Cuvîntul Nou, decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1120-1145)

1973-12-01 / nr. 1120

Profe­seri din toate tarile,initiéva ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Deschiderea lucrărilor sesiunii florii Adunări Naţionale­ ­­Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii A­­dunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lu­crărilor Plenarei comune a Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economi­ce şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste, care au dezbătut pe larg o­­biectivele dezvoltării economico­­sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimi­tate prevederile planului şi bu­getului pe 1974, au luat hotăriri, în­ spiritul cuvîntărilor tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, în pro­bleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent, al societăţii noastre, pe coordo­natele stabilite de Congresul al IV-lea şi Conferinţa Naţionala ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatu­lui Marii Adunări Naţionale, ală­turi de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oame­nilor­­ muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi stră­ini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparla­mentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt întâmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de partici­panţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim, Berghianu, Gheorghe Cioară, Li­na Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lu­­pu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vitcu. în loja din stânga se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale. Cei prezenţi au păstrat un mo­ment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă in perioada de timp care a trecut de la ultima sesiu­ne. în unanimitate, deputaţii au aprobat­­ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru a­­doptarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Bugetului de Stat pe a­­nul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru a­­probarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind re­­chizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordi­nea de zi, tovarăşul Manea Mă­nescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele Co­mitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiec­tul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvol­tare economico-socială a Republi­cii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adu­nări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în ve­dere legătura strânsă dintre Pla­nul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezba­terile generale să fie comune, urmând ca disc./.,ia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. In continuarea lucrărilor, tova­răşul Florea Dumitrescu, minis­trul finanţelor, a prezentat ex­punerea la Proiectul de Lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşe­dintele Comisiei economico-fi­­nanciare, a prezentat raportul a­­cestei comisii şi al celorlalte co­misii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale, care au exami­nat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia gene­rală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constan­ţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, mi­nistru secretar de stat la Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele ; Vasile Belizna, director general al Centralei in­dustriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Dorina Ceauş, inginer la Uzinele textile , Moldova“ Botoşani ; Marin Va­sile, prim-secretar al Com­i­tetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. ; A­­lexandru Heinrich, adjunct­­al ministrului aprovizionării tehni­­co-materiale şi controlului gospo­dăririi fondurilor fixe ; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoa­ra, Erou al Muncii Socialiste ; Angelo Miculescu, ministrul agri­culturii, industriei alimentare şi apelor ; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ; Elisabeta Moszorjak, maistru h­s­­tuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Cricul“ Oradea ; Ioan Ursu, preşedintele Consiliu­lui Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău ; Ion Stănescu, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. , Ioan Vio­rel Cerghizan, directorul termo­centralei Luduş-Iernut, judeţul Mureş, Nicolae Doggendorf, di­rectorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adu­nări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. Pregătirea temenită a producţiei anului 1971 — obiectiv major pe agenda de era a fiecărei unităţi economice „Vom păşi în 1974, cu un colectiv mai puternic — gata să înfăptuiască hotărîrile partidului!“ întreprinderea de şuruburi — Tîrgu Secuiesc. Şi aici, pregătirile în vederea întâmpinării noului an 1974, sunt în toi. Din noianul preocupărilor, alegem una : asi­gurarea necesarului de cadre la nivelul sarcinilor înscrise în pla­nul de stat pe noul an. Stăm­­ de vorbă cu inginerul Iosif Lörincz — directorul între­prinderii.­­— Planul forţelor de muncă pe 1974, creşte neesenţial — ne informează pentru început inter­locutorul. Mulţi din angajaţii e­­xistenţi aici — cca. 120, în cea mai mare parte muncitori califi­caţi — urmează a pleca pentru satisfacerea stagiului militar. în această situaţie au fost necesare măsuri urgente pentru pregătirea de noi şi noi cadre, prin cursuri speciale de calificare. Acum, în decembrie, vom deschide un curs de 6 luni pentru calificarea a 30 de presatori la rece şi la cald, iar din 15—20 ianuarie­­.vor înce­pe alte două curs­uri — cu scoa­tere din producţie — pentru 60 strungari... Mai menţionez că în prezent, avem cursuri cu 10 tratamentişti, 10 galvanizatori şi 20 strungari — toţi cu scoatere din producţie — cursuri care vor fi absolvite în anul viitor. Toto­dată, curînd vor termina şcoala profesională în cadrul Liceului agricol din localitate un număr de 55—60 strungari, de a căror repartizare în producţie vom be­neficia ... Cu aceasta vom aco­peri necesarul de cadre la nivelul sarcinilor de plan pe ’74 — mai puţin 28 muncitori de înaltă cali­ficare, 10 lăcătuşi pentru ate­lierul de autouolări, 12 reglori pentru maşinile de aşchi­ere şi alţi 6 reglori pentru presele auto­­mate la rece — meseriaşi pe ca­re urmează să-i obţinem prin an­gajări directe. — In sfera acestui necesar de cadre, despre care ne-aţi relatat, sunt prinse şi cerinţele de genera­lizare a schimbului II şi extinde­re a schimbului III, în secţiile productive ? — Evident, şi, în plus, chiar şi noile capacităţi ce urmează a in­­tra în producţie încă de la înce­putul anului viitor. Pentru sec­ţia de galvanizare, spre exemplu, s-au asigurat cadre pentru toate cele trei schimburi. Pentru înce­­put însă, avînd în vedere noutatea şi modernitatea tehnologiilor, ce vor fi folosite aici, ca şi cerinţa unei deserviri foarte atente şi V. LAURIAN HERMAN ROSNER PREDA NIŢA (Continuare in pag. a 4-a) I­­­ BERUN — în Capita­la R.D. Germane s-a în­cheiat reuniunea repre­zentantelor organelor de conducere ale organiza­ţiilor de femei din unele ţări socialiste. Pe ordinea de z­i a re­uniunii s-au aliat pre­gătirea Conferinţei mon­diale a femeilor, a Con­gresului Federaţiei De­mocrate Internaţionale a Femeilor şi a Anului in­ternaţional al femeii­­- 1975, precum şi alte probleme. Din partea României a participat Suzana Gădea, preşe­dinta Consiliului Naţio­nal al Femeilor. ULAN BATOR — Gu­vernele R.P. Mongole şi Canadei au hotărît să stabilească relaţii diplo­matice la nivel de am­basadă — a anunţat genţia Montame. WASHINGTON. — Comitetul juridic al Ca­merei Reprezentanţilor a aprobat — cu 29 vo­turi contra 8 — numi­rea lui Gerald Ford în funcţia, de vicepreşedin­te al S.U.A. Votul în plenul camerei este pre­văzut pentru săptămîna viitoare. VIETNAMUL DE SUD. — Un comunicat al Mi­nisterului Afacerilor Ex­terne al Republicii Viet­namului de Sud infor­mează că, la invitaţia lui H. Jablonski, preşe­dintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, în­tr-un viitor apropiat, Nguyen Huu Tho, preşe­dintele Prezidiului C.C. al E.N.E., preşedintele Consiliului Consultativ al Guvernului Revolu­ţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, va face o vizi­tă oficială de prietenie în Polonia, NICOSIA. — In ca-­ dru­l unei festivităţi or­­ganiczate la Ministerul învăţământului din Ci­­pru, însărcinatul cu afa­ceri al României la Ni­­cosia Ion M. Anghel, a donat un număr de cărţi şi albume, dintre cele­­mai reprezentative ale artei şi literaturii romă­­neşti. Cu această ocazie, re­­prezentantul român a subliniat că prin inter­mediul cărţilor donate, poporul cipriot va avea posibilirtate­a de a căpă­ta noi informaţii despre trecutul şi preocupările actuale ale poporului ro­­mân, exprimîndu-şi con­vingerea că această ac­ţiune va contribui la a­­dîncirea relaţiilor priet­­­eneşti existente între cele două ţări, HANOI. — Purtătorul de, cuvînt al Ministeru­lui Afacerilor Externe al R.D. Vietnam a dat pu­blicităţii o declaraţie de protest în legătură cu zborurile de recunoaşte­re efectuate recent de avioane ale S.U.A. dea­supra provinciei Nghe An — informează agen­ţia V.N.A. H­­in d­ata. internaţionala Unirea Transil­vani­ei de voinţă a poporului Cînd la 1848, românii transil­văneni adunaţi pe Cîmpia Liber­tăţii cereau ,,noi vrem să ne u­­nim cu ţara“, această chemare la unitate nu s-a născut spontan. Sub acest strigăt, se ascundea de fapt lupta dreaptă, milenară a unui popor, plămădit pe vechea vatră a Daciei, hotărît să-şi ape­re fiinţa naţională, unitatea şi independenţa împotriva oricărei asupriri străine. Deşi format ca popor unitar, poporul român a fost silit, de o serie de factori interni şi externi, să trăiască despărţit în mai multe provincii, însă păstrîndu-şi necontenit co­munitatea etnico-lingvistică şi cultural-spiritua­lă, în toată perioada evului mediu şi după aceea, scrierile în limba română, indiferent de locul apa­riţiei, toate susţineau, ca un sin­gur glas, lupta românilor pentru unitate naţională. Folosirea tot mai des a limbii române ca lim­bă de cultură scrisă, a dus la realizarea unităţii spirituale a poporului român. Subliniind la­tinitatea limbii şi a poporului român, toţi cronicarii şi cărtura­rii epocii medievale, dar mai pregnant Dimitrie Cantemir, nu numai că au realizat prin scrie­rile lor acea sudură sufletească a tuturor locuitorilor de neam ro­mânesc,­ dar au făcut cunoscută străinătăţii dorinţa acestui popor, de a munci, trăi în unitate şi li­bertate. Ca urmare a intensificării le­găturilor economice dintre cele trei ţări române, la sfîrşitul vea­cului al XVI-lea, începe să se dezvolte tot mai mult conştiinţa de neam a poporului şi tot a­­cum apare necesitatea creării u­­nui organism politic capabil să conducă lupta dreaptă a poporu­lui spre unitate şi independenţă. Asemenea organism a fost creat de scurta domnie a lui Mihai Vodă Viteazul, care a înfăptuit, poate cel mai strălucit act din toată is­toria evului mediu românesc , unirea politică a Celor trei ţări româneşti în hotarele aproxima­tive ale vechii Dacii. Deşi n-a durat mult, actul eroic şi patriotic al lui Mihai Vi­teazul va dăinui neşters în con­ştiinţa poporului român ca un vis şi un ţel, menit a fi realizat de generaţiile viitoare. Cursul ascendent al conştiinţei naţionale a poporului român, îşi găseşte un teren propice de ma­nifestare în contextul anului re­voluţionar 1848, cînd se anunţă „în numele poporului român“ şi al „revoluţiei române“ dreptul de unitate şi independenţă a pe­ 55 de ani de la desăvîrşirea unităţii naţionale a statului român porului nostru. Atunci s-a înălţat glasul neînfricatului patriot re­voluţionar Nicolae Bălcescu, care a exprimat, prin vorbe calde, voinţa tuturor generaţiilor : „Vrem să fim o naţie, una, pu­ternică şi liberă prin dreptul şi datoria noastră, pentru binele nostru şi al celorlalte naţii, căci voim fericirea noastră şi avem o misie a împlini în omenire idealurile revoluţionarilor pa­şoptişti, de a făuri patria unui „mare popor“, care­­va avea „Marea ca meterez şi Dunărea ca cingătoare“, după cum­­ scria Alecu Russo lui Bălcescu, au fost zădărnicite pentru moment, de înverşunarea cu care inacţiunea ţaristă şi austriacă au înăbuşit în sînge revoluţia. Dar marile idea­luri paşoptiste au rămas, au pă­truns adine în inima poporului­, călăuzindu-l spre unire. Tocmai de aceea a fost posibilă, peste numai 11 ani, realizarea Unirii Principatelor Române. Formarea statului naţional român, la 24 ianuarie 1859, sub domnitorul ce­tăţean Alexandru Ioan Cu­za, a­­vea dimensiunea unei mari iz­­bînzi naţionale , era încununarea unei lupte de veacuri a poporu­lui român. România se năştea şi tindea spre întregire şi neatâr­nare. Toate actele viitoare ale poporului român au fost călăuzi­te de acest sfînt ideal, desăvîrşi­rea unităţii naţionale care deve­nise pentru destinul poporului român o necesitate imperioasă. In toamna anului 1918, mişca­rea revoluţionară pentru unirea Transilvaniei cu România, a cu-­­ prins întreaga Transilvanie. Pre­tutindeni au loc întruniri, con­sfătuiri, în vederea realizării u­­nirii. Situaţia impunea cu nece­sitate crearea unui organism central, reprezentativ, care să coordoneze acţiunile largi ale maselor populare. La 30 octom­brie s-a creat, din iniţiativa so­cialiştilor, Consiliul Naţional Ro­mân. Au luat fiinţă pe întreg te­ritoriul Transilvaniei, consilii na­ţionale regionale, locale şi gărzi naţionale. Sub presiunea maselor populare, Consiliul Naţional Ro­mân anunţă la mijlocul lunii no­iembrie, convocarea Marii Adu­nării de la Alba Iulia, pentru ziua de 1 decembrie 1918. La chemarea Consiliului Naţional, s-au adunat în acea zi, de impor­tanţă istorică, peste 100.000 de oameni, care au cerut într-un glas proclamarea voinţei lor se­culare — unirea cu statul român, în faţa acestei mulţimi de oa­meni, a citit Vasile Goldiş la 1 decembrie 1918, istorica Declara­ţie de la Alba Iulia, prin care se înfăptuia un vis vechi, scump pentru tot românul . ..Unirea Transilvaniei şi Banatului cu România pentru toate veacurile" prin care se desăvîrşea unitatea naţională a statului român. Pe „Cîmpul lui Horea“, în acelaşi loc unde cu 375 de ani în urmi, GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare in pag. a 4-a) am CONGRESUL CRUCII ROŞII DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Minine încep in Capitală, lu­crările Congresului Societăţii de Cruce Roşie din Republi­ca Socialistă România, la care participă delegaţi din toate judeţele ţării. Membrii dele­gaţiei judeţului Covasna, din care fac parte, printre alţii, dr. Tihanyi Eugen, preşedintele Comisiei judeţene de Cruce Roşie şi Veres Lajos, secreta­rul comisiei, au plecat la Bu­cureşti, pentru a reprezenta numeroşii membri din judeţul nostru, ai acestei organizaţii obşteşti. Urăm şi pe această cale, mult succes desfăşurării lucrărilor Congresului. (m.d.) Ziarişti polonezi oaspeţi ai­­i ziarului „Cuvîntul nou întorcind vizita făcută recent de redactori ai ziarului „Cuvân­tul nou“d­in judeţul Covasna­ se află de cîteva zile o delegaţie a ziarului „Slowo Ludu“ din voievodatul Kiel­ce — Polonia. Delega­ţia, formată din Kazimierz Spo­lnieki şi Marian Rynkowski, a vizi­tat în aceste prime zile, obiective economice şi social-culturale din oraşele Sfîntu Gheorghe, Covasna şi­ Tîrgu Secuiesc, luînd contact direct cu multiplele realizări şi succese ale oamenilor muncii din judeţul nostru, cu frumuseţile naturale ale acestor locuri. Vizita ziariştilor polonezi, marcând un util schimb de experienţă între cele două publicaţii se înscrie in schimbul larg de valori mate­riale şi spirituale stabilit intre ţara noastră şi ţara prietenă, Polonia. Meteo Vremea va fi rece, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab, din sectorul nordic. Ma­ximele vor oscila înre — 1 şi — 4, iar cele minime intre — 16 şi — 14 grade. Meteorolog de serviciu TECSI KLARA ÎN PAGINILE 2 Şi 3 • Hotârîrea Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţio­nal unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combusti­bilului şi energiei; • Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 27—28 noiembrie 1973, cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului. 55Plantele medicinale din judeţul Covasna“ Casa agronomului Arcuş, a­­nunţă organizarea (în ziua de 2 decembrie, ora 10) în pro­priul sediu din Arcuş, a ci­clului de expuneri, pentru răs­pândirea cunoştinţelor ştiinţi­fice, prilejuit de apariţia volu­mului „Plantele medicinale din judeţul Covasna". Vor fi prezentate expuneri, urmate de discuţii. Plecarea la Arcuş, este fixa­tă la ora 9,30 din faza Teatru­lui maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe. (d.m.) Populare a complexului de la Chichiş în ultimul său act. Dar mecanizarea? O preocupare importantă a lu­crătorilor din sectorul zooteh­nic, în aceste zile, este şi aceea a realizării efectivelor de ani­male conform planului de pro­ducţie­­din acest­ an. Complexul zootehnic de la Chichiş din cadrul Asociaţiei in­­tercooperatiste Sfîntu Gheorghe a început să fie populat cu vaci şi juninci gestante încă din apri­lie anul acesta. Cele şapte coo­perative agricole de producţie, (Ilieni, Chilieni, Sîntionhinca, O­­zum, Reci, Lisnău şi Chichiş) pi­na la această dată au trimis cî­­teva loturi de vaci, însă din cauza nerealizării efecti­velor în propriile lor ferme zootehnice, la un mo­ment dat se punea problema ră­mânerii descompletate a locuri­lor din acest mod din complex. „Prin acordarea de către Ban­ca Agricolă de credite pe ter­men lung , ne-a spus președin­tele Asociaţiei intercooperatiste, Tom­a Plugor , se vor comple­ta efectivele de animale, cu ju­ninci gestante pe care le vom a­­chiziţiona din alte judeţe“. Pî­­nă-n prezent, din totalul 480 vaci cu lapte s-au asigurat 420, iar din efectivul total, de 680 capete bovine s-au realizat 620. „Pâă la finele anului — ne asi­gura contabilul şef al Asociaţiei intercooperatiste, Gáli F. — în­treg complexul va fi populat, în­să nu şi în ce priveşte efectivul vacilor mulgătoare. Acesta se va completa treptat, pe măsura tă­tarilor junincilor gestante“. Deci, la complexul Asociaţiei intercooperatiste de la Chichiş, completarea efectivelor a intrat într-o fază decisivă. Lotul ac­tual pe care-l posedă, bine în­grijit şi furajat, va da rezulta­te frumoase în cel mai scurt timp, baza furajeră fiind asigu­rată — după cum se exprimă preşedintele asociaţiei. PEISAJUL INGHEŢAT AL MECANIZĂRII Complexul de la Chichiş, con­ceput şi construit ca un model de fermă zootehnică, îşi justifi­că această menire, numai pînă la capitolul mecanizare. Hotărî­rea Conferinţei organizaţiei ju­deţene de partid din 14 ianuarie 1973, arăta clar : „In fiecare fer­mă zootehnică vor fi amenaja­­ t. zabaleanu (Continuare în pag. a 4-a) INFORMAŢII­­ pentru dumneavoastră O NOUA BRUTĂRIE \ Pentru satisfacerea nevoi­lor­­ de consum ale populaţiei,­­ astăzi se deschide în localita­­­tea Araci, o modernă brutărie,­­ care va aproviziona cu pîine­a caldă întreaga comună Vîlcele \ (P.I.) \ ACŢIUNI PENTRU­­ ALIMENTAREA CU AIA­­ A LOCALITĂŢILOR­­ RURALE 1 în vederea alimentării în­­ mod corespunzător cu apă­­ potabilă a populaţiei din me­­­­diul rural, în acest an Cen- t­­ trul sanitar antiepidemic, a \­l întocmit programe generale­­ 1 de alimentare pentru comu­­­­­nele Brăduţ, Valea Crişului, 1­a Catalina, Aita Mare, Turia, I| l Sînzieni, Virghiş, Bodoc, i 7 Moacşa, Sita Buzăului, Zagon,­­ ) Belin și Zăbala. \ \ Prin aplicarea acestor pro- ^ | grame se vă asigura alimen- i 7 tarea cu apă a cetăţenilor, 7 I prin instalaţii centrale, din 1 \ surse controlate și tratate sis. ț ^ tematic, (i.d.) ^ \ IN ATENȚIA i ^ CONSILIILOR POPULARE t \ In vederea Îmbunătăţirii pă- \ ț­iunilor, întreprinderea pentru l­a executarea lucrărilor de în- i­­ treţinere şi exploatare a pa- 1 \ jiştilor, pune la dispoziţia con- ^ 1 siliilor populare și a C.A.P.. ( 7 10 tone sămînţă — trifoi ro. 7 1 su, 37 tone — trifoi alb, pre- 1 i cum şi seminţe de alte plante (­­ cu un conţinut ridicat de uni­­ i­tăţi nutritive, (g.m.) 1 MEDIAŞ I — locul de întilnire | OLTUL — UNIVERSITATEA I CLUJ I Federaţia Română de Fotbal ^ a hotărît ca meciul din cadrul I optimilor de finală, în cadrul­­ Cupei României la fotbal, din c­­­t­re Oltul Sfîntu Gheorghe şi­­ Universitatea Cluj să aibă loc I la Mediaş. După cum se ştie,­­ ambele echipe n-au căzut de­­ acord asupra oraşului unde să­­ aibă loc confruntarea şi a fost­­ nevoie de hotărîrea federaţie­­i de specialitate. „ Meciul va avea loc, miercuri , 5 decembrie, ora, 14,­ pe sta­­l­­­dionul Sparta.­­ .

Next