Cuvîntul Nou, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1146-1170)
1974-01-03 / nr. 1146
Profesori din toate tarife .intrivar Organ al Comitetuluudeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Curintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio cu pr Peste cîteva momentncheiem anul 1973 şi începemiul an animaţi de legitimă dinie patriotică pentru remarcele succese obţinute în poli internă şi externă a partidului statului, in înfăptuirea măreţul programul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contemporane, justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a colaborării şi prieteniei cu ţările socialiste, cu statele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, cu toate ţările lumii fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie in analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese importante in lupta forţelor progresului, democraţiei şi păcii; s-a pus capăt războiului din Vietnam, a început, cu rezultate bune. Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe calea destinderii internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state, a colaborării şi înţelegerii intre naţiuni. Totodată, unele evenimente, şi cu deosebire reizbucnirea ostilităţilor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că in lume mai există focare de încordare, forţe reacţionare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării contemporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea generală. Se poate spune că evoluţia omenirii pe calea destinderii se află abia in faza de început. De aceea este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare un nod ferm pentru lichidarea poliicii imperialiste de forţă şi dietă, a colonialismului şi neocoloniaismului, pentru respectarea dreptlui fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta. Desfăşurînd vastă şi intensă activitate intenţională, România şi-a amplificat relaţiile cu celelalte popoare, acţionat consecvent, pentru afilarea pe arena mondială a un principii noi, democratice, debutate deplină in drepturi si,spect al independenţei şi suvanităţii fiecărei rent de mărimea er, să poată participa activ în soluţionarea problemelor spinoze care confruntă omenirea, petru întărirea rolului Organizat Naţiunilor Unite in apărare principiilor dreptului internaţial, in dezvoltarea conlucrării rsnice dintre naţiuni. Vizitele pe care le-am făcut în acest an într-o see de state din Europa şi de peste continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unr ţări cu orînduiri sociale diete, declaraţiile solemne şi acordule realizate au pus bazele unei plaborări largi şi multilaterale vii; poporul nostru şi popoarele respective şi, totodată, s-au încris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor principii de reţii intre state, la cauza destindei înţelegerii şi colaborării între ppoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul iternaţional al Dragi tovarăşi. Desfăşurarea vieţii internaţionale în cursul anului care a trecut a confirmat cu putere justeDragi tovarăşi şi pani, Cetăţeni ai Româniaciajiste, pentru a îndeplini sarcinile trasate de recenta plenară a Comitetului Central, întimpinînd a 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului cu noi şi remarcabile infăptuiri în toate domeniile vieţii economico-sociale. Realizarea prevederilor de înaltă răspundere ale planului pe anul viitor impune unirea şi pr elaborat de Congresul X-lea ganizarea tuturor forţelor societăţi de Conferinţa Naţiei şi, totţii într-o direcţie unică, îmbună odată, însufleţiţi de stărînirea tăţirea continuă a activităţii econeabătută de a da vi obiecti nomice, valorificarea superioară, celor făuririi societăţiocialiste cu maximum de randament, a inmultilateral dezvoltate păriintregului potenţial material şi utul patriei noastre, de realiza m an al ţării, întărirea ordinii şi in cele mai bune roliuni sarcinile planului de stat 1974, în anul 1973 s-au ţinut noi şi însemnate progresedezvoltarea şi modernizarea istriei şi agriculturii, a celor şi ramuri economice, in creştea avuţiei naţionale, in perfecţirea bazei tehnico-materiale socialismului. Am realizat, disemenea, succese importante peştea înfloririi invăţămintului, nţei, artei şi culturii, a creştinivelului de trai, materialspiritual, al oamenilor muncii obiectivul fundamental al politic artidului, al...intregii opere de insducţie socialistă. Toate acestea demarează, o dată în plus, juste politicii marxist-leniniste a artidului, creşterea rolului său forţă politică conducătoare iroate dedisciplinei socialiste, dezvoltarea iniţiativei maselor muncitoare, participarea lor tot mai activă la conducerea întregii societăţi. Realizările dobindite in aceşti 3 ani, sporurile însemnate obţinute in dezvoltarea economiei naţionale demonstrează realismul prevederilor planului cincinal, faptul că există toate condiţiile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ridicînd România pe noi trepte de progres şi civilizaţie, meniile de activitate,ipacitatea rea orientărilor date de Congrecreatoare a clasei ntre muncitoare, a ţărănimii şi selectualităţii, a tuturor panilor muncii, fără deosebire daţionalitate, a întregului popoare îşi făureşte liber, în ioconştient, noua sa istorie, viul său fericit. Pentru minunatele lezări obţinute in acest an, din munca plină de abnegaţie cacrată edificării socialismului comunismului în România, aducerea partidului şi statului sşează tuturor oamenilor munţ fără deosebire de naţionalita cele mai calde felicitări ! întregul nostru popăşeşte un noul an hotărît dacă totul României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese in lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării între state, fară deosebire de orînduire socială, pentru promovarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei general-europene, pentru realizarea unei păci drepte, trainice, în Orientul Mijlociu, pentru lichidarea dominaţiei coloniale şi a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei naţiuni de a fi stăpână pe bogăţiile sale, pe propriul său declin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste in interesul dezvoltării progresiste a societăţii unei naţiuni, pentru „„r-un mal in care toati ţările, indite planeta noastră in acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — nu vor precupeţi nimic pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului — expresie fidelă a intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes in realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline in muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi ! şi televiziune Nou forturi susţinute pentru realizarea cimialului înainte de termin Plenara lărgită a bitetului jdeţean de partid, ca a avut loc la împlinirea a appe unui an de la Conferinţa jifeană de partid, cu care prilej muniştii in judeţ s-au angajat Ralizarea cincinalului actual cui de zile înainte de termen ,la liiitarea calitativă a intri activităţi economice şi sole — se nscrie pe noile coordte ale stilului şi metodelor muncă ale organizaţiilor de vid, în adrul cărora analiziguroasa modului de înfăptui, hotărârilor adoptate şi, pe za concluziilor reieşite astfel donarea viitoarelor direcţii de funer ocupă un loc bine cler. Bilanţul primilor tremi ai cincinalului arată că, depăşirea producţiei marfă inclusivă, faţa de plan, se ridică la 1e 454 milioane lei, ceea ce respunde unui devans de 36 /imn realizarea cincinalului.s. producţia globală industri in primii trei ani înregistrea un ritm de creştere de 16,1 Iartă, iar luncii : 9, productivitatea sută. Au continuat să ie mai rapid ramurile le moderne. Ponderea idustriei constructoare de mas ducţia industrială tolatului a crescut de la in anul 1970, la 15,6 anul 1973. Semnificativă este rea agriculturii care am. s dezvoltacei trei înregistrează un r de 7,3 e sten la sută, importante la produse vegetale şi animaliere. Această creştere jaomica accelerată a judeţului Covasna este rezultatul politicii înţelepte a partidului nostru de repartizare raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, de realizare a unui amplu program de investiţii în vederea înfloririi tuturor zonelor ţării. în aceşti trei ani, judeţul a beneficiat de investiţii din fondurile statului a căror valoare aproape ca egalează întregul volum al investiţiilor din cincinalul anterior. Realizările obţinute în judeţul nostru s-au reflectat direct şi în ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Salariul mediu a sporit cu peste 12,0 la sută faţă de 1970. în anul 1973, au fost vândute prin comerţul socialist cu 20,3 la sută mai multe mărfuri decit in 1970, ceea ce a condus la sporirea vînzărilor pe locuitor de la 4.663 lei la 5.784 lei. S-au îmbunătăţit condiţiile de locuit prin construirea din fondurile statului şi prin credite a 3.34,1 apartamente, s-a acordat o atenţie deosebită ocrotirii sănătăţii populaţiei, activităţii de învăţămint şi cultural-educative. Dezvoltarea industriei, agriculturii şi a celorlalte sectoare economice şi social-culturale, a generat schimbări esenţiale şi în structura populaţiei ocupate, sporind numărul celor ocupaţi in sectoarele de stat la 53 la sută. Acţiunile întreprinse de Biroul judeţean de partid, în cursul anului 1973 au fost îndreptate in principal spre îmbunătăţirea lăturilor calitative ale activităţii economice şi social-politice. Acestui scop i-a fost subordonată întreaga muncă politico-organiizatorică şi culturali educativa. S-a adoptat un amplu program in educaţia patrioţii a locuitorilor judeţului. De asemenea, s-a acordat o atenţie deosebită înţelegerii şi aplicării în viaţă a rolului conducător al organizaţiilor de partid. S-a vegheat şi s-au adus îmbunătăţiri stilului de muncă, in promovarea principiului muncii şi conducerii selective, paralel cu întărirea răspunderii personale a membrilor organului. Eficienţa muncii depuse se reflec (Continuare in pag. a 3-a) A .365-a lila a calendarului îşi trăia ultimele clipe. Arătătoarele ceasurilor măsurau parcă mai solemn, ultimele minute ale unui an bogat in realizări, ale unui an care a însemnat o nouă treaptă spre bunăstare materială şi spirituală. După tradiţie, pretutindeni oamenii şi-au dat întâunire pentru a sărbători aşa cum se cuvine despărţirea de 73 şi sosirea ,dinarului“ '74. Şi tot după tradiţie, noi am fost şi de asta dată prezenţi incileancuri din reşedinţa judeţului, încercînd să surprindem aspecte 9,9 la rezvoldustriape care Ie oferă oricui, noaptea de Revelion... REVELION LA... 7 GRADE titlul poate nu vă spune prea multe, poate chiar vă surprinde. Explicaţia lui este dinsă foarte simplă. La ora 20,30, cind participanţii la Revelionul tineretului începeau să sosească la Sala sporturilor, temperatura din sală era de aproximativ... 7 grade. Că pînă spre ziuă ,era incomparabil mai ridicată (şi la propriu şi la figurat) este o chestiune care nu se mai cere explicată. Lăsînd gluma la o parte, trebuie totuşi să notăm buna organizare pe care au apreciat-o de fapt cei peste 200 de, tineri participanţi. Sala, frumos împodobită cu ghirlande şi serpentine multicolore, cu nelipsitul pom de iarnă, a fost locul unde tineri, de cele mai diverse profesii şi ocupaţii, au întîmpinat aşa cum se cuvine sosirea noului an. Buna dispoziţie, exuberanţa — atribute ale tinereţii — au constituit o prezenţă constantă pe parcursul întregii nopţi. Momente de ilustrat ar fi numeroase. Răsfoind carnetul, ne reţine atenţia programul de divertisment în cadrul căruia de un deosebit succes s-a bucurat evoluţia celor doi comici de la Teatrul din Sfîntu Gheorghe, Berko György şi Botka László, a interpretului de muzică populară Ion Diţă, şi evident, formaţia „Saturn" care a dus „greul" in materie de muzică. Tradiţionala tombolă s-a bucurat, de asemenea, de succes. Favoritul Fortunei a fost în acest an Darko János, de la I.J.P., căruia i-a CONSTANTIN NIŢU (Cont. în pag. a 2-a) REVELION ’74 Anul VI, Nr. 1146 JOI, 3 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani I î . Pe prima filă a agendei de pianiştii Valentin Gheorghiu şi turnee artistice din anul 1974 fi- Irina Botez Staicu vor concerta ,gurează numele unor apreciaţi în Elveţia, sopranele Cornelia I muzicieni români. Baritonul Ni- Pop în Olanda, Elena Marinescu colas Herlea va apărea în speci şi Maria Nister în R.F. Gennsttacob la Istanbul, tenorul Lunia, mezzosoprana Martha Kesadovic Spiess va cînta la Staatsler, basul Dumitru Brebenel, so- I soper din Viena şi în continuare lista de muzică uşoară Mihaela la Teatrul „Reggio" din Torino, Mihai şi dirijorul Mircea Cris- ■ iin<n]HF«viMiiniiRiwia«i«iHim tescu In R.D. Germană, dirijorii ! Iosif Conta în Norvegia şi Mau-1 riciu Vescan în Iugoslavia. Cei dintîi oaspeţi străini care vor urca pe podiumurile de con- cert din ţara noastră, în 1974, vor fi pianista Sylvia Kersen- baum din Anglia, violonistul ■ Jean Jacques Kanterow şi diri - jorul Piere Merle-Portales din ? Franţa, dirijorii Francesco Cris- tofoli din Danemarca şi Kari ■ Rune Larsson din Suedia, Robert * Salanowski şi Tadeusz Komo-j rowski din Polonia, violoncelis- tul Venceslav Nikolov din Bulgaria, solista de muzică ușoară, Eva Mazikova din Cehoslovacia. La Tg. Mureș va concerta, în ancest început de an, Orchestra de cameră din Olstyn (Polonia). Zotyi Gizella — muncitoare la I.A.E.A. executînd primele produse pe '74 — an de debut al întregului colectiv. Cea mai lungă tură A mai trecut un an şi s-a mai scurs o noapte. Obişnuită şi totuşi ieşită din anonimatul Iilor din '73. Pentru mulţi noi de fapt, anul vechi drcă a luat sfîrşit odată ziua de 30 Decembrie, îns foarte mulţi oameni au datorie şi în noaptealalţi semeni ai lor ci barele cu şampanie. Pe- acolo, unde-rbivul viu nu poate fi oprit nici singură secundă pe an, oamenii stau de veghe şi pun temelia noului an prin priceperea, străduinţa şi voinţa lor. Şi pentru că tot suntem în zborul timpului, mi se pare firesc să încep reportajul muncii din noaptea Anului Nou, cu cei care, atenţi şi conştienţi de munca pe care o desfăşoară, dau cale liberă pe drumurile de fier ale ţării, călătorilor dornici să ajungă cit mai curind în mijlocul familiei sau la odihnă după un an bogat in fapte şi bucurii împlinite. A GARA DIN TÎRGU SECUIESC SOSEŞTE UN TREN ... Ici, colo cu geamantane şi plini de nerăbdare, cîţiva călători îşi fac apariţia pe peron în aşteptarea ultimului tren de persoane al anului 1973. Un semnal, cine ştie din ce gară pier- GEORGE MĂCIUCA Cerneala tipografică a ziarunostru, festiv, din 30 Decem, poartă încă proaspătă bilanţului bun cu caii din bazinul Baraoltaîncheiat cel de-al treilea de curiozitatea gazetărească ascunde o experienţă. Este experienţa cu care ne-a obişnuit acest harnic colectiv: experienţa bunelor rezultate, experienţa confruntării — cu succes — cu timpul. — Alo...! Căpenii? Cu serviciul producţie vă rugăm ... — Alo! Producţia? Tovarăşul Kiss ? ... Să ne trăiţi! La mulţi ani! Dumneavoastră şi tuturor minerilor! ... Mulţumesc! Am să transmit urările dumneavoastră colegilor... — Ce e nou ... în Noul An la Căpeni? Astfel a început dialogul telefonic, miercuri, 2 ianuarie cu şeful serviciului producţie al întreprinderii miniere Căpeni, tovarăşul Dezideriu Kiss, de care aveam să aflăm prime fapte de muncă ale explora lor aurului negru. ... Mina Vîrghiş I. — Anul Nou jîx!.. "" rrr zrnrrt. Mai concret, pe data de 31 decembrie , schimburile 3 şi 4, precum şi în prima zi a anului 1974, s-a lucrat aici la întreţinerea lucrărilor miniere, a utilajelor şi a instalaţiilor, astfel că, în ziua de 2 ianuarie a început extracţia primelor tone de cărbune în contul anului 1974. Producţia estimată a se realiza: 1.500 tone cărbune. Cine sunt cei care, la orele de sărbătoare, au ridicat solemn, dar mai ales cu... eficientă paharele muncii în care a sclipit rubiniul abnegaţiei, al conştiinţei datoriei? Este vorba de minerii Matei Gábor, Suciu Gabor, Sándor Ma- HERMAN ROSNER Minerii de la Baraolt Au debutat cu succes in noul an (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 3-a) La Sala sporturilor Revelionul tineretului... Foto : A. BARTHA Drum bun— cu forţe sporite! Ieri, la coloană nr. 1 transport mărfuri — din cadrul Autobazei Sfîntu Gheorghe, s-au executat ultimele verificări tehnice la parcul de maşini. După cum ne declară şeful coloanei— Iov. Iuliu Király — azi, 3 ianuarie — în prima zi de lucru a noului an, vor ieşi pe şoselele naţionale, in cele mai bune condiţii tehnice, 46 autovehicule din 56, cu cite este dotată coloana. Restul de 10 autovehicule se vor afla încă, cîteva zile, în reparaţie sau în rodaj. — Important e — ne-a declarat interlocutorul — că faţă de ultima decadă a lunii decembrie vor ieşi acum la lucru, cu peste 20 de maşini , mai mult, deoarece şi-au reluat serviciul şi conducătorii auto care şi-au efectuat ultimii, concediile de odihnă pe '73... Vom demara deci producţia anului 1974 cu forţe importante şi avem certitudinea realizării ritmice a sarcinilor ce Ie revin în acest penultim an al cincinalului ! Le urăm succes și DRUM BUN! Căminul s \nostru -cămin al oamenilor \ i — Aţi venit la inaugurare ? ^ J Ne pare bine şi o să vă pa- \ 1 ră şi dumneavoastră, pentru ) \ că aveţi ce vedea. ^ ( Intr-adevăr, venisem la 1 l inaugurare. La inaugurarea ■ I noului cămin cultural din Va-1 i lea Mare, în urma invitaţiei ^ i făcută de primarul comunei i I Barcani, loan Olteanu. Pentru t ^ mine, un eveniment normal, i obişnuit fiind cu ridicarea atî- i llor noi lăcaşuri de cultură ’ 1 din judeţul nostru, obişnuit cu \ f tot felul de „premiere". Pen- ^ l tru văleni însă, sărbătoare ■ i ieşită din comun, nu atît pen- J \ tru vizionarea primului spec- \ t tacol în noul cămin, cit pentru faptul că la ridicarea lui, t 1 toţi locuitorii au muncit cu e i suflet şi dăruire, cei 100.0001 lei realizaţi aici prin muncă l 1 patriotică, evidenţiind doar , dintr-un mod palid, sec şi ci- 1 i fric, marea lor dragoste faţă d J de ,,casa“ lor. l î _ Uitaţi-vă la oameni, îmi ? ^ spune loan Gh. Pastor, deci cînd mă ştiu nu s-au strîns ^ 1 500 Ia un loc. Dar nu este de mirare pentru că aici a iul crat tot tineretul din sat. ț i — Cîţi ani ai, nene Pastor ? ! ? — Uite, întrebarea asta nu 1 1 mi-a plăcut. Am 81 de ani, | l dar mă consider de 21, pen-j / tru că mi-a rămas sufletul tî- i ' năr. Am lucrat la cămin două / ^ săptămîni în șir, unde nu pu- 1 l team cu mina, ajutam cu o- ^ J chiul, cu o vorbă. De ce am i j lucrat ? Păi, este căminul nos- tru, al oamenilor, nici nu se t \ AL. STÄUBLE ) \ —______________________ \ I (Continuare în pag. a 3-a) .