decit dublul celei realizate în 1971, faptul că uzina a ajuns să pregătească cadre (strungari) şi pentru alte întreprinderi din cadrul centralei. Tot legat de cooperarea în cadrul centralei reţinem că „Oltul“ produce de acum piese de schimb şi pentru alte unităţi economice din cadrul acesteia. Vorbind de preocupările încununate de succes privind producţia de piese de schimb, argumentul cel mai edificator îl constituie acela că planul cincinal în ce priveşte producţia de piese de schimb, va fi realizat nu mai puţin de trei ani şi jumătate (!). Dar, obiectivele vizate de secţia mecano-energetică a „Oltului“ sunt mult mai complexe. Este vorba, bunăoară, de acţiunea de autoutilare, de mică mecanizare. Să punctăm doar cîteva direcţii de acţiune, rezultate: şi în 1972, s-a construit şi s-a pus in funcţiune o turnătorie de metale neferoase, turnătorie ce vafi dezvoltată in continuare, tot in cadrul acţiunii de autodotare. Noua secţie de muşama şi pînză de legătorie, în curs de construcţie, va fi dotată cu două transportoare realiza „Sarcinile de export pe cin- cinai le vom realiza în patru ani“ ăspunzând unuia din imperativele majore ale dezvoltării economiei naţionale , lărgirea şi intensificarea participării la schimbul internaţional de valori materiale, colectivul de la Uzinele textile „Oltul“ şi-a luat angajamentul de mai sus. Desigur că materializarea lui implică realizarea in prealabil a o serie de obiective, cum ar fi asigurarea unei înalte calităţi produselor realizate, creşterea ritmului de adaptare a producţiei la cerinţele pieţei externe, asigurarea ritmicităţii livrărilor, intr-un cuvînt competitivitate. Şi, rezultatele obţinute de „Oltul“ în activitatea de export, atestă înfăptuirea acestor deziderate. Consemnăm, cu ajutorul tovarăşului Jenő Lusztig, economist principal cu probleme de export, o serie de elemente faptice. „ Valoarea produselor exportate în primii doi ani ai actualului cincinal a fost cu 66 la sută mai mare faţă de cea realizată în întregul cincinal precedent. La sfîrşitul lunii mai, faţă de sarcinile de plan mbre ale cincinalului, volumul mărfurilor exportate marchează un avans de circa 135 de zile. Numai in luna aprilie, dovedind receptivitate faţă de conjunctura favorabilă de pe piaţa externă, a livrat în devans produse in valoare de aproape 350 mii lei valută. „ începind cu acest an, ţesăturile cu marca „Oltextil" sunt prezente şi pe piaţa Belgiei, în condiţiile unui aport valutar, pe unitate de produs, sporit. Desigur că realizările de mai sus nu mai necesită comentarii, „Oltextil“ se impune ca o marcă de fabricaţie de prim rang. O marcă ce se impune prin calitatea produselor NR La alT-lea Tirg de mostre de bunuri de consum încă o confirmare a culorilor şi desenelor elegante ale produselor cu marca „Oltextil“. Feţele de mese din muşama, realizate la „Oltul“ — calitate ireproşabilă, desene variate, o bogată paletă coloristică. Piizele produse la Uzinele textile „Oltul“ se recomandă şi prin- tr-o gamă largă a posibilităţilor de utilizare. Iată una din destinaţii — încălțămintea de vară. e Calitate şi economicitate lanul de calitate pe acest an la ţesături de bumbac, ne relatează inginerul Ladislau Tober. şeful biroului programarea şi urmărirea producţiei, este de 99,3 la sută, ceea ce reprezintă unul din cele mai înalte nivele propuse pînă acum. Un indice de calitate ridicat avem şi la firele tip bumbac — 94,5 la sută. Consemnăm, în continuarea dialogului, faptul că, deşi rata calităţii programate pe acest an cea materializată , de la calificare la autocontrol, de la întreţinerea şi reglarea exigentă a maşinilor, la modernizarea acestora. Reţinem, totuşi, explicaţia furnizată de una din muncitoarele ţesătoare fruntaşe în ale calităţii : „Buna calitate a produselor noastre se explică şi prin aceea, cred eu, că la noi în uzină s-a creat un adevărat curent de opinie în favoarea ideii: calitatea, înainte de toate se produce, şi apoi se controlează“. Am notat şi o altă opinie în legătură cu „secretul“ calităţii ireproşabile a produselor de la „Oltul“ : „De la punctul în care firele de bumbac intră pe poarta uzinei noastre şi pină la cel în cu nimic calitatea produselor“ , ne relata unul din interlocutori. Şi, intr-adevăr, harnicii textilişti se dovedesc a fi „artişti“ în meseria lor, foarte buni gospodari. Să apelăm din nou la cifre. Numai la filatură, in primele patru luni ale acestui ani in procesul de realizare a firelor de bumbac s-a obţinut o economie de 46 tone de fibră de bumbac, ceea ce reprezintă, luind în calcul prețul mediu al tonei de bumbac, o economie valorică de circa 1 milion de lei. Cum s-a ajuns la acest rezultat ? In principal prin reducerea normelor de consum specific. Desigur că, măsura s-ar fi dovedit ineficace dacă ea nu ar fi fost grefată pe terenul fertil al unei poziţii înaintate a lucrătorilor de la filatură faţă de problema necesităţii gospodăririi cu chibzuinţă a fiecărei „fărîme“ din avuţia naţională. Se cuvine să menţionăm că atributele bunului gospodar îşi fac simţită prezenţa nu numai la filatură, ci şi în celelalte secţii şi ateliere ale întreprinderii. Creativitate O incursiune in domeniile în care ia naştere noul, este pe cît de interesantă pe atît de revelatoare. „Elixirul" tinereţii fără bătrîneţe al uzinelor „Oltul“ despre care aminteam la început, se regăseşte desigur în căutările de înnoire a producţiei, de adaptare a acesteia la „pulsul" pieţii, la exigenţele mereu crescînde ale beneficiarilor interni şi externi. Să începem cu ... începutul, adică, cu cercetarea, în prezent, in colaborare cu Institutul de cercetări textile din Bucureşti, un colectiv de specialişti de la „Oltul“, efectuează lucrări în vederea elaborării tehnologiei de fabricaţie a unor ţesături pentru echipamente de protecţie împotriva prafului. Am început cu un nei — muşamaua. Pe lingă calitatea unanim recunoscută a acestui produs, el se evidenţiază şi printr-o „împrospătare“ anuală cu 4—5 desene noi. Dar, pentru a argumenta rezultatele meritorii ale colectivului de la „Oltul“ în procesul de înnoire a producţiei, calitatea însăşi a acţiunii în sine, nu avem decât să apelăm la distincţiile de recunoaştere a acestor merite la nivel naţional. Spre exemplu, la al 5-lea Pavilion de mostre din Bucureşti, din anul 1971, uzina a primit in cadrul concursului „Cel mai frumos şi mai util articol“, o Diplomă pentru creaţia si realizarea de desene la articolul damast. In cadrul aceluiaşi concurs, în anul 1972, la al 6-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum din Bucureşti, uzina a primit o Diplomă pentru : „Desene şi poziţii coloristice noi la articole pentru lenjerie“. Dacă cineva consideră că, calităţile produselor realizate de această unitate economică mai trebuie argumentate, apoi, în locul acestui ultim şi hotărâtor argument se poate face doar o invitaţie . CUMPĂRAŢI PRODUSELE REALIZATE DE UZINELE TEXTILE „OLTUL" ! Vorbind de creativitate la „Oltul“ , trebuie să menţionăm că ideea nu-şi găseşte materializare numai in ce priveşte produsele fabricate, din aceeaşi măsură, şi în domeniul dezvoltării, adaptării maşinilor, uneltelor de lucru. Bunăoară, dat fiind faptul că pe piaţă se solicită cu preponderenţă feţe de mese de 120 cm lăţime, s-a trecut la fabricaţia acestora, reprofilindu-se utilajele care reuşeau să execute doar lăţimi de 100 cm. Efectul modernizării utilajului tehnologic? In primul rînd, adaptarea promptă la cerinţele cumpărătorilor. In al doilea rînd, s-a ajuns la creşterea productivităţii muncii în fabricarea acestui articol cu 20 la sută. De menţionat că transforme relatează inginerul Pal Fodor, şeful secţiei mecano-energetice, reuşim ca in acest an să asigurăm cu forţe proprii peste 50 la sută din necesarul de piese de schimb. Aceasta in condiţiile în care procentul corespunzător primului an al cincinalului era de 25 la sută, iar cel al anului '72 era de 37 la sută. — Cum aţi reuşit să faceţi acest adevărat „salt“ ? — Relativ simplu. Ne-am pregătit noi înşine cadrele necesare pentru activitatea de întreţinere şi pentru generalizarea schimburilor II şi III la atelierul mecanic, am asigurat un ritm înalt de in atelierele proprii ale uzinei. # Modernizarea utilajului tehnologic din atelierul de muşama, acţiune in curs de desfăşurare ... In încheierea discuţiei cu tovarăşul inginer Pal Fodor, îl rugăm pe acesta să ne vorbească despre iniţiatorii, „sufletiştii de vîrf“, autorii rezultatelor mai sus, prezentate. Aflăm astfel despre László Kelemen, muncitor turnător de categorie maximă, care a fost: „pionierul nr. 1““ şi realizatorul principal al turnătoriei de metale neferoase, precum şi despre Zsolt László, maistru I I I I I î I I s 1 I I I I Mini-expoziţia permanentă de noile mostre din cadrul uzinei, o bună posibilitate de a avea o imagiansamblu a ceea ce oferă întreprinderea. Desene şi culori distincte, nuanţate şi atractive. In imagine feţe de mese „Cocor“ şi „Salcîm“. euv îNTut. nou Pag. 3 1 mecanic, „sufletul autoutilării“. „Desigur, ne spune în încheierea discuţiei interlocutorul, evidenţiind în mod deosebit aportul acestor oameni, nu putem minimaliza cu nimic munca conştiincioasă, plină de dăruire a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din secţia mecano-energetică“. I II I 1 i