Cuvîntul Nou, august 1973 (Anul 6, nr. 1016-1041)

1973-08-01 / nr. 1016

Pag. 2 Primii şi ultimii Mîine va ninge Sintem oameni Poet, prozator şi eseist de limbă maghiară, Szász János s-a făcut cunoscut cititorilor noştri atît prin plachete de versuri (Din zori pînă-n amurg, 1947, Cîntecul combatantului, 1954, N-am secrete, 1956, Tuturor, 1961) cit şi prin câteva romane dintre care cele mai dense, mai consistente par a fi cele care alcătuiesc trilogia de faţă . Primii şi ultimii, Mâine va ninge şi Suntem oameni. Legate între ele prin evenimente şi personaje, ele reprezintă o evocare a anilor Eliberării târii şi a perioadei imediat următoare. Acţiunea primului dintre ele, intitulat sugestiv Primii şi ultimii, începe din ziua de 23 August 1944, la Timişoara şi are ca erou principal pe tînărul Adam Kovács, utecist cutezător, hotărît şi plin de iniţiativă, care deşi foarte tînăr, nu va ezita să lupte alături de comuniştii cu experienţă, atît împotriva hitleriştilor ce trebuiau izgoniţi din ţară, cît şi împotriva duşmanilor dinăuntru : prefectul trădător, industriaşul avar şi veros, proprietar al fabricii unde lucrează Kovács, primarul, câţiva legionari oblăduiţi sub aripa acestuia, în cel de-al doilea volum intitulat Mîine va ninge, eroul, maturizat de evenimentele prin care trecuse, se angajează deschis în lupta dusă de comunişti împotriva hoţilor, sabotorilor şi a tuturor acelora care, pactizând cu negustorimea şi bogătaşii oraşului, încearcă prin diverse mijloace, să stăvilească mersul înainte al noii orînduiri, înfometînd populaţia, ascunzând sau vînzînd la preţ de speculă alimentele, punând la cale acte de sabotaj sau chiar ucigând fără cruţare pe cei care încearcă să li se opună. Ultimul volum — Suntem oameni — se preocupă îndeaproape de soarta cîtorva dintre eroii întâlniţi în celelalte două romane. Războiul s-a terminat, pretutindeni domnesc liniştea şi ordinea, oamenii muncesc, şi-au schimbat felul de viaţă, trăiesc bine, locuiesc în case confortabile, au ce mînca şi ce îmbrăca. Ádám Kovács s-a însurat cu fata pe care o iubise în tinereţe, comunistul Munteanu i-a devenit de mult tată adoptiv, unii dintre vechii lui tovarăşi de luptă s-au prăpădit, alţii au fost promovaţi în munci de răspundere, unii cum este de pildă cazul lui Révész, s-au înstrăinat de semenii lor, au devenit adepţi ai unui exacerbat cult al personalităţii, al unor teorii străine, menite să destrame unitatea de monolit a partidului. Pînă la urmă, aşa cum era şi de aşteptat, lucrurile se limpezesc, comuniştii îşi string rândurile, falşii luptători sunt îndepărtaţi din mijlocul lor. Naraţiunea celor trei romane se derulează dinamic, în maniera prozei cinematografice. Scrise în stilul obiectiv al panoramei sociale, cele trei romane urmăresc totodată procese individuale, de clarificare interioară, de precizare a unei atitudini faţă de evenimentele copleşitoare din epoca respectivă. Cu toate că romanele suferă de o anumită stufozitate, de o incapacitate de a da dialogului o funcţie şi o valoare literară, şi de a cenzura înclinaţia vădită către prolixitate, ele au totuşi o funcţie şi o valoare de document, prin care autorul încearcă să definească o epocă destul de frămîntată din istoria ţării noastre. A. POPESCU Librarul vă recomandă Corlaciu Ben . STRIGOAICA ŞI CASA NEBUNĂ Cuprinzînd cinic proze de factură diversă, împletind planul realist cu cel fantast pe alocuri, mişcîndu-şi eroii în medii diferite, de la lumea satului la mediul urban, cu predilecţie intelectual, volumul întregeşte conturul unei personalităţi artistice originale, autorul fiind cunoscut prin romanele sale „Cazul doctor Udrea“ şi „Baritina“. Noua lucrare reface atmosfera Ipoteştilor după primul război, surprinzînd momentul demolării casei părinteşti a poetului. Secvenţe halucinante, dure, ţes o epică stranie realistă, de mare conflict. Două din nuvele se petrec în lumea satului, prima consemnând dramatic reîntoarcerea unui tînăr artist în satul natal, de care-l despărţiseră anii de ocupaţie şi război, a doua — fiind o satiră suculentă, brodată pe momente ale procesului de cooperativizare în cîmpia Dunării. Cu „Daruri reciproce“, intrăm în universul agitat al medicilor de pe salvări. B.P. Haşdeu : „DUDUCA MAMUCA" Literatura de implicaţii autobiografice a lui B.P. Haşdeu este foarte puţin cunoscută, în general imaginea marelui învăţat s-a fixat în conştiinţa posterităţii sub aspectul personalităţii romantice, afirmată ca atare în istorie, filologie şi în drama istorică. Or, Haşdeu ascunde o faţă foarte modernă, a scriitorului de nerv acid, înrudit cu spiritul veacului al XVIII-lea francez. Volumul cuprinde, din această perspectivă, fragmentele de „Jurnal“ (1852—1856), cîteva fragmente autobiografice (publicate sub titluri înşelătoare, ele ţin însă de o literatură memorialistică de cert interes), precum şi nuvela „Duduca Mamuca“, „Din memoriile unui studinte“ (1852) care i-a adus lui Haşdeu un răsunător proces de presă, primul de acest fel din istoria culturii noastre. Tocmai pentru aceea, reproducem şi versiunea refăcută a nuvelei ..Micuţa“, precum şi „Apărarea lui B.P. Haşdeu în procesul de presă a nuvelei „Duduca Mamuca“ (în Addenda). J. FLOREA SZÁSZ JÁNOS tUVlNTUL NOl! Florentina Ignatie Dudescu A 19-a personală, 14 participări la expoziţii colective, o expoziţie la Belgrad, în patru ani e mult, foarte mult. Şi-n fiecare expoziţie lucrări noi. Doar sute şi sute de ore răpite nopţii îndatorînd ziua, doar sute de gînduri rostogolite-n culoare, pictînd, un nesecat izvor de energie, o impresionantă dragoste pentru artă, pot explica, oarecum, această, realmente, performanţă a pictoriţei Florentina Renatte Dudescu. Actuala expoziţie personală, al cărei vernisaj a avut loc u —...— duminică în holul noului hotel din C©vasna, reunind 73 de picturi pe sticlă — gen pe care picto- ■...................... riţa îl abordează cu o neasemuită francheţe şi siguranţă — constituie esenţa unei neobosite activităţi creatoare. Lucrările expuse, înaltul lor nivel artistic, o situează pe Florentina Dudescu în grupul aleşilor zeiţei Pallas Athena, incontestabilul talent, deosebita sensibilitate cromatică, originalitatea temelor abordate, fiind chezăşia unei viitoare recunoaşteri definitive ca artist autentic. Maniera picturilor pe sticlă ale Florentinei Dudescu, deşi de factură modernă, nu se-ncadrează în canoanele compoziţionale şi cromatice cu care ne-au obişnuit majoritatea pictorilor contemporani, actul de creaţie nefiind subordonat unor etape dinainte ştiute, unor legi plastice „descoperite“ în ani de căutări, întreaga lucrare este o explozie a visului curat pe care tema „găsită“ îl decantează în plăsmuiri cu o neasemuită forţă de expresie. Florentina Dudescu nu trebuie „căutată“ în picturile ei. Fiecare colţ din lucrare, în care ea a aşternut culoare este o operă de artă în sine, astfel că-n întregul tablou tonurile se interferează, se succed, se suprapun, se conduc, angajînd culoarea intr-o simfonie fantastică a întregului suflet. Pictura pe sticlă înseamnă pentru artistă un mod de-a explica fenomenele, sentimentele, senzaţiile, un anume mod de-a gîndi şi-a da viaţă gândului. Privitorul este prins în acest „dans“ al raţiunii de-a fi şi cu floarea-l obligă să-nlăture învelişul ce ţine închis în fiecare dintre noi dorinţa unei întoarceri grabnice în gingăşia florii, Minims de cîmp, în curcubeul pietrei, în spuza jarului mocnind pe sub poale de sălcii. Urmărind evolutiv, tehnica Florentinei Dudescu, poate fi uşor descoperită, siguranţa cîştigată cu fiecare lucrare, francheţea cu care ea aşterne culoarea, legătura spirit-minte realizîndu-se aproape instantaneu, în lucrările realizate în anii trecuţi, în primele picturi pe sticlă, dealtfel, se observă o oarecare şovăială , încercări de a „găsi“ nuanţa, efectul; din această cauză aceste prime lucrări sunt mai puţin reuşite, mai puţin simţite. Un lucru remarcabil în majoritatea lucrărilor, referitor la expresia culorii, este obsedant prezent un ţipăt, viaţă ! în fiecare lucrare exultă obsedant, am spus, dragostea, marea dragoste de viaţă, credinţa puternică în frumos şi adevăr. Picturile pe sticlă ale Florentinei Renatte Dudescu sunt, dealtfel, un balsam pentru sufletele noastre însetate de frumos şi adevăr DORU MUREŞAN Carnet plastic Motive populare în lemn. Foto : A. BARTHA Concursul de desene „Eroii basmelor lui Benedek Elek" Frumoasă şi lăudabilă este iniţiativa Uniunii culturale „Benedek Elek“ din Băţani, de a organiza între 1 august şi 1 decembrie 1973 un concurs de desene, intitulat sugestiv „Eroii basmelor lui Benedek Elek.“ în dorinţa de a oferi amănunte celor care doresc să participe la acest inedit concurs, neam adresat tovarăşului Dimény loan, secretarul uniunii culturale. — In primul rinel v-am ruga să ne spuneţi care este scopul concursului pe care îl organizează uniunea culturală ? — Intenţia noastră este de a face cunoscut publicului larg cititor opera marelui povestitor, implicit a aduce un omagiu memoriei scriitorului, dar şi de a stimula intr-un fel creaţia artistică plastică din judeţul nostru. — Care sunt condiţiile de participare ? — Lucrările trebuie să fie executate în tuş, tempera, grafit sau acuarelă, şi să aibă dimensiunile de 42X30 cm ; ultimul termen de predare — 1 decembrie 1973. Pentru a veni în ajutorul participanţilor am indicat drept bibliografie „Capra năzdrăvană“ (Editura ,,Ion Creangă“ 1971, colecţia „Biblioteca pentru toţi“). — Premii ? — Desigur. Lucrările cele mai reuşite vor fi premiate după cum urmează : premiul I — 800 lei, al II-lea — 500 lei şi al IlI-lea 200 lei. Se vor mai acorda trei menţiuni a 100 lei fiecare.. Premiile vor fi înmînate la 15 decembrie, laBăţani. Mai menţionez că, toate lucrările trimise vor intra în patrimoniul casei memoriale „Benedek Elek“. I. NEGULICI a I 8 II 5 a a i aa a II a a sa a 8 I a a Se vorbeşte mult despre înnoirile produse în ultimii ani în cinematografia americană. Perimarea sistemelor tradiţionale de care uzau companiile gigant de la Hollywood a constituit una din premisele adoptării acestei aşa-zise căi noi de dezvoltare. Aşa-zisă, pentru că modificările esenţiale au avut loc în structura producţiei, ,,independenţii“ puţind realiza în condiţii financiare avantajoase, mult mai multe filme, decit în vremea cînd ,,Fox", „Paramount“, „Metro“ dominau la modul absolut lumea filmului din Statele Unite; aşa-zisă, pentru că revenirea producătorilor independenţi pe primul plan aduce foarte mult cu perioada de început a filmului cînd Max Senett Griffith sau Chaplin, in ipostaza de creatori-producători au zămislit opere antologice Este vorba mai degrabă ele o reîntoarcere la bunele tradiţii. Intr-o privire mai largă, istorică, am putea lansa ipoteza reînceperii unui ciclu. Că autorii contemporani — şi Bogdanovich este în primul fină vizat — au înţeles excepţionala importanţă a peliculelor pionierilor — o dovedeşte calitatea artistică a producţiei din ultimii ani, o dovedeşte foarte clar „Ce se intîmplă doctore ?“. Filmul acesta este punerea în practică a unei teorii aparent paradoxale, şi anume că poţi fi original pe tărîmul tradiţiei. Comicul din „Ce se intîmplă doctore ?" nu este obţinut cu mijloace deosebite de cele ale comediei clasice din vremea Marelui mut. Nu diferă nici chiar din punctul de vedere al concepţiei, subiectul nefiind altceva decit o înşiruire de gaguri pe marginea cărora a fost brodat un fir epic. Cu toate acestea, filmul nu poate fi considerat o pastişă, fiindcă, în esenţă, subiectul şi viziunea autorului asupra lui sunt originale. ....... Drama e simplă: la un hotel, mai multe persoane cu intenţii diferite au acelaşi fel de genţi de voiaj şi sunt repartizate pe acelaşi palier ... Conflictul îl dezlănţuie o tânără „trăsnită“, Judy Maxwell care se îndrăgostise de distractul muzicolog Howard Bannister. De aici încurcături, confuzii, ritmul acţiunii creşte, pentru ca spre final să devină ameţitor, toate personajele fiind antrenate într-o clasică urmărire cu maşini. Tipurile din tradiţia „comediei del’arte“ sunt bine determinate şi nu evoluează. Dar aşa se intîmplă şi în filmele lui Max Senett şi ale tuturor comicilor vestiţi din vremea cinematografului mut. Intervenţia cea mai importantă a lui Bogdanovich este legată de introducerea unor fine nuanţe parodice in structura filmului. In felul acesta raportarea la trecut este asociată raportării la prezent. Bogdanovich ironizează o întreagă mentalitate de abordare a realităţii în filmele mai noi sau mai vechi. Pentru spectator „Ce se intimplă doctore ?“ înseamnă şi reîntîlnirea cu doi actori apreciaţi : Barbra Streisand şi Ryan O’Neal. Prin interpretarea lor, cei doi contribuie decisiv la reuşita acestei pelicule, nu antologică dar interesantă şi atrăgătoare. Ea se înscrie fără îndoială intre cele cîteva comedii reuşite pe care ecranul românesc le-a prezentat în ultimii ani. ADRIAN SIRBU CRONICĂ CINEFILĂ :C[ Si mmm docwî? II I I I I I I II DE LA înfiinţarea cu data de 1 august 1952 a Procuraturii Republicii Socialiste România se încadrează în opera de înfăptuire a politicii revoluţionare a partidului nostru cu privire la transformarea organelor de stat, a legislaţiei, a instituţiilor politice şi juridice vechi în instituţii noi, capabile să ducă laîndeplinire sarcinile revoluţiei socialiste şi constituie expresia preocupărilor permanente ale conducerii de partid şi de stat, pentru întărirea continuă a legalităţii, corespunzător cerinţelor operei de construcţie a socialismului. Respectarea cu stricteţe a legilor a fost întotdeauna considerată de partidul nostru ca un mijloc important pentru mobilizarea maselor populare în vederea dezvoltării şi consolidării noilor relaţii sociale. Legile statului nostru reflectă voinţa întregului popor, apără cuceririle fundamentale ale oamenilor muncii, reglementează activitatea organelor statului şi stabilesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, garanţiile de realizare a acestor drepturi, obligaţiile cetăţenilor faţă de societate, faţă de stat cit şi în raporturile dintre ei. Organizarea procuraturii, cu atribuţia specifică de supraveghere a respectării legii, a constituit o cerinţă obiectivă izvorâtă din caracterul unitar al legalităţii socialiste în toate domeniile activităţii de construcţie socialistă şi de desăvârşire a acesteia. Conform legii de organizare şi funcţionare (care concretizează prevederile din Constituţia ţării privind sarcinile procuraturii), Procuratura Republicii Socialiste România exercită supravegherea respectării legii de către ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, precum şi de către funcţionari şi ceilalţi cetăţeni, în vederea îndeplinirii atribuţiei de supraveghere a respectării legii, s-a creat procuraturii o structură organizatorică corespunzătoare împărţirii administrativ-teritoriale a ţării. Pe plan central, cu sediul în Bucureşti, funcţionează Procuratura Generală şi în fiecare judeţ cite o procuratură judeţeană şi mai multe procuraturi locale în raport de numărul judecătoriilor existente în cadrul judeţului, în judeţul Covasna în afară de procuratura judeţeană, funcţîonează procuraturile locale Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Procurorul exercitînd atribuţiile de supraveghere a urmăririi penale în raza sa de activitate, urmăreşte ca toate infracţiunile să fie descoperite la timp şi toţi infractorii să fie traşi la răspundere, iar pe de altă parte are grijă de stricta respectare a legilor în cadrul activităţii de urmărire penală, asigurînd astfel, respectarea legilor şi apărarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor. De menţionat este faptul că, în afara mandatelor de arestare emise pe baza unor hotărîri ale instanțelor judecătorești, arestarea unei persoane se poate face numai pe baza unui mandat de arestare emis de procuror cu respectarea prevederilor legii. Organele de cercetare pot lua doar măsura reţinerii, în cazurile prevăzute de lege, care poate dura cel mult 24 de ore. Procurorul participând la dezbaterile în cauzele penale, susţine acuza formulată prin rechizitor, dar în acelaşi timp, el urmăreşte desfăşurarea cercetării judiciare şi a dezbaterilor, intervenind ori de câte ori constată că au fost nesocotite sau încălcate normele juridice care reglementează desfăşurarea procesului penal şi care garantează stabilirea adevărului. Mijlocul legal, prin care procurorul combate încălcările de lege în activitatea jurisdicţională a instanţelor, este atacarea cu recurs a hotărârilor netemeinice şi nelegale pronunţate de instanţele judecătoreşti. Intră în competenţa procurorului şi rezolvarea reclamaţiunilor şi sesizărilor organizaţiilor socialiste şi ale cetăţenilor referitoare la încălcări ale dispoziţiunilor legii săvîrşite de către funcţionarii organelor administraţiei de stat şi ai organizaţiilor socialiste, cu excepția celor de competenţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu activitate jurisdicţională. Procurorul, în exercitarea atribuţiunilor sale, cînd constată încălcări ale dispoziţiunilor legii, dispune după caz, în raport de natura faptei de încălcarea legii, începerea urmăririi penale sau sesizarea organului competent, cerînd aplicarea sancţiunii administrative sau disciplinare ori materiale, la cei vinovaţi, sau solicită numai luarea măsurii necesare în vederea restabilirii legalităţii. Organele sesizate sunt obligate să soluţioneze sesizarea în termenul prevăzut de lege. în spiritul democratismului consecvent care caracterizează orînduirea noastră, se cere ca procurorii să se îngrijească mereu de formarea şi educarea opiniei publice avansate, proprie conştiinţei omului societăţii socialiste, ştiut fiind că, numai în condiţiile sprijinirii active şi organizate de către masele largi de oameni ai muncii, organele de stat îşi pot îndeplini cu succes sarcinile ce le revin. în această privinţă se impune, în primul rînd, intensificarea acţiunilor cu caracter preventiv-educativ, de popularizare a legilor şi de sprijinire a activităţii comisiilor de judecată. Aniversarea a douăzeci şi unu de ani de la înfiinţarea Procuraturii Republicii Socialiste Romănia constituie un prilej de satisfacţie şi bucurie şi pentru organele Procuraturii dinjudeţul Covasna, pentru toţi lucrătorii acestora, avînd în vedere faptul că, sub conducerea Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., au participat activ la instaurarea, dezvoltarea şi întărirea necontenită a legalităţii socialiste în judeţ. Această aniversare reprezintă un moment în care trăgînd învăţăminte din activitatea desfăşurată în spirit de abnegaţie şi devotament nemărginit în apărarea intereselor legitime ale celor ce muncesc, procurorii din judeţul nostru privesc înainte, concentrîndu-şi forţele pentru ridicarea activităţii organelor procuraturii pe noi trepte, în pas cu construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru a înfăptui cu tot mai mare eficacitate sarcinile trasate prin hotărîrile Conferinţei judeţene de partid, în scopul înfăptuirii idealului de dreptate, democraţie şi echitate socială, pentru întărirea necontenită a legalităţii socialiste. IOAN NYAGULY, procuror-şef al Procuraturii judeţene Covasna SOCIALISTE ROMÂNIA III Poşta juridică Iosif S. — Sfintu Gheorghe. Perioadele la care vă referiţi se consideră vechime în muncă. Dispoziţiile legale referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară prevăd că la stabilirea vechimii în muncă se ia în calcul şi timpul cît o persoană a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau a fost luat prizonier. Dumitru T. — Barcani Fixarea termenului de judecată in procesul dumneavoastră de divorț, s-a făcut în strictă conformitate cu legea. După ce președintele judecătoriei v-a dat sfaturi de împăcare, trebuia — aşa cum s-a şi procedat — să se fixeze termenul de gîndire. Acest termen este de 6 luni, iar dacă din căsătorie au rezultat copii care sînt minori, termenul este de 1 an. Numai după trecerea acestui termen, părţile vor fi citate din nou şi apoi se fixează termenul pentru propunerea şi administrarea de probe. Simion N. — Tîrgu Secuiesc. Chiria se stabileşte în raport de salariul tarifar lunar sau pensia cea mai mare pe care o primeşte unul din membrii familiei ce ocupă locuinţa respectivă. Este adevărat că tariful de bază al chiriei — unic pe întreaga ţară — este diferit, în funcţie de destinaţia suprafeţei locative (suprafaţă locuibilă sau dependinţe), în cazul dumneavoastră, suprafaţa, locuibilă luată în calcul este cea menţionată în ordinul de repartizare şi contractul de închiriere. Nicolae P — Intorsura Buzăului. Perioadele de timpTîîSrăţe~ce nu pot fi dovedite cu acte oficiale, vor putea fi reconstituite în unităţi de către comitetul sindical, la cererea celor interesaţi, după cum urmează : fiecare angajat care cere reconstituirea vechimii în muncă pentru o perioadă pe care nu o poate dovedi cu acte legale, va face o cerere scrisă adresată comitetului sindicatului din unitatea în care lucrează, arătînd perioadele de timp ce urmează a fi reconstituite unităţile în care a lucrat cînd a fost angajat şi ce formalităţi a îndeplinit la angajare în ce profesie şi loc de muncă ce salariu a avut, persoanele cu care a lucrat în perioadele respective şi locul lor de muncă. Persoanele indicate care au muncit cu petiţionarul vor da declaraţii scrise în faţa comitetului sindicatului după ce în prealabil s-a constatat că aceştia au lucrat cu petiţionarul în aceeaşi unitate şi perioadă de timp. IOAN LASCU ! ANUL VI. Nr.1016 In atenţia turiştilor ce vizitează lacul „Sfînta Ana“ Comitetul executiv al Consiliului popular al oraşului Băile Tuşnad face cunoscut turiştilor din Întreaga ţară, care vin în excursie în zona lacului „Sfînta Ana“, că instalarea corturilor este permisă numai lingă cabană, fiind categorie interzisă in jurul lacului. De asemenea, în scopul păstrării curățeniei și evitării poluării apei din lac, se interzice coborîrea autovehiculelor de orice fel în jurul lacului, parcarea acestora fiind permisă numai la locul special amenajat de lingă cabană. Clădirea Muzeului din Sfintu Gheorghe, acolo unde istoricul şi prezentul se îmbină cu frumosul şi tradiţia.