Cuvîntul Nou, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1042-1067)

1973-09-01 / nr. 1042

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Fapte de muncă, realizări, iniţiative în lupta pentru îndeplinirea CINCINALULUI CU 185 DE ZILE ÎNAINTE de termen REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC — SURSA PRODUCŢIILOR SUPLIMENTARE Factor esenţial în sporirea eficienţei economice, în valo­rificarea superioară a mate­­r­iilor prime, îl reprezintă re­ducerea permanentă şi siste­matică a consumurilor speci­fice. Colectivul secţiei filatu­ră din cadrul Uzinelor texti­le „Oltul“ a obţinut numai în perioada semestrului I din acest an o economie de 16,5 tone fibră de bumbac, canti­tate din care se poate realiza suplimentar o producţie de 140.000 mp. ţesături din bum­bac. Acest lucru a fost posi­bil prin luarea unor măsuri de îmbunătăţire a reglajelor maşinilor, de folosire a ames­tecurilor adecvate pentru fie­care sortiment de fire din bumbac, precum şi prin alte măsuri de optimizare a teh­nologiilor de producţie. Acest lucru a permis harnicului colectiv să majoreze angaja­mentul anual de fire din bumbac de la 45 tone la 55 tone, ceea ce se reflectă şi în majorarea angajamentului la ţesături din bumbac de la 150.000 mp. la 200.000 mp. Pentru transpunerea în viaţă a programului partidului de educare politico-ideologică a maselor Şedinţa I­iroului Comitetului judeţean de partid ţinută pe platforma industrială din Tîrgu Secuiesc In zilele noastre nu există ca­tegorie socială care, zi de zi, să nu se convingă de rezultatele con­crete ale programului partidului de educare politico-ideologică. Principalul ţel al tuturor factori­lor educaţionali este acela de a educa astfel de oameni care, în­armaţi cu politica ştiinţifică a partidului să ia parte activă şi competentă la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în naţi­a noastră. Joi, Biroul Comitetului judeţean de partid, Biroul Comitetului o­­răşenesc de partid Tîrgu Secu­iesc, secretarii organizaţiilor de bază de la Fabrica de amidon, întreprinderea de şuruburi, Fa­brica de confecţii şi Fabrica de produse lactate, împreună cu con­ducători ai organizaţiilor de ma­să au analizat la faţa locului ac­tivitatea depusă de organizaţiile de partid ale întreprinderilor plat­formei industriale în scopul edu­cării politico-ideologice a munci­torilor. Fără să ne propunem o analiză amănunţită, găsim nece­sar să aruncăm o privire asupra elementului nou adus de această şedinţă de birou. Cu atît mai mult cu cit pe ordinea de zi a şedin­ţei a figurat nu numai dezbate­rea raportului Biroului GO­­ DALI SANDOR (Continuare în pag. a 3-a) Pe şantierul de locuinţe din cartierul Ciucului Anul va fi încheiat bine, dar pină atunci Ultima investigaţie efectuată de ziarul nostru pe acest şan­tier a fost în preajma încheie­rii primului semestru. Consta­tam cu acel prilej că, în an­samblu, apartamentele cu ter­mene scadente vor fi puse la dispoziţia noilor locatari, bilan­ţul primului semestru fiind in­comparabil mai bun faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut. Revenind pe şan­tier, firesc, ne-am­ îndreptat pentru început atenţia spre blo­curile ce erau prevăzute să fie date în folosinţă la 30 iunie. MARILE ... AMĂNUNTE soniere 27, locatarii s-au mutat de mult; nu aceeaşi este situa­ţia, din păcate, la blocul 14 şi la tronsonul doi al blocului 15. Faptul reţine cu atît mai mult atenţia, cu cit filele calendaru­lui indică de-acum finele lunii auguste?). Aflăm că în cazul blocului 14 mai sunt de efec­tuat doar cîteva mici lucrări, că de fapt „locatarii puteau să se mute deja în bloc, dar I.J.G.C.L. nu a...“ (Cînd se va înţelege oare că darea­ în func­ţiune a unui bloc reclamă ter­minarea tuturor lucrărilor, fie ele şi de amănunt, inclusiv a­­menajările exterioare?). La tronsonul II al blocului 15 con­statăm că se efectuează­ lucrări ce aparţin etapei de finisare. Aşadar, nu peste mult timp, „cel tîrziu pînă pe data de 5 sep­tembrie“ ni se spune pe şantier­e şi acest tronson va fi pre­dat beneficiarului. Consemnăm în continuare res- HERMAN ROSNER In blocul 13 si blocul de gar­ (Continuare în pag. a 3-a) ÎNNOIESC PRODUCŢIA Pe linia înnoirii continue a gamei sortimentale la Fa­brica de mobilă din Covasna a fost asimilat în producţie un nou produs. Este vorba de măsuţa tip „Kasella“ so­licitată de o firmă din Da­nemarca. In prezent, pe una din liniile de fabricaţie ale unităţii se află şi acest nou produs, din care, un prim lot va fi expediat peste cîteva zile beneficiarului extern, L. V. v» ___ _ SIMBATA, 1 septembrie 1973 4 pagini 30 bani Anul VI, Nr. 1042 Importante economii la energia electrică întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, una din marile consumatoare de e­­nergie electrică de pe plat­forma industrială a oraşului, a obţinut importante econo­mii la capitolul energie elec­trică. Astfel, numai în pri­mele 6 luni din acest an s-au economisit 506 Mwh energie electrică. Aceste rezultate sunt urmare a măsurilor în­treprinse, în primul rînd, în domeniul îmbunătăţirii fac­torului de putere, prin pune­rea în funcţiune a unor gru­puri de condensatoare. In al doilea rînd, se datorează ra­ţionalizării consumului de e­­nergie electrică, atît în hale­le de producţie, cit şi la ilu­minatul interior şi exterior. Bunăoară, numai prin folosi­rea raţională a utilajelor — metalurgie prelucrătoare, prin evitarea mersului în gol al a­­cestora s a obţinut in aceeaşi perioadă o economie de 254 Mwh. Rezerve sunt încă mul­te — lucru confirmat şi de inginerul Constantin Banciu, care a arătat doar cîteva din căi: evitarea mersului în gol la maşini, o oră pe zi, în­seamnă o economie de 500 Kwh. Din economiile astfel obţinute la nivelul unui an, se poate cumpăra o maşină de găurit vertical, întreruperea iluminatului interior în atelierele piuliţe, şuruburi, sculărie şi trata­ment termic, timp de 10 ore pe zi, înseamnă o economie a­­nuală de peste 20.000 lei. Prin încărcarea la capaci­tatea nominală a tuturor ma­şinilor se obţine o economie anuală de­ peste 40.000 lei. U­­na din rezervele ce urmează să fie valorificată este şi cea de reducere a numărului de becuri cu vapori de mercur de la magazia de laminate, ceea ce permite realizarea u­­nei economii anuale de 64.800 Kwh. Toate acestea constituie planul de acţiune a serviciului mecano-energe­­tic la care sunt chemaţi să contribuie toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii aces­tei întreprinderi. N. P. In acest an se pot asigura cantităţi sporite ele legume pentru iarna, dar: MULŢI CONSUMĂ, PUŢINI CONSERVĂ 1 septembrie, început de toam­nă. Ca în fiecare an, bunii gos­podari se aprovizionează, îşi um­plu cămările pentru timpul ier­nii. Gospodinele, cit şi diriguito­rii comerţului au început pregă­tirile pentru conservarea legu­melor. In acest an producătorii livrea­ză cantităţi mari , rod al pre­ocupărilor din primăvară de a cultiva fiecare palmă de teren, de a diversifica producţia de le­gume. Deci, legume sunt din bel­şug, dar acestea trebuie bine conservate, bine păstrate, pentru ca în timp de iarnă piața să fie bine aprovizionată. PIAȚA VA FI BINE APROVIZIONATA — Pentru întreaga cantitate de legume pe care o vom conser­va, ne-a spus tovarășul Alexan­dru Haim — directorul întreprin­derii de valorificare a produse­lor C.A.P. „Agrocoop“, avem în­cheiate contracte cu furnizorii noştri, în speţă cooperativele a­­gricole de producţie din judeţ, în acest an vom conserva 20 to­ne de varză şi 10 tone de g­ogo­­şari, gogonele şi castraveţi. Ţin să precizez că în cazul cînd C.A.P. ne vor livra cantităţi de legume peste cit am contractat, noi le vom prelua pe toate. Am amenajat toate depozitele de ca­re dispunem, aşa că vom mai păstra pentru timpul iernii 80 tone de rădăcinoase, 10 tone de varză proaspătă, 10 tone de cea­pă, 20 tone mere etc.­­ Intr-adevăr, la „Agrocoop“ e­­xistă o preocupare susţinută pen­tru a asigura populaţiei o canti­tate sporită de legume. Notăm iniţiativa conducerii întreprinde­rii de a vizita pe fiecare producă­tor, de a depista toate rezervele de care dispun cooperativele a­­gricole de producţie şi de a le atrage în circuitul comercial. MAI MULTE LEGUME — NU VORBE! Anul trecut, tot in luna se­p­­tembrie, directorul întreprinderii de legume şi fructe ne asigura că a luat toate măsurile pentru ca magazinele din reţeaua pro­prie să fie aprovizionate din belşug, în timp de iarnă, cu legume. Dar, din păcate, gospo­dinele nu şi-au putut umple pla­sele cu justificări, varza, mură­turile, ardeii etc. au lipsit mai în tot cursul iernii trecute. Care e situaţia acum ? Se pare că lu­crurile s-au îndreptat. La Tîrgu Secuiesc fiinţează o secţie de se­­miindustrializare a legumelor. Deja, conservarea a început şi se desfăşoară într-un ritm alert. Pînă acum s-au pus la murat peste 50 de tone de castraveţi urmind ca peste cîteva zile să se înceapă şi conservarea unei mari cantităţi de varză. — In acest an, în afară canti­tăţilor contractate, ne-a spus Ad­am Payzs, şeful secţiei de se­­miindustrializare, preluăm toate cantităţile de legume ce ni se o­­feră. Considerăm că întreprinderea de legume şi fructe ar trebui să se preocupe mai mult de asigu­rarea materiei prime. Nu puţine au fost cazurile în care legume­le culese de beneficiari s-au stri­cat în cîmp, aşteptînd mijloacele de transport ale I.L.F. „COMANDĂ SPECIALA“ SAU COMODITATE ? Centrul de legume şi fructe din Tîrgu Secuiesc a primit zi­lele trecute o „comandă specia­lă“ din partea Direcţiei comer­ciale şi anume conservarea unei cantităţi de legume. La prima vedere acest lucru ar părea nor­mal. Totuşi, firesc se naşte o întrebare : Oare de ce conserva­rea legumelor nu se face la fie­care restaurant în parte ? Perso­nal este suficient, numai că res­ponsabilii au ales cea mai como­dă cale, aşa că toate produsele de murături din restaurantele ju­deţului vor fi la fel. Conservind legumele în cadrul restaurante­lor s-ar fi făcut şi o substanţială economie nemaiplătind manope­ra la I.L.F. Timpul nu e trecut, responsabilii de restaurante mai au posibilitatea de a-şi dovedi calităţile de buni gospodari. D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA OFICIALA A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU IN CUBA Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consi­liului de­ Stat al Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi ce­lelalte persoane oficiale române au fost oaspeţii oraşului Saniiar­o de Cuba, capitala provinciei O­­riente, cea mai mare ca suprafa­­ţă şi populaţie, situată în extre­mitatea răsăriteană a ţării şi con­siderată leagănul revoluţiei cuba­neze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt în­­s­trţi­­te tovarăşul Fidel Castro, prim-secetar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al guvernu­lui Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Esein, preşedinta Federa­ţiei Femeilor Cubaneze. De la Varad­ero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Ma­­ceo“, conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandan­tul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărci­nări speciale in această provincie, Armando Hart, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetu­lui provincial de partid, precum și Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drepele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lo­zincă în limbile română şi spa­niolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoa­re aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în in­cinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubane­­ză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelal­te persoane oficiale române şi cu­baneze, iau loc în maşini deschise, îndrept­îndu-se spre centrul ora­şului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de texti­­le şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt si­tuate în zona portului, care dis­pune de condiţii naturale deose­bit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi mo­numentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este or­aşul unde, într-o di­mineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitra­lierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, în­­­­cununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socoti­tă cetatea inexpugnabilă a zbiri­lor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zo­rii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţio­nari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santa­maria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi, mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispari­ţie. De aici, de la Moncada, fla­căra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Monea­­dei se poate citi o inscripţie scri­să cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“, un­de au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii comba­tanţi, mai tineri sau mai vîrst­­nici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele con­strucţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţi­ei. La intrarea în complexul şco­lar are loc o emoţionantă cere-­ monie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oas­peţilor, în numele tuturor copi­ilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvolta­rea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angaja­rea României pe drumul socia­lismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iu­bitul nostru conducător, coman­dantul Fidel Castro —, pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succe­se şi mai mari asigurînd înainta­rea noastră pe calea socialismu­lui. Transmiteţi un salut căldu­ros pionierilor din ţara dumnea­voastră şi vă dorim şedere plă­cută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu şi de tovarăşa Elena Ceauşes­­cu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşar­fele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează mu­zeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care e­­vocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc explicaţii amănunţite asupra di­feritelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva (Continuare în pag. a 4-a) Călcătoreasa Éva Puskás, una dintre fruntaşele „Secuianei“, îşi depăşeşte planul cu 1,5 la sută în fiecare lună. Sesiunea Consiliului popular judeţean Ieri, 31 august, s-au desfăşu­rat la Sfîntu Gheorghe lucră­rile celei de-a XX-a sesiuni or­dinare a Consiliului popular­ al judeţului Covasna. La lucrări, pe lingă deputaţi, au participat ca­ invitaţi primarii localităţilor din judeţ, conducători de între­prinderi şi instituţii, specialişti şi alte cadre cu munci de răs­pundere din cadrul Consiliului popular judeţean şi al altor or­gane judeţene, reprezentanţi ai organelor centrale de partid şi­ de stat, activişti din aparatul local de partid şi de stat. Lucrările sesiunii s-au desfă­şurat după următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean, privind starea sănătăţii publice. 2. Raportul organului judeţean de miliţie cu privire la activita­tea desfăşurată în cursul se­mestrului I 1973. 3. Informarea Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean despre stadiul realiză­rii la sfîrşitul primului semes­tru al anului 1973, a principali­lor indicatori din planul econo­mic local, aprobaţi prin Hotărî­­rea nr. 1/1973 a Consiliului popu­lar al județului Covasna. Pe marginea materialelor pre­zentate la primul punct de pe ordinea de zi, au luat cuvîntul tovarăşii : dr. Géza Benedek, di­rectorul Spitalului de cardiologie din oraşul Covasna; dr. Gheor­ghe Rarinca, medic în circum­scripţia sanitară rurală Belin; dr. Paul Nemeş, şef de secţie la Spitalul judeţean Sfîntu Gheorghe; Andrei Lörincz, direc­torul Spitalului orăşenesc Bara­­olt; Iosif Petruţ Gajde, deputat; Ludovic Veress, secretarul Co­misiei judeţene de Crucea Roşie; dr. Gheorghe Cosma, directorul Sanatoriului T.B.C. Turia; Margit Biro, deputată; dr. Magdalena Szilágyi, inspector sanitar şef la C.S.A. Sfîntu Gheorghe; Rozalia Derzsi, deputată şi Mircea Drăgan, din partea Ministerului Sănătăţii. La punctul al doilea al ordi­nii de zi, au luat cuvîntul tova­răşii Ştefan Munteanu, procuror; Zoltán Keresztes, deputat; Tibor Váncsa, primarul comunei Ji­zin; loan Nyáguly, deputat, procuror-şef şi general Gheorghe Găitan, din partea Inspectoratu­lui General al Miliţiei. La al treilea punct de pe ordi­nea de zi a luat cuvîntul depu­tatul Ráduly Moise, primarul co­munei Boroşneul Mare. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comite­tului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. ­ Fideli principiului că orice om al muncii indiferent că-i de la oraş sau sat trebuie să be­neficieze de bunurile materiale aflate în comerţ, ne-am conti­nuat raidul nostru prin cîteva unităţi comerciale din mediul rural, pentru a constata în ce măsură aprovizionarea magazi­nelor săteşti cu mărfuri, în ge­neral, cu mărfuri de sezon, în special, corespunde nevoilor co­tidiene ale omului. Şi de la bun început, menţionăm faptul că în atenţia noastră de data aceasta au stat mai mult magazinele cu profil alimentar, texul­ui tehnic şi mai puţin cele legumicole, unde de bine de rău lipsurile unor produse mai pot fi supli­nite de zarzavaturile pe care gospodarul harnic de la sate s-a îngrijit să le cultive în grădi­na sa. Miefalăul se bucură de un spaţiu comercial frumos amena­jat în încăpătorul supermagazin sătesc existent aici. Dar­ să ve­dem cît de bine este aprovizio­nat cu mărfurile solicitate de clienţi. Raionul tricotaje, îşi păstrea­ză deocamdată aspectul său de vară. N-au venit încă aici cio­rapii tricotaţi (de mai bine de un an), ciorapii pantaloni pentru şi locuitorii­­ satelor aşteaptă mărfurile de sezon copii, şosete de toate mărimile şi genurile (mai puţin ... neu­tru!) şi pulovere, în schimb sin­gurele articole care amintesc aici de venirea sezonului de toamnă sînt uniformele şcolare. Intruadevăr, acestea salvează pu­ţin aparenţele. Plimbîndu-ne privirea prin raionul de în­călţăminte am descoperit foarte uşor o gamă întreagă de lip­suri. Dacă pantofii de lac pen­tru femei şi pantofii bărbăteşti la un preţ mai convenabil nu s-au putut găsi deloc în acest an, măcar acum în prag de toamnă cînd bătălia cu strînge­­rea recoltelor pe cîmp se des­făşoară din plin (toamna de o­­bicei plouă mai mult), credem că nu-i normal să lipsească ciz­mele de cauciuc, atît pentru bărbaţi, cit şi pentru femei, şo­şonii, ghetele, galoşii de toate mărimile, iar pentru copii în­călţămintea de sezon. „Deşi facem comenzile, la noi ajung cu foarte ignore întîr­­ziere ne declara nemul­țumită gestionara Deac Vil­ma. Insă nici așa ,lucrurile nu se rezolvă dacă nu se urmă­resc aceste comenzi pînă la ca­păt, mai ales că există, încă, o- GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a)

Next