Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)

1973-06-08 / nr. 970

TS Realizarea exemplară a sarcinilor de plan In întîmpinarea marii sărbători de la 23 August , colectivul întreprinderii de șuruburi din Tîrgu Secuiesc, înscrie pe graficul întrece­rii socialiste noi succese în muncă, menite să asi­gure îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Astfel, sarcinile de plan pe luna mai au fost în­deplinite şi depăşite după cum urmează : pro­ducţia globală — 101,7 la sută, producţia marfă — 100,5 la sută, producţia marfă vândută şi în­casată — 103 la sută. Semnificativ faptul că, urmare a unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii, sarcina de plan la indicatorul de productivitate a fost de­păşită cu 1,8 la sută. Un aport deosebit în ob­ţinerea­ rezultatelor de mai sus şi-a adus colec­tivul de la atelierul de piuliţe condus de ing. Mircea Turdeanu, cel de la atelierul de trata­mente termice condus de ing. Geza Salamon, precum și colectivul de la sculărie, condus de maistrul Iosif Szabó. i „Acum va funcţiona bine“, pare a spune György Tamas de la Fabrica de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc. Foto : A. BARTHA PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜNIJI-VÄ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Fapte de muncă, realizări, iniţiative, în lupta pentru îndeplinirea IHUIiKl M m DE TERMER Meşteşugarii obţin noi succese în muncă Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din ora­şul Sfîntu Gheorghe, se raliază şi ele întrecerii avîntate în cinstea zilei de 23 August , vizând realizarea înainte de termen a cincinalului. Ast­fel, în cadrul sectorului de fabricaţie a mobilie­rului, planul de export pe luna mai a fost realizat în proporţie de 115 la sută. Au fost asimilate în fabricaţie două noi produse, printre care şi „Lada de zestre“, care poartă amprenta speci­ficului local şi care urmează a fi exportată în Republica Federală Germania şi în Olanda. Cu bune rezultate a încheiat luna mai şi secţia de confecţii, care a realizat în această perioadă importante cantităţi de produse de îm­brăcăminte şi de încălţăminte de bună calitate. Printre cei evidenţiaţi amintim pe Ioan Veres, László Sebestyén, Rozália Bedö şi Ibolya Ber­­nárd. La secția de mobilă cu rezultate deosebite se înscriu Péter Abrahám, Béla Kató, András Bodor, Irén Kondor ş.a. H. R. Şi pe ogoare timpul se măsoară în minute In acest an la fermele vegetale ale Trustului judeţean I.A.S. — Covasna, stadiul lucrărilor agri­cole de sezon este avansat, aceas­ta datorîndu-se în mare măsură folosirii judicioase a timpului. Astfel, s-au executat la cultura sfeclei de zahăr două praşile mecanice şi o praşilă manuală. Totodată, pe întreaga suprafaţă de cartofi s-au executat două praşile mecanice. In prezent, se lucrează cu toate forţele la re­coltarea şi depozitarea, furajelor, aceasta necesitînd un volum ma­re de muncă.. Datorită condiţiilor deosebite din acest an, sîntem ne­voiţi ca într-un timp foarte scurt să executăm un volum mare de lucrări. Acest lucru nu este po­sibil, decît în condiţiile unei pro­gramări judicioase a lucrărilor, în care să se ţină cont de folo­sirea întregii zi lumină chiar şi în condiţii de timp nefavorabil. Dar mai bine să exemplific prin modul de organizare a muncii de recoltare şi depozitare a furaje­lor. In zilele frumoase, acţionăm pe linia măririi ritmului de re­coltare şi depozitare sub formă de fin, folosind efectiv şi meto­da de uscare a finului cu curenţi de aer rece, metodă care în a­­cest an cu o umiditate accentua­tă, dă rezultate deosebite. In funcţie de starea produsului, re­coltat în cînd nu neglijăm în zilele bune, fără ploi, nici depo­zitarea acestor furaje sub formă de semisiloz sau siloz. în zilele ploioase, toate forţele, în mod operativ, le îndrumăm către re­coltarea, transportul şi depozita­rea masei verzi. Acest lucru are avantaje multiple dintre care a­­mintim: nu se pierde nici o oră de lucru, obţinem un furaj de ■calitate, indiferent de forma de depozitare, eliberăm totodată te­renul din timp, asigurînd condi­ţii de dezvoltare plantelor, iar în final o „coasă“ de cel puţin 1500 kg fîn la hectar, sau 7.500 kg masă verde. Ritmul accelerat al lucrărilor, folosirea fiecărei ore de lucru, presupune organizarea muncii în mod ştiinţific, prezenţa activă pe cîmp a specialiştilor şi nu în ul­timul rînd a economiştilor fer­melor. Cum se desfăşoară la fer­mele noastre o zi de lucru? In seara zilei precedente, la sfîrşi­­tul programului, şefii de fermă analizează împreună cu toţi me­canizatorii şi personalul perma­nent rezultatele zilei, după care stabileşte planul de „bătaie“ pentru a doua zi ,în două ipote­ze — dacă plouă sau nu, fiecare lucrător primind sarcini concre­te. La ora 6 toate utilajele sunt pe câmp şi încep efectiv, lucrul, după ce în prealabil s-au făcut sumare revizii pentru a preîntâm­pina eventualele defecţiuni. Da­că între timp se produce o mo­dificare a vremii, mecanizatorul, din proprie iniţiativă, trece la e­­xecutarea lucrărilor stabilite în varianta de ploaie. In permanen­ţă pe cimp se află şeful de fer-Ing. ANTON HUNIADE, director al Trustului judeţean I.A.S. Covasna (Continuare în pag. a 3-a) Munca politico-ideologică a­­tunci cînd este privită în com­plexitatea valorii sale, în cadrul unei unităţi industriale, contri­buie în mod substanţial la rea­lizarea în termen şi integral, a tuturor sarcinilor de producţie. Fiecare muncitor în dubla cali­tate de producător şi proprietar al mijloacelor de producţie, tre­buie să fie purtătorul celei mai înaintate conştiinţe, în­ care să se oglindească fidel atitudinea sa faţă de proprietatea socialistă, faţă de muncă şi societate. Pentru a cunoaşte concret mo­dul de desfăşurare a acestei munci, am stat de vorbă la Fa­brica de confecţii ,,Secuiana“ din Tîrgu Secuiesc, cu secretara or­ganizaţiei de partid, tovarăşa Ma­ria Schmidt. — V-am ruga să ne spuneţi ce şi-a propus organizaţia de bază să realizeze, mai întîi, prin bo­gata activitate politico-educativ­ă pe care o desfăşoară în întreprin­dere? — La noi în fabrică, concomi­tent cu producţia se desfăşoară o muncă intensă de la om la om prin diferite forme de instruire politică pentru înţelegerea justă a sarcinilor trasate de partid în vederea făuririi unei economii prospere, a politicii interne şi ex­terne promovate de statul nos­tru, pentru ca fiecare lucrător să-şi sporească efortul la locul de muncă şi să obţină rezultate tot mai bune. — Ce forme îmbracă munca politică în întreprinderea dum­neavoastră? — Unul dintre cele mai efi­ciente mijloace de educaţie po­litică îl constituie învăţămîntul de partid, care se­ desfăşoară lu­nar şi la care, datorită tematicii foarte variate şi instructive, par­ticipă activ toţi cursanţii. La „Secuiana“ sunt organizate 11 forme de învăţămînt de partid. La aceste forme ale muncii ideo­logice participă toţi membrii de partid, membrii U.T.C., precum şi agitatorii nemembri de partid. Aceştia sunt aleşi din­ rîndul muncitorilor cu pregătire profe­sională temeinică. Ei se ocupă şi de afişarea la gazeta de perete a ziarelor care cuprind cuvîntări ale secretarului general al par­tidului, şi alte materiale de in­teres general. De asemenea, în a­­dunările generale de partid, în şedinţele grupei sindicale, pre­cum şi în adunările oamenilor muncii, se dezbat proiectele de legi, se popularizează toate ac­tele normative intrate în vi­goare.­­ Aminteaţi, mai la început, că munca productivă se desfă­şoară concomitent cu cea ideolo­gică şi între acestea există in­terferenţe. V-am ruga să concre­tizaţi această idee. — In fiecare şedinţă de ana­liză a muncii, salariaţii cu func­ţii de răspundere, informează conducerea despre modul con­cret cum s-au realizat sarcinile de producţie în domeniul, de ca­re răspund. Acolo unde lucrurile nu merg bine, sânt traşi la răs­pundere cei care nu s-au achitat de sarcini. De pildă, brigada nr. 3 din schimbul B, anii trecuţi număra mereu muncitori care se abăteau de la disciplină. Unii din ei întîrziau, alţii absentau r­em­o­vat. După cum era şi fi-­ resc, această brigadă nu-şi putea îndeplini planul. Am făcut uz de toate mijloacele educaţionale, ţi­­neori chiar de sancţiuni, pînă ce cei în cauză au înţeles că nor­mele de muncă sunt obligatorii pentru toţi. Acum brigada nr. 3, condusă de Fénaki Péter, ocupă un loc de frunte în întrecerea so­cialistă. Considerăm că tot ceea ce am întreprins nu a fost zadar­nic şi acest lucru contribuie la mobilizarea oamenilor muncii pentru depăşirea planului.­­ Desigur, în atenția comite­tului de partid stă tot timpul rea­lizarea sarcinilor de producţie. Concret ce se urmăreşte in mun­ca fiecărui salariat? — In primul rînd, conducerea fabricii urmăreşte calitatea pro­duselor, deoarece ea conferă mărfurilor noastre „certificatul“ competitivităţii pe pieţele inter­ne şi externe. în acest scop, au fost organizate „comisii muncito­reşti de control al calităţii“ care intervin la timp şi sprijină co­lectivele de muncitori pentru ob­ţinerea unor rezultate de bună calitate. Se urmăreşte apoi, ri­dicarea continuă a productivită­ţii muncii prin folosirea raţiona­lă şi integrală a timpului de muncă a maşinilor şi economisi­rea materiilor prime şi materia­lelor. La acest capitol am obţi- GEORGE MĂCIUCĂ La Fabrica „Secuiana“Munca politică— stimulent in activitatea productivă , (Continuare în pag. a 3-a) ■' iiSMÜBag ■MB . . .« j|; :ți jf ' * țf Su|..- ' -•-'t '-V. Ritm intens în construirea fabricii de plăci aglomerate din Co­vasna. Foto : GH. BORTNYIK ANGAJAMENTELE NOASTRE DEVIN FAPTE In aceea sesiune a Consiliului popular al comunei Brateş, din 12 februarie, s-a dezbătut, printre, altele, şi răspunsul la chemarea Consiliului popular al comunei Stoicăneşti din judeţul Olt. Gos­podarii Brateşului au chibzuit te­meinic, şi-au amintit că în anii trecuţi au fost mereu printre fruntaşii judeţului — în 1968, au ocupat chiar locul III la acţiuni­le de înfrumuseţare şi bună gos­podărire — au analizat resursele materiale şi umane şi au întocmit răspuns bine cumpănit, cu anga­jamente frumoase, mobilizatoare, menite a contribui la înfrumuse­ţarea, la propăşirea celor 3 loca­lităţi care alcătuiesc comuna : Brateş, Telechia şi Pachia. Despre aceste angajamente, despre traducerea lor în viaţă am pornit o discuţie cu Andrei Mark, secretar al Comitetului de partid şi primarul comunei. Cînd a aflat de scopul vizitei noastre, chipul primarului s-a lu­minat, ca al omului care ştie că în gospodăria lui s-a făcut ceva şi vorbeşte cu plăcere despre ce s-a făcut. — Aşa în mare, pot să vă răs­pund şi eu. La concret, pe cifre şi date ne poate spune mai mult se­cretarul Comitetului executiv al Consiliului popular comunal, Gheorghe Beder. .— Iată răspunsul nostru la chemarea celor din Stoicăneşti. Sînt trecute aici angajamentele asumate de deputaţi în numele întregii populaţii a comunei. Nu-i de mirare că toţi locuitorii, a­­tît din centrul de comună cit şi din Pachia şi Telechia, răspund cu multă însufleţire, atunci cînd sînt solicitaţi, împreună cu cei doi factori de răspundere, am luat apoi fiecare angajament în parte şi am con­statat pe hîrtie şi pe teren ce s-a realizat. Şi iată ce am înregis­trat : — Ne angajăm ca printr-o bună organizare a muncii să folosim integral cele 1.944,60 hectare pămint­ele care dis­pune C.A.P. — Iată că începem cu stîngul. Sîntem la începutul lui iunie și noi mai avem de însămînțat în­că 93 de hectare. Cauza ? Mai multe, unele obiective, altele... nu prea. Dintre cele obiective, cea mai importantă iat-o: plouă. (Şi ieri dimineaţă cînd stăteam de vorbă, burniţă — n.n.). Nu am putut intra cu nici un chip pe ogoare. De cum ne-o lăsa vremea vom însămînţa întreaga supra­faţă cu furaje. — Vorbeaţi şi de nişte cauze subiective, tovarăşe primar. — Ei, de astea e mai dificil de vorbit, dar trebuie. Nu am în­sămînţat o suprafaţă de 70 ha. cu cartofi. Şi nu numai din cau­za timpului ci şi a lipsei de să­­mînţă. Vina ne aparţine integral. Deşi am ştiut încă din ianuarie că nu vom avea destui cartofi pentru plantat, am tot amînat rezolvarea problemei pînă cînd ne-a ajuns cuţitul la os. Acum am procurat cartofi de prin alte părţi, dar timpul e destul de GH. POPIŢA (Continuare în pag. a 3-a) Consfătuire pe tema : EXTINDEREA MECANI­ZĂRII, RECOLTĂRII ŞI DEPOZITĂRII FURAJE­LOR Ieri, la S.M.A. Tîrgu Secu­iesc a avut loc o consfătuire pe tema : „Extinderea meca­nizării, recoltării şi depozită­rii furajelor“. Au fost prezen­tate maşini de recoltat fura­je, s-au făcut demonstraţii practice, punîndu-se un accent deosebit pe organizarea cit mai judicioasă a muncii la recoltarea furajelor. La consfătuire au participat directorii S.M.A., şefii de sec­ţii, preşedinţii de C.A.P., in­gineri, directori de intercoop. D. T. Jf I I I I I In anunţ­ii cititorilor ! Ştiinţa conducerii — o necesitate­­ a zilelor noastre Activităţii de conducere îi revine, indiscutabil, un rol ho­­tăritor în procesul de reparti­zare şi folosire a mijloacelor financiare, umane şi materia­le, în realizarea obiectivelor majore vizate în procesul de dezvoltare a economiei jude­ţului, de realizare a cincinalu­lui înainte de termen. Pornind de la acest fapt, redacţia zia­rului nostru îşi propune să pu­blice în curînd, un ciclu de articole în care să confrunte exigenţele actuale ale ştiinţei conducerii cu posibilităţile şi modul concret în care dezide­ratele teoretice se materiali­zează în practica de zi cu zi a cadrelor de conducere , de la directori la conducătorii formaţiilor de lucru. In acest sens, invităm cititorii ziarului, în general, şi cadrele cu func­ţii de conducere în special, la o dezbatere pe tema : „ŞTIIN­ŢA CONDUCERII — O NECE­SITATE A ZILELOR NOAS­TRE“. K­ In pagina a 2-a Tineret - tinereţe Ginduri şi fapte 11 IUNIE 1948 Un sfert de veac de continue transformări 11 iunie 1948, a însemnat şi pentru actualele unităţi de pro­ducţie ale Fabricii „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, semnalul unor profunde prefaceri. Una din preocupările principale şi în a­­celaşi timp de tradiţie, ale aces­tui colectiv, este şi valorificarea bogatelor resurse de ape minera­le de pe teritoriul judeţului nos­tru. Răsfoind file de arhivă, con­staţi că această preocupare este foarte veche. La Bodoc, a început în jurul anului 1714, iar la Mal­­naş şi Biborţeni cu mult înain­tea lui 1900. Decenii de-a rîn­­dul, diverşi particulari au ex­ploatat conform propriilor inte­rese aceste bogăţii. Condiţiile tehnice în care se făcea îmbute­­lierea erau ru­dimentare şi în plus nu se lucra decît 6—7 luni pe an. Evident şi producţia era extrem de redu­să. In jurul anu­lui 1948, la Bodoc se îmbuteliau circa 8.000 sticle pe an, iar la Bi­borţeni vreo 4­5.000 sticle. Oda­tă cu naţionalizarea principale­lor mijloace de producţie, nu­meroasele izvoare de ape mine­rale au trecut în patrimoniul statului, al celor ce munces. Toa­te unităţile de îmbuteliere a ape­lor minerale de pe teritoriul ju­deţului nostru, au cunoscut în sfertul de veac care a trecut de la istoricul act al naţionalizării, un continuu proces de moderni­zare. Astăzi, la Bodoc se îmbu­­teliază într-o zi de peste şase ori mai multă apă minerală decît în întregul an 1948. La Biborţeni se lucrează azi pe două moderne linii tehno­logice în cadrul cărora majorita­tea operaţiilor sunt mecanizate. Acest lucru a permis ca numai într-o singură zi, în această uni­tate de producţie să se îmbute­­lieze 120—130.000 sticle de apă minerală,­gument al prefacerilor care au urmat naţionalizării. Modernizarea nu s-a limitat numai la cele şapte unităţi de îmbuteliere a apei minerale din cadrul Fabricii ,,Spicul“, unităţi care numai în anul trecut au îm­buteliat circa 50 de milioane li­tri apă minerală (de peste opt ori mai mult decît în 1956). Toa­te unităţile de producţie, res­pectiv cele de panificaţie, fabri­ca de sifon şi răcoritoare, fabri­ca de oţet, morile, toate s-au bu­curat de o atenţie deosebită. Se poate cita aici şi exemplul fa­bricii de pîine din Sfîntu Gheor­ghe, care a luat fiinţă pe locul unei mici brutării particulare a cărei producţie abia trecea de _____________ 2.000 kg în 24 de ore. In 1956, ac­tuala fabrică de pîine producea 15 tone pîine în 24 de ore, iar astăzi ca urmare a funcţionării cuptorului tunel — care asigură mai mult de un sfert din pro­ducţia zilnică — pe poarta fa­bricii ies zilnic peste 40 tone de pîine. Pentru colectivul de muncă al Fabricii „Spicul“, apropiata ani­versare a împlinirii sfertului de veac de la naţionalizare, consti­tuie un prilej de rememorare a drumului parcurs, a izbînzilor dobindite şi în acelaşi timp un imbold pentru noi realizări de prestigiu în scopul satisfacerii tot mai depline a necesităţilor de consum ale populaţiei.. . Prin anii 1880, în oraşul Sfîn­tu Gheorghe, lua fiinţă o mică fabrică de spirt, proprietatea fa­miliei Nauman, care-şi propusese să realizeze însemnate venituri din prelucrarea materiei prime — cartoful. încet, încet, făbricu­­ţa îşi sporeşte capacitatea, ajun­­gînd în anul de vîrf al produc- CONSTANTIN NITU, M. GHEORGHE Consemnări de la Fabri­ca de spirt şi Fabrica „Spicul" Saltul pe care l-a făcut pro­ducția este cel mai eloc-vent­ar­ (Continuare în pag. a 3-a) if. I fruna ziua­ ! ' i tovarăşe \ \educatoare“\ \ i 1 Am poposit cîteva clipe în t l mijlocul neastâmpăratelor mlă- ■­­ diţe umane, de la grădiniţa \ l nr. 4 din Tîrgu Secuiesc, un­ 1 / de educatoarea şi directoarea / i Victoria Simon, aşeza răbda- N \toare şi grijulie creionul în 1 1 firavele degete ale copilaşilor, t I care nu peste mult timp vor I ) spune „adio“ cuburilor, pă. \ i paşilor şi jucăriilor mecani. i Ice, pentru a îmbrăca unifor.î z ma şcolară şi a porni pe) \ lungul şi promiţătorul drum i 1 al şcolarizării. ) / In contextul înnoitor al în- J 7 văţămîntului din ţara noas- \ i tră, educaţiei preşcolare i se1 ] acordă o atenţie sporită, de- ( 1 oarece se urmăreşte obişnui- » \ rea copilului cu un stil de 1 i muncă disciplinat şi, totodată, t j transmiterea treptată de cu- I . noştinţe şi educarea unor ap- J ) titudini ca : imaginaţia, re- \ ^ producerea, atenţia etc.\ ţ Victoria Simon, lucrează de i i 10 ani cu micii omuleţi şi e­J reuşeşte atît de bine să se fa. \ ţ că ascultată şi iubită de ei, | l incit, pe bună dreptate, poţi J /afirma că aceşti copii văd în î ) ea o adevărată mamă. ,,Nu se i i poate spune că e uşor să fii / I educatoare, pentru că preşco- ' ) larii sunt luaţi direct din sinul \ ) familiei şi pentru a reuşi să-i ( l atragi şi stăpîneşti, trebuie } ! neapărat să le creezi un d­i- \ 7 mai asemănător cu cel de-a■ t t casă, pe care treptat să-l ca-­i I nalizezi spre scopul pe care ) i ţi l-ai propus“. Căldura ma. \ \ ternă, cunoaşterea individua- i­­­lităţii fiecăruia, pasiunea şi / / munca, iată „armele“ cu care j­a educatoarea a reuşit să scoa­­ţ­ ă xtruemnăitL ' \ M. GH. \ S __________ \ | (Continuare în pag. a 3-a)

Next