Cuvîntul Nou, decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1120-1145)
1973-12-01 / nr. 1120
Profeseri din toate tarile,initiéva ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Deschiderea lucrărilor sesiunii florii Adunări Naţionale Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economicosociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotăriri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent, al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al IV-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întâmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim, Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vitcu. în loja din stânga se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă in perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au aprobatordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strânsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmând ca disc./.,ia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de Lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele ; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Dorina Ceauş, inginer la Uzinele textile , Moldova“ Botoşani ; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. ; Alexandru Heinrich, adjunctal ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe ; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste ; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor ; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ; Elisabeta Moszorjak, maistru hstuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Cricul“ Oradea ; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău ; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. , Ioan Viorel Cerghizan, directorul termocentralei Luduş-Iernut, judeţul Mureş, Nicolae Doggendorf, directorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. Pregătirea temenită a producţiei anului 1971 — obiectiv major pe agenda de era a fiecărei unităţi economice „Vom păşi în 1974, cu un colectiv mai puternic — gata să înfăptuiască hotărîrile partidului!“ întreprinderea de şuruburi — Tîrgu Secuiesc. Şi aici, pregătirile în vederea întâmpinării noului an 1974, sunt în toi. Din noianul preocupărilor, alegem una : asigurarea necesarului de cadre la nivelul sarcinilor înscrise în planul de stat pe noul an. Stăm de vorbă cu inginerul Iosif Lörincz — directorul întreprinderii.— Planul forţelor de muncă pe 1974, creşte neesenţial — ne informează pentru început interlocutorul. Mulţi din angajaţii existenţi aici — cca. 120, în cea mai mare parte muncitori calificaţi — urmează a pleca pentru satisfacerea stagiului militar. în această situaţie au fost necesare măsuri urgente pentru pregătirea de noi şi noi cadre, prin cursuri speciale de calificare. Acum, în decembrie, vom deschide un curs de 6 luni pentru calificarea a 30 de presatori la rece şi la cald, iar din 15—20 ianuarie.vor începe alte două cursuri — cu scoatere din producţie — pentru 60 strungari... Mai menţionez că în prezent, avem cursuri cu 10 tratamentişti, 10 galvanizatori şi 20 strungari — toţi cu scoatere din producţie — cursuri care vor fi absolvite în anul viitor. Totodată, curînd vor termina şcoala profesională în cadrul Liceului agricol din localitate un număr de 55—60 strungari, de a căror repartizare în producţie vom beneficia ... Cu aceasta vom acoperi necesarul de cadre la nivelul sarcinilor de plan pe ’74 — mai puţin 28 muncitori de înaltă calificare, 10 lăcătuşi pentru atelierul de autouolări, 12 reglori pentru maşinile de aşchiere şi alţi 6 reglori pentru presele automate la rece — meseriaşi pe care urmează să-i obţinem prin angajări directe. — In sfera acestui necesar de cadre, despre care ne-aţi relatat, sunt prinse şi cerinţele de generalizare a schimbului II şi extindere a schimbului III, în secţiile productive ? — Evident, şi, în plus, chiar şi noile capacităţi ce urmează a intra în producţie încă de la începutul anului viitor. Pentru secţia de galvanizare, spre exemplu, s-au asigurat cadre pentru toate cele trei schimburi. Pentru început însă, avînd în vedere noutatea şi modernitatea tehnologiilor, ce vor fi folosite aici, ca şi cerinţa unei deserviri foarte atente şi V. LAURIAN HERMAN ROSNER PREDA NIŢA (Continuare in pag. a 4-a) I BERUN — în Capitala R.D. Germane s-a încheiat reuniunea reprezentantelor organelor de conducere ale organizaţiilor de femei din unele ţări socialiste. Pe ordinea de zi a reuniunii s-au aliat pregătirea Conferinţei mondiale a femeilor, a Congresului Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor şi a Anului internaţional al femeii- 1975, precum şi alte probleme. Din partea României a participat Suzana Gădea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor. ULAN BATOR — Guvernele R.P. Mongole şi Canadei au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă — a anunţat genţia Montame. WASHINGTON. — Comitetul juridic al Camerei Reprezentanţilor a aprobat — cu 29 voturi contra 8 — numirea lui Gerald Ford în funcţia, de vicepreşedinte al S.U.A. Votul în plenul camerei este prevăzut pentru săptămîna viitoare. VIETNAMUL DE SUD. — Un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Vietnamului de Sud informează că, la invitaţia lui H. Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, într-un viitor apropiat, Nguyen Huu Tho, preşedintele Prezidiului C.C. al E.N.E., preşedintele Consiliului Consultativ al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, va face o vizită oficială de prietenie în Polonia, NICOSIA. — In ca- drul unei festivităţi organiczate la Ministerul învăţământului din Cipru, însărcinatul cu afaceri al României la Nicosia Ion M. Anghel, a donat un număr de cărţi şi albume, dintre celemai reprezentative ale artei şi literaturii romăneşti. Cu această ocazie, reprezentantul român a subliniat că prin intermediul cărţilor donate, poporul cipriot va avea posibilirtatea de a căpăta noi informaţii despre trecutul şi preocupările actuale ale poporului român, exprimîndu-şi convingerea că această acţiune va contribui la adîncirea relaţiilor prieteneşti existente între cele două ţări, HANOI. — Purtătorul de, cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al R.D. Vietnam a dat publicităţii o declaraţie de protest în legătură cu zborurile de recunoaştere efectuate recent de avioane ale S.U.A. deasupra provinciei Nghe An — informează agenţia V.N.A. Hin data. internaţionala Unirea Transilvaniei de voinţă a poporului Cînd la 1848, românii transilvăneni adunaţi pe Cîmpia Libertăţii cereau ,,noi vrem să ne unim cu ţara“, această chemare la unitate nu s-a născut spontan. Sub acest strigăt, se ascundea de fapt lupta dreaptă, milenară a unui popor, plămădit pe vechea vatră a Daciei, hotărît să-şi apere fiinţa naţională, unitatea şi independenţa împotriva oricărei asupriri străine. Deşi format ca popor unitar, poporul român a fost silit, de o serie de factori interni şi externi, să trăiască despărţit în mai multe provincii, însă păstrîndu-şi necontenit comunitatea etnico-lingvistică şi cultural-spirituală, în toată perioada evului mediu şi după aceea, scrierile în limba română, indiferent de locul apariţiei, toate susţineau, ca un singur glas, lupta românilor pentru unitate naţională. Folosirea tot mai des a limbii române ca limbă de cultură scrisă, a dus la realizarea unităţii spirituale a poporului român. Subliniind latinitatea limbii şi a poporului român, toţi cronicarii şi cărturarii epocii medievale, dar mai pregnant Dimitrie Cantemir, nu numai că au realizat prin scrierile lor acea sudură sufletească a tuturor locuitorilor de neam românesc, dar au făcut cunoscută străinătăţii dorinţa acestui popor, de a munci, trăi în unitate şi libertate. Ca urmare a intensificării legăturilor economice dintre cele trei ţări române, la sfîrşitul veacului al XVI-lea, începe să se dezvolte tot mai mult conştiinţa de neam a poporului şi tot acum apare necesitatea creării unui organism politic capabil să conducă lupta dreaptă a poporului spre unitate şi independenţă. Asemenea organism a fost creat de scurta domnie a lui Mihai Vodă Viteazul, care a înfăptuit, poate cel mai strălucit act din toată istoria evului mediu românesc , unirea politică a Celor trei ţări româneşti în hotarele aproximative ale vechii Dacii. Deşi n-a durat mult, actul eroic şi patriotic al lui Mihai Viteazul va dăinui neşters în conştiinţa poporului român ca un vis şi un ţel, menit a fi realizat de generaţiile viitoare. Cursul ascendent al conştiinţei naţionale a poporului român, îşi găseşte un teren propice de manifestare în contextul anului revoluţionar 1848, cînd se anunţă „în numele poporului român“ şi al „revoluţiei române“ dreptul de unitate şi independenţă a pe 55 de ani de la desăvîrşirea unităţii naţionale a statului român porului nostru. Atunci s-a înălţat glasul neînfricatului patriot revoluţionar Nicolae Bălcescu, care a exprimat, prin vorbe calde, voinţa tuturor generaţiilor : „Vrem să fim o naţie, una, puternică şi liberă prin dreptul şi datoria noastră, pentru binele nostru şi al celorlalte naţii, căci voim fericirea noastră şi avem o misie a împlini în omenire idealurile revoluţionarilor paşoptişti, de a făuri patria unui „mare popor“, careva avea „Marea ca meterez şi Dunărea ca cingătoare“, după cum scria Alecu Russo lui Bălcescu, au fost zădărnicite pentru moment, de înverşunarea cu care inacţiunea ţaristă şi austriacă au înăbuşit în sînge revoluţia. Dar marile idealuri paşoptiste au rămas, au pătruns adine în inima poporului, călăuzindu-l spre unire. Tocmai de aceea a fost posibilă, peste numai 11 ani, realizarea Unirii Principatelor Române. Formarea statului naţional român, la 24 ianuarie 1859, sub domnitorul cetăţean Alexandru Ioan Cuza, avea dimensiunea unei mari izbînzi naţionale , era încununarea unei lupte de veacuri a poporului român. România se năştea şi tindea spre întregire şi neatârnare. Toate actele viitoare ale poporului român au fost călăuzite de acest sfînt ideal, desăvîrşirea unităţii naţionale care devenise pentru destinul poporului român o necesitate imperioasă. In toamna anului 1918, mişcarea revoluţionară pentru unirea Transilvaniei cu România, a cu- prins întreaga Transilvanie. Pretutindeni au loc întruniri, consfătuiri, în vederea realizării unirii. Situaţia impunea cu necesitate crearea unui organism central, reprezentativ, care să coordoneze acţiunile largi ale maselor populare. La 30 octombrie s-a creat, din iniţiativa socialiştilor, Consiliul Naţional Român. Au luat fiinţă pe întreg teritoriul Transilvaniei, consilii naţionale regionale, locale şi gărzi naţionale. Sub presiunea maselor populare, Consiliul Naţional Român anunţă la mijlocul lunii noiembrie, convocarea Marii Adunării de la Alba Iulia, pentru ziua de 1 decembrie 1918. La chemarea Consiliului Naţional, s-au adunat în acea zi, de importanţă istorică, peste 100.000 de oameni, care au cerut într-un glas proclamarea voinţei lor seculare — unirea cu statul român, în faţa acestei mulţimi de oameni, a citit Vasile Goldiş la 1 decembrie 1918, istorica Declaraţie de la Alba Iulia, prin care se înfăptuia un vis vechi, scump pentru tot românul . ..Unirea Transilvaniei şi Banatului cu România pentru toate veacurile" prin care se desăvîrşea unitatea naţională a statului român. Pe „Cîmpul lui Horea“, în acelaşi loc unde cu 375 de ani în urmi, GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare in pag. a 4-a) am CONGRESUL CRUCII ROŞII DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Minine încep in Capitală, lucrările Congresului Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România, la care participă delegaţi din toate judeţele ţării. Membrii delegaţiei judeţului Covasna, din care fac parte, printre alţii, dr. Tihanyi Eugen, preşedintele Comisiei judeţene de Cruce Roşie şi Veres Lajos, secretarul comisiei, au plecat la Bucureşti, pentru a reprezenta numeroşii membri din judeţul nostru, ai acestei organizaţii obşteşti. Urăm şi pe această cale, mult succes desfăşurării lucrărilor Congresului. (m.d.) Ziarişti polonezi oaspeţi aii ziarului „Cuvîntul nou întorcind vizita făcută recent de redactori ai ziarului „Cuvântul nou“din judeţul Covasna se află de cîteva zile o delegaţie a ziarului „Slowo Ludu“ din voievodatul Kielce — Polonia. Delegaţia, formată din Kazimierz Spolnieki şi Marian Rynkowski, a vizitat în aceste prime zile, obiective economice şi social-culturale din oraşele Sfîntu Gheorghe, Covasna şi Tîrgu Secuiesc, luînd contact direct cu multiplele realizări şi succese ale oamenilor muncii din judeţul nostru, cu frumuseţile naturale ale acestor locuri. Vizita ziariştilor polonezi, marcând un util schimb de experienţă între cele două publicaţii se înscrie in schimbul larg de valori materiale şi spirituale stabilit intre ţara noastră şi ţara prietenă, Polonia. Meteo Vremea va fi rece, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab, din sectorul nordic. Maximele vor oscila înre — 1 şi — 4, iar cele minime intre — 16 şi — 14 grade. Meteorolog de serviciu TECSI KLARA ÎN PAGINILE 2 Şi 3 • Hotârîrea Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei; • Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 27—28 noiembrie 1973, cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului. 55Plantele medicinale din judeţul Covasna“ Casa agronomului Arcuş, anunţă organizarea (în ziua de 2 decembrie, ora 10) în propriul sediu din Arcuş, a ciclului de expuneri, pentru răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice, prilejuit de apariţia volumului „Plantele medicinale din judeţul Covasna". Vor fi prezentate expuneri, urmate de discuţii. Plecarea la Arcuş, este fixată la ora 9,30 din faza Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe. (d.m.) Populare a complexului de la Chichiş în ultimul său act. Dar mecanizarea? O preocupare importantă a lucrătorilor din sectorul zootehnic, în aceste zile, este şi aceea a realizării efectivelor de animale conform planului de producţiedin acest an. Complexul zootehnic de la Chichiş din cadrul Asociaţiei intercooperatiste Sfîntu Gheorghe a început să fie populat cu vaci şi juninci gestante încă din aprilie anul acesta. Cele şapte cooperative agricole de producţie, (Ilieni, Chilieni, Sîntionhinca, Ozum, Reci, Lisnău şi Chichiş) pina la această dată au trimis cîteva loturi de vaci, însă din cauza nerealizării efectivelor în propriile lor ferme zootehnice, la un moment dat se punea problema rămânerii descompletate a locurilor din acest mod din complex. „Prin acordarea de către Banca Agricolă de credite pe termen lung , ne-a spus președintele Asociaţiei intercooperatiste, Toma Plugor , se vor completa efectivele de animale, cu juninci gestante pe care le vom achiziţiona din alte judeţe“. Pînă-n prezent, din totalul 480 vaci cu lapte s-au asigurat 420, iar din efectivul total, de 680 capete bovine s-au realizat 620. „Pâă la finele anului — ne asigura contabilul şef al Asociaţiei intercooperatiste, Gáli F. — întreg complexul va fi populat, însă nu şi în ce priveşte efectivul vacilor mulgătoare. Acesta se va completa treptat, pe măsura tătarilor junincilor gestante“. Deci, la complexul Asociaţiei intercooperatiste de la Chichiş, completarea efectivelor a intrat într-o fază decisivă. Lotul actual pe care-l posedă, bine îngrijit şi furajat, va da rezultate frumoase în cel mai scurt timp, baza furajeră fiind asigurată — după cum se exprimă preşedintele asociaţiei. PEISAJUL INGHEŢAT AL MECANIZĂRII Complexul de la Chichiş, conceput şi construit ca un model de fermă zootehnică, îşi justifică această menire, numai pînă la capitolul mecanizare. Hotărîrea Conferinţei organizaţiei judeţene de partid din 14 ianuarie 1973, arăta clar : „In fiecare fermă zootehnică vor fi amenaja t. zabaleanu (Continuare în pag. a 4-a) INFORMAŢII pentru dumneavoastră O NOUA BRUTĂRIE \ Pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, astăzi se deschide în localitatea Araci, o modernă brutărie, care va aproviziona cu pîinea caldă întreaga comună Vîlcele \ (P.I.) \ ACŢIUNI PENTRU ALIMENTAREA CU AIA A LOCALITĂŢILOR RURALE 1 în vederea alimentării în mod corespunzător cu apă potabilă a populaţiei din mediul rural, în acest an Cen- t trul sanitar antiepidemic, a \l întocmit programe generale 1 de alimentare pentru comunele Brăduţ, Valea Crişului, 1a Catalina, Aita Mare, Turia, I| l Sînzieni, Virghiş, Bodoc, i 7 Moacşa, Sita Buzăului, Zagon, ) Belin și Zăbala. \ \ Prin aplicarea acestor pro- ^ | grame se vă asigura alimen- i 7 tarea cu apă a cetăţenilor, 7 I prin instalaţii centrale, din 1 \ surse controlate și tratate sis. ț ^ tematic, (i.d.) ^ \ IN ATENȚIA i ^ CONSILIILOR POPULARE t \ In vederea Îmbunătăţirii pă- \ țiunilor, întreprinderea pentru la executarea lucrărilor de în- i treţinere şi exploatare a pa- 1 \ jiştilor, pune la dispoziţia con- ^ 1 siliilor populare și a C.A.P.. ( 7 10 tone sămînţă — trifoi ro. 7 1 su, 37 tone — trifoi alb, pre- 1 i cum şi seminţe de alte plante ( cu un conţinut ridicat de uni ităţi nutritive, (g.m.) 1 MEDIAŞ I — locul de întilnire | OLTUL — UNIVERSITATEA I CLUJ I Federaţia Română de Fotbal ^ a hotărît ca meciul din cadrul I optimilor de finală, în cadrul Cupei României la fotbal, din ctre Oltul Sfîntu Gheorghe şi Universitatea Cluj să aibă loc I la Mediaş. După cum se ştie, ambele echipe n-au căzut de acord asupra oraşului unde să aibă loc confruntarea şi a fost nevoie de hotărîrea federaţiei de specialitate. „ Meciul va avea loc, miercuri , 5 decembrie, ora, 14, pe staldionul Sparta. .