Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)
1973-06-08 / nr. 970
TS Realizarea exemplară a sarcinilor de plan In întîmpinarea marii sărbători de la 23 August , colectivul întreprinderii de șuruburi din Tîrgu Secuiesc, înscrie pe graficul întrecerii socialiste noi succese în muncă, menite să asigure îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Astfel, sarcinile de plan pe luna mai au fost îndeplinite şi depăşite după cum urmează : producţia globală — 101,7 la sută, producţia marfă — 100,5 la sută, producţia marfă vândută şi încasată — 103 la sută. Semnificativ faptul că, urmare a unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii, sarcina de plan la indicatorul de productivitate a fost depăşită cu 1,8 la sută. Un aport deosebit în obţinerea rezultatelor de mai sus şi-a adus colectivul de la atelierul de piuliţe condus de ing. Mircea Turdeanu, cel de la atelierul de tratamente termice condus de ing. Geza Salamon, precum și colectivul de la sculărie, condus de maistrul Iosif Szabó. i „Acum va funcţiona bine“, pare a spune György Tamas de la Fabrica de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc. Foto : A. BARTHA PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜNIJI-VÄ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Fapte de muncă, realizări, iniţiative, în lupta pentru îndeplinirea IHUIiKl M m DE TERMER Meşteşugarii obţin noi succese în muncă Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din oraşul Sfîntu Gheorghe, se raliază şi ele întrecerii avîntate în cinstea zilei de 23 August , vizând realizarea înainte de termen a cincinalului. Astfel, în cadrul sectorului de fabricaţie a mobilierului, planul de export pe luna mai a fost realizat în proporţie de 115 la sută. Au fost asimilate în fabricaţie două noi produse, printre care şi „Lada de zestre“, care poartă amprenta specificului local şi care urmează a fi exportată în Republica Federală Germania şi în Olanda. Cu bune rezultate a încheiat luna mai şi secţia de confecţii, care a realizat în această perioadă importante cantităţi de produse de îmbrăcăminte şi de încălţăminte de bună calitate. Printre cei evidenţiaţi amintim pe Ioan Veres, László Sebestyén, Rozália Bedö şi Ibolya Bernárd. La secția de mobilă cu rezultate deosebite se înscriu Péter Abrahám, Béla Kató, András Bodor, Irén Kondor ş.a. H. R. Şi pe ogoare timpul se măsoară în minute In acest an la fermele vegetale ale Trustului judeţean I.A.S. — Covasna, stadiul lucrărilor agricole de sezon este avansat, aceasta datorîndu-se în mare măsură folosirii judicioase a timpului. Astfel, s-au executat la cultura sfeclei de zahăr două praşile mecanice şi o praşilă manuală. Totodată, pe întreaga suprafaţă de cartofi s-au executat două praşile mecanice. In prezent, se lucrează cu toate forţele la recoltarea şi depozitarea, furajelor, aceasta necesitînd un volum mare de muncă.. Datorită condiţiilor deosebite din acest an, sîntem nevoiţi ca într-un timp foarte scurt să executăm un volum mare de lucrări. Acest lucru nu este posibil, decît în condiţiile unei programări judicioase a lucrărilor, în care să se ţină cont de folosirea întregii zi lumină chiar şi în condiţii de timp nefavorabil. Dar mai bine să exemplific prin modul de organizare a muncii de recoltare şi depozitare a furajelor. In zilele frumoase, acţionăm pe linia măririi ritmului de recoltare şi depozitare sub formă de fin, folosind efectiv şi metoda de uscare a finului cu curenţi de aer rece, metodă care în acest an cu o umiditate accentuată, dă rezultate deosebite. In funcţie de starea produsului, recoltat în cînd nu neglijăm în zilele bune, fără ploi, nici depozitarea acestor furaje sub formă de semisiloz sau siloz. în zilele ploioase, toate forţele, în mod operativ, le îndrumăm către recoltarea, transportul şi depozitarea masei verzi. Acest lucru are avantaje multiple dintre care amintim: nu se pierde nici o oră de lucru, obţinem un furaj de ■calitate, indiferent de forma de depozitare, eliberăm totodată terenul din timp, asigurînd condiţii de dezvoltare plantelor, iar în final o „coasă“ de cel puţin 1500 kg fîn la hectar, sau 7.500 kg masă verde. Ritmul accelerat al lucrărilor, folosirea fiecărei ore de lucru, presupune organizarea muncii în mod ştiinţific, prezenţa activă pe cîmp a specialiştilor şi nu în ultimul rînd a economiştilor fermelor. Cum se desfăşoară la fermele noastre o zi de lucru? In seara zilei precedente, la sfîrşitul programului, şefii de fermă analizează împreună cu toţi mecanizatorii şi personalul permanent rezultatele zilei, după care stabileşte planul de „bătaie“ pentru a doua zi ,în două ipoteze — dacă plouă sau nu, fiecare lucrător primind sarcini concrete. La ora 6 toate utilajele sunt pe câmp şi încep efectiv, lucrul, după ce în prealabil s-au făcut sumare revizii pentru a preîntâmpina eventualele defecţiuni. Dacă între timp se produce o modificare a vremii, mecanizatorul, din proprie iniţiativă, trece la executarea lucrărilor stabilite în varianta de ploaie. In permanenţă pe cimp se află şeful de fer-Ing. ANTON HUNIADE, director al Trustului judeţean I.A.S. Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Munca politico-ideologică atunci cînd este privită în complexitatea valorii sale, în cadrul unei unităţi industriale, contribuie în mod substanţial la realizarea în termen şi integral, a tuturor sarcinilor de producţie. Fiecare muncitor în dubla calitate de producător şi proprietar al mijloacelor de producţie, trebuie să fie purtătorul celei mai înaintate conştiinţe, în care să se oglindească fidel atitudinea sa faţă de proprietatea socialistă, faţă de muncă şi societate. Pentru a cunoaşte concret modul de desfăşurare a acestei munci, am stat de vorbă la Fabrica de confecţii ,,Secuiana“ din Tîrgu Secuiesc, cu secretara organizaţiei de partid, tovarăşa Maria Schmidt. — V-am ruga să ne spuneţi ce şi-a propus organizaţia de bază să realizeze, mai întîi, prin bogata activitate politico-educativă pe care o desfăşoară în întreprindere? — La noi în fabrică, concomitent cu producţia se desfăşoară o muncă intensă de la om la om prin diferite forme de instruire politică pentru înţelegerea justă a sarcinilor trasate de partid în vederea făuririi unei economii prospere, a politicii interne şi externe promovate de statul nostru, pentru ca fiecare lucrător să-şi sporească efortul la locul de muncă şi să obţină rezultate tot mai bune. — Ce forme îmbracă munca politică în întreprinderea dumneavoastră? — Unul dintre cele mai eficiente mijloace de educaţie politică îl constituie învăţămîntul de partid, care se desfăşoară lunar şi la care, datorită tematicii foarte variate şi instructive, participă activ toţi cursanţii. La „Secuiana“ sunt organizate 11 forme de învăţămînt de partid. La aceste forme ale muncii ideologice participă toţi membrii de partid, membrii U.T.C., precum şi agitatorii nemembri de partid. Aceştia sunt aleşi din rîndul muncitorilor cu pregătire profesională temeinică. Ei se ocupă şi de afişarea la gazeta de perete a ziarelor care cuprind cuvîntări ale secretarului general al partidului, şi alte materiale de interes general. De asemenea, în adunările generale de partid, în şedinţele grupei sindicale, precum şi în adunările oamenilor muncii, se dezbat proiectele de legi, se popularizează toate actele normative intrate în vigoare. Aminteaţi, mai la început, că munca productivă se desfăşoară concomitent cu cea ideologică şi între acestea există interferenţe. V-am ruga să concretizaţi această idee. — In fiecare şedinţă de analiză a muncii, salariaţii cu funcţii de răspundere, informează conducerea despre modul concret cum s-au realizat sarcinile de producţie în domeniul, de care răspund. Acolo unde lucrurile nu merg bine, sânt traşi la răspundere cei care nu s-au achitat de sarcini. De pildă, brigada nr. 3 din schimbul B, anii trecuţi număra mereu muncitori care se abăteau de la disciplină. Unii din ei întîrziau, alţii absentau removat. După cum era şi fi- resc, această brigadă nu-şi putea îndeplini planul. Am făcut uz de toate mijloacele educaţionale, ţineori chiar de sancţiuni, pînă ce cei în cauză au înţeles că normele de muncă sunt obligatorii pentru toţi. Acum brigada nr. 3, condusă de Fénaki Péter, ocupă un loc de frunte în întrecerea socialistă. Considerăm că tot ceea ce am întreprins nu a fost zadarnic şi acest lucru contribuie la mobilizarea oamenilor muncii pentru depăşirea planului. Desigur, în atenția comitetului de partid stă tot timpul realizarea sarcinilor de producţie. Concret ce se urmăreşte in munca fiecărui salariat? — In primul rînd, conducerea fabricii urmăreşte calitatea produselor, deoarece ea conferă mărfurilor noastre „certificatul“ competitivităţii pe pieţele interne şi externe. în acest scop, au fost organizate „comisii muncitoreşti de control al calităţii“ care intervin la timp şi sprijină colectivele de muncitori pentru obţinerea unor rezultate de bună calitate. Se urmăreşte apoi, ridicarea continuă a productivităţii muncii prin folosirea raţională şi integrală a timpului de muncă a maşinilor şi economisirea materiilor prime şi materialelor. La acest capitol am obţi- GEORGE MĂCIUCĂ La Fabrica „Secuiana“Munca politică— stimulent in activitatea productivă , (Continuare în pag. a 3-a) ■' iiSMÜBag ■MB . . .« j|; :ți jf ' * țf Su|..- ' -•-'t '-V. Ritm intens în construirea fabricii de plăci aglomerate din Covasna. Foto : GH. BORTNYIK ANGAJAMENTELE NOASTRE DEVIN FAPTE In aceea sesiune a Consiliului popular al comunei Brateş, din 12 februarie, s-a dezbătut, printre, altele, şi răspunsul la chemarea Consiliului popular al comunei Stoicăneşti din judeţul Olt. Gospodarii Brateşului au chibzuit temeinic, şi-au amintit că în anii trecuţi au fost mereu printre fruntaşii judeţului — în 1968, au ocupat chiar locul III la acţiunile de înfrumuseţare şi bună gospodărire — au analizat resursele materiale şi umane şi au întocmit răspuns bine cumpănit, cu angajamente frumoase, mobilizatoare, menite a contribui la înfrumuseţarea, la propăşirea celor 3 localităţi care alcătuiesc comuna : Brateş, Telechia şi Pachia. Despre aceste angajamente, despre traducerea lor în viaţă am pornit o discuţie cu Andrei Mark, secretar al Comitetului de partid şi primarul comunei. Cînd a aflat de scopul vizitei noastre, chipul primarului s-a luminat, ca al omului care ştie că în gospodăria lui s-a făcut ceva şi vorbeşte cu plăcere despre ce s-a făcut. — Aşa în mare, pot să vă răspund şi eu. La concret, pe cifre şi date ne poate spune mai mult secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular comunal, Gheorghe Beder. .— Iată răspunsul nostru la chemarea celor din Stoicăneşti. Sînt trecute aici angajamentele asumate de deputaţi în numele întregii populaţii a comunei. Nu-i de mirare că toţi locuitorii, atît din centrul de comună cit şi din Pachia şi Telechia, răspund cu multă însufleţire, atunci cînd sînt solicitaţi, împreună cu cei doi factori de răspundere, am luat apoi fiecare angajament în parte şi am constatat pe hîrtie şi pe teren ce s-a realizat. Şi iată ce am înregistrat : — Ne angajăm ca printr-o bună organizare a muncii să folosim integral cele 1.944,60 hectare pămintele care dispune C.A.P. — Iată că începem cu stîngul. Sîntem la începutul lui iunie și noi mai avem de însămînțat încă 93 de hectare. Cauza ? Mai multe, unele obiective, altele... nu prea. Dintre cele obiective, cea mai importantă iat-o: plouă. (Şi ieri dimineaţă cînd stăteam de vorbă, burniţă — n.n.). Nu am putut intra cu nici un chip pe ogoare. De cum ne-o lăsa vremea vom însămînţa întreaga suprafaţă cu furaje. — Vorbeaţi şi de nişte cauze subiective, tovarăşe primar. — Ei, de astea e mai dificil de vorbit, dar trebuie. Nu am însămînţat o suprafaţă de 70 ha. cu cartofi. Şi nu numai din cauza timpului ci şi a lipsei de sămînţă. Vina ne aparţine integral. Deşi am ştiut încă din ianuarie că nu vom avea destui cartofi pentru plantat, am tot amînat rezolvarea problemei pînă cînd ne-a ajuns cuţitul la os. Acum am procurat cartofi de prin alte părţi, dar timpul e destul de GH. POPIŢA (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire pe tema : EXTINDEREA MECANIZĂRII, RECOLTĂRII ŞI DEPOZITĂRII FURAJELOR Ieri, la S.M.A. Tîrgu Secuiesc a avut loc o consfătuire pe tema : „Extinderea mecanizării, recoltării şi depozitării furajelor“. Au fost prezentate maşini de recoltat furaje, s-au făcut demonstraţii practice, punîndu-se un accent deosebit pe organizarea cit mai judicioasă a muncii la recoltarea furajelor. La consfătuire au participat directorii S.M.A., şefii de secţii, preşedinţii de C.A.P., ingineri, directori de intercoop. D. T. Jf I I I I I In anunţii cititorilor ! Ştiinţa conducerii — o necesitate a zilelor noastre Activităţii de conducere îi revine, indiscutabil, un rol hotăritor în procesul de repartizare şi folosire a mijloacelor financiare, umane şi materiale, în realizarea obiectivelor majore vizate în procesul de dezvoltare a economiei judeţului, de realizare a cincinalului înainte de termen. Pornind de la acest fapt, redacţia ziarului nostru îşi propune să publice în curînd, un ciclu de articole în care să confrunte exigenţele actuale ale ştiinţei conducerii cu posibilităţile şi modul concret în care dezideratele teoretice se materializează în practica de zi cu zi a cadrelor de conducere , de la directori la conducătorii formaţiilor de lucru. In acest sens, invităm cititorii ziarului, în general, şi cadrele cu funcţii de conducere în special, la o dezbatere pe tema : „ŞTIINŢA CONDUCERII — O NECESITATE A ZILELOR NOASTRE“. K In pagina a 2-a Tineret - tinereţe Ginduri şi fapte 11 IUNIE 1948 Un sfert de veac de continue transformări 11 iunie 1948, a însemnat şi pentru actualele unităţi de producţie ale Fabricii „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, semnalul unor profunde prefaceri. Una din preocupările principale şi în acelaşi timp de tradiţie, ale acestui colectiv, este şi valorificarea bogatelor resurse de ape minerale de pe teritoriul judeţului nostru. Răsfoind file de arhivă, constaţi că această preocupare este foarte veche. La Bodoc, a început în jurul anului 1714, iar la Malnaş şi Biborţeni cu mult înaintea lui 1900. Decenii de-a rîndul, diverşi particulari au exploatat conform propriilor interese aceste bogăţii. Condiţiile tehnice în care se făcea îmbutelierea erau rudimentare şi în plus nu se lucra decît 6—7 luni pe an. Evident şi producţia era extrem de redusă. In jurul anului 1948, la Bodoc se îmbuteliau circa 8.000 sticle pe an, iar la Biborţeni vreo 45.000 sticle. Odată cu naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, numeroasele izvoare de ape minerale au trecut în patrimoniul statului, al celor ce munces. Toate unităţile de îmbuteliere a apelor minerale de pe teritoriul judeţului nostru, au cunoscut în sfertul de veac care a trecut de la istoricul act al naţionalizării, un continuu proces de modernizare. Astăzi, la Bodoc se îmbuteliază într-o zi de peste şase ori mai multă apă minerală decît în întregul an 1948. La Biborţeni se lucrează azi pe două moderne linii tehnologice în cadrul cărora majoritatea operaţiilor sunt mecanizate. Acest lucru a permis ca numai într-o singură zi, în această unitate de producţie să se îmbutelieze 120—130.000 sticle de apă minerală,gument al prefacerilor care au urmat naţionalizării. Modernizarea nu s-a limitat numai la cele şapte unităţi de îmbuteliere a apei minerale din cadrul Fabricii ,,Spicul“, unităţi care numai în anul trecut au îmbuteliat circa 50 de milioane litri apă minerală (de peste opt ori mai mult decît în 1956). Toate unităţile de producţie, respectiv cele de panificaţie, fabrica de sifon şi răcoritoare, fabrica de oţet, morile, toate s-au bucurat de o atenţie deosebită. Se poate cita aici şi exemplul fabricii de pîine din Sfîntu Gheorghe, care a luat fiinţă pe locul unei mici brutării particulare a cărei producţie abia trecea de _____________ 2.000 kg în 24 de ore. In 1956, actuala fabrică de pîine producea 15 tone pîine în 24 de ore, iar astăzi ca urmare a funcţionării cuptorului tunel — care asigură mai mult de un sfert din producţia zilnică — pe poarta fabricii ies zilnic peste 40 tone de pîine. Pentru colectivul de muncă al Fabricii „Spicul“, apropiata aniversare a împlinirii sfertului de veac de la naţionalizare, constituie un prilej de rememorare a drumului parcurs, a izbînzilor dobindite şi în acelaşi timp un imbold pentru noi realizări de prestigiu în scopul satisfacerii tot mai depline a necesităţilor de consum ale populaţiei.. . Prin anii 1880, în oraşul Sfîntu Gheorghe, lua fiinţă o mică fabrică de spirt, proprietatea familiei Nauman, care-şi propusese să realizeze însemnate venituri din prelucrarea materiei prime — cartoful. încet, încet, făbricuţa îşi sporeşte capacitatea, ajungînd în anul de vîrf al produc- CONSTANTIN NITU, M. GHEORGHE Consemnări de la Fabrica de spirt şi Fabrica „Spicul" Saltul pe care l-a făcut producția este cel mai eloc-ventar (Continuare în pag. a 3-a) if. I fruna ziua ! ' i tovarăşe \ \educatoare“\ \ i 1 Am poposit cîteva clipe în t l mijlocul neastâmpăratelor mlă- ■ diţe umane, de la grădiniţa \ l nr. 4 din Tîrgu Secuiesc, un 1 / de educatoarea şi directoarea / i Victoria Simon, aşeza răbda- N \toare şi grijulie creionul în 1 1 firavele degete ale copilaşilor, t I care nu peste mult timp vor I ) spune „adio“ cuburilor, pă. \ i paşilor şi jucăriilor mecani. i Ice, pentru a îmbrăca unifor.î z ma şcolară şi a porni pe) \ lungul şi promiţătorul drum i 1 al şcolarizării. ) / In contextul înnoitor al în- J 7 văţămîntului din ţara noas- \ i tră, educaţiei preşcolare i se1 ] acordă o atenţie sporită, de- ( 1 oarece se urmăreşte obişnui- » \ rea copilului cu un stil de 1 i muncă disciplinat şi, totodată, t j transmiterea treptată de cu- I . noştinţe şi educarea unor ap- J ) titudini ca : imaginaţia, re- \ ^ producerea, atenţia etc.\ ţ Victoria Simon, lucrează de i i 10 ani cu micii omuleţi şi eJ reuşeşte atît de bine să se fa. \ ţ că ascultată şi iubită de ei, | l incit, pe bună dreptate, poţi J /afirma că aceşti copii văd în î ) ea o adevărată mamă. ,,Nu se i i poate spune că e uşor să fii / I educatoare, pentru că preşco- ' ) larii sunt luaţi direct din sinul \ ) familiei şi pentru a reuşi să-i ( l atragi şi stăpîneşti, trebuie } ! neapărat să le creezi un di- \ 7 mai asemănător cu cel de-a■ t t casă, pe care treptat să-l ca-i I nalizezi spre scopul pe care ) i ţi l-ai propus“. Căldura ma. \ \ ternă, cunoaşterea individua- ilităţii fiecăruia, pasiunea şi / / munca, iată „armele“ cu care ja educatoarea a reuşit să scoaţ ă xtruemnăitL ' \ M. GH. \ S __________ \ | (Continuare în pag. a 3-a)