Cuvîntul Nou, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1146-1170)

1974-01-03 / nr. 1146

Profesori din toate tarife .intrivar Organ al Comitetulu­udeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului p­opular judeţean Curintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio cu pr Peste cîteva momentncheiem anul 1973 şi începemiul an animaţi de legitimă dinie pa­triotică pentru remarcele suc­cese obţinute în poli­ internă şi externă a partidului statului, in înfăptuirea măreţul program­­ul al X-lea privind procesele fundamentale ale lumii contem­porane, justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru de dezvoltare continuă a colaborării şi prieteniei cu ţările socialiste, cu statele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, cu toate ţările lumii fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie in analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese impor­tante in lupta forţelor progresu­lui, democraţiei şi păcii; s-a pus capăt războiului din Vietnam, a început, cu rezultate bune. Con­ferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au fă­cut o serie de paşi înainte pe ca­lea destinderii internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state, a colaborării şi înţelegerii in­tre naţiuni. Totodată, unele eve­nimente, şi cu deosebire reizbuc­­nirea ostilităţilor militare în O­­rientul Mijlociu, au demonstrat că in lume mai există focare de încordare, forţe reacţionare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării con­temporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea generală. Se poate spune că evoluţia omenirii pe calea des­tinderii se află abia in faza de început. De aceea este necesar ca popoarele să acţioneze în con­tinuare un nod ferm pentru li­chidarea poliicii imperialiste de forţă şi dietă, a colonialismului şi neocoloniaismului, pentru res­pectarea dreptlui fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta. Desfăşurînd­ vastă şi intensă activitate intenţională, România şi-a amplificat relaţiile cu cele­lalte popoare, acţionat consec­vent, pentru afilarea pe arena mondială a un principii noi, democratice, debutate depli­nă in drepturi si,­spe­ct al inde­pendenţei şi suvanităţii fiecărei rent de mărimea er, să poată participa activ în soluţionarea problemelor spinoze care con­fruntă omenirea, petru întărirea rolului Organizat Naţiunilor Unite in apărare principiilor dreptului internaţial, in dezvol­tarea conlucrării rsnice dintre naţiuni. Vizitele pe care le-am făcut în acest an într-o see de state din Europa şi de pe­ste continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unr ţări cu orîn­­duiri sociale di­ete, declaraţiile solemne şi acordule realizate au pus bazele unei plaborări largi şi multilaterale vii; poporul nos­tru şi popoarele respective şi, totodată, s-au încris ca un a­­port nemijlocit la afirmarea noi­lor principii de reţii intre state, la cauza destindei înţelegerii şi colaborării între ppoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul iternaţional al Dragi tovarăşi. Desfăşurarea vieţii internaţio­nale în cursul anului care a tre­cut a confirmat cu putere juste­Dragi tovarăşi şi pani, Cetăţeni ai Româniaciajiste, pentru a îndeplini sarcinile trasa­te de recenta plenară a Comite­tului Central, întimpinînd a 30-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului cu noi şi re­marcabile infăptuiri în toate do­meniile vieţii economico-sociale. Realizarea prevederilor de înal­tă răspundere ale planului pe a­­nul viitor impune unirea şi pr­ elaborat de Congresul X-lea ganizarea tuturor forţelor societă­ţi de Conferinţa Naţiei şi, tot­­ţii într-o direcţie unică, îmbună­ odată, însufleţiţi de stărînirea tăţirea continuă a activităţii eco­­neabătută de a da vi obiecti­ nom­ice, valorificarea superioară, celor făuririi societăţiocialiste cu maximum de randament, a in­­multilateral dezvoltate păriin­­tregului potenţial material şi u­­tul patriei noastre, de realiza m an al ţării, întărirea ordinii şi in cele mai bune r­oliuni sar­cinile planului de stat 1974, în anul 1973 s-au ţinut noi şi însemnate progrese­­dezvolta­rea şi modernizarea istriei şi agriculturii, a celor şi ramuri economice, in creştea avuţiei naţionale, in perfecţirea ba­zei tehnico-materiale socialis­mului. Am realizat, disemenea, succese importante peştea înflo­­ririi invăţămintului, nţei, ar­tei şi culturii, a creşti­nivelu­lui de trai, material­­spiritual, al oamenilor muncii obiectivul fundamental al politic artidului, al...intregii opere de insducţie socialistă. Toate acestea dem­arează, o dată în plus, juste politicii marxist-leniniste a artidului, creşterea rolului său forţă po­litică conducătoare iroate de­disciplinei socialiste, dezvoltarea iniţiativei maselor muncitoare, participarea lor tot mai activă la conducerea întregii societăţi. Realizările dobindite in aceşti 3 ani, sporurile însemnate obţi­nute in dezvoltarea economiei na­ţionale demonstrează realismul prevederilor planului cincinal, faptul că există toate condiţiile pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, făcînd astfel un mare pas înainte pe calea edi­ficării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, ridicînd Româ­nia pe noi trepte de progres şi civilizaţie, meniile de activitate,ipacitatea rea orientărilor date de Congre­creatoare a clasei ntre mun­citoare, a ţărănimii şi selectua­­lităţii, a tuturor panilor mun­cii, fără deosebire daţionalita­­te, a întregului popoare îşi făureşte liber, în ioconştient, noua sa istorie, viu­l său fe­­ricit. Pentru minunatele lezări ob­ţinute in acest an, din munca plină de abnegaţie cacrată e­­dificării socialismului comunis­mului în România, aducerea partidului şi statului sşează tu­turor oamenilor munţ fără deo­sebire de naţionalita­ cele mai calde felicitări ! întregul nostru po­­păşeşte un noul an h­otărît dacă totul României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridia­nele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese in lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării între state, fară deo­sebire de orînduire socială, pen­tru promovarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţio­nală, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru înche­ierea cu succes a Conferinţei ge­­neral-europene, pentru realizarea unei păci drepte, trainice, în O­­rientul Mijlociu, pentru lichida­rea dominaţiei coloniale şi a ori­căror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptu­lui fiecărei naţiuni de a fi stă­până pe bogăţiile sale, pe pro­priul său declin, de a-şi făuri o viaţă liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste in interesul dez­voltării progresiste a societăţii unei naţiuni, pentru „„r-un mal in care toati ţările, indite­ planeta noastră in acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — mun­citori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, ro­mâni, maghiari, germani şi de al­te naţionalităţi — nu vor pre­cupeţi nimic pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului — expresie fidelă a inte­reselor şi aspiraţiilor fundamen­tale ale naţiunii noastre socialiste, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes in realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline in muncă şi viaţă, împli­nirea tuturor dorinţelor, multă să­nătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi compatrioţi ! şi televiziune Nou forturi susţinute pentru realizarea cim­ialului înainte de termin Plenara lărgită a bitetului jdeţean de partid, ca a avut loc la împlinirea a appe unui an de la Conferinţa jifeană de partid,­­ cu care prilej muniştii­­ in judeţ s-au angajat Ralizarea cincinalului actual cui de zi­le înainte de termen ,la liiit­­area calitativă a intri activi­tăţi economice şi sole — se nscrie pe noile coord­te ale stilului şi metodelor­ muncă ale organizaţiilor de vid, în adrul cărora analiziguroasa­­ modului de înfăptui, hotărâ­rilor adoptate şi, pe za con­cluziilor reieşite astfel donarea viitoarelor direcţii de fune­­r ocupă un loc bine cler. Bilanţul primilor tremi ai cincinalului arată că, depăşirea producţiei marfă inclusivă, faţa de plan, se ridică la 1e 454 milioane lei, ceea ce respun­de unui dev­ans de 36 /imn reali­zarea cincinalului.­­s­. pro­ducţia globală ind­ustri in pri­mii trei ani înregistrea un ritm de creştere de 16,1 Iartă, iar luncii : 9, productivitatea sută. Au continuat să ie mai rapid ramurile le moderne. Ponderea idustriei constructoare de mas ducţia industrială tola­tului a crescut de la in anul 1970, la 15,6 anul 1973. Semnificativ­ă este rea agriculturii care am­. s dezvolta­­cei trei înregistrează un r de 7,3 e sten la sută, importante la produse vegeta­le şi animaliere. Această creştere jaomica accelerată a judeţului Covasna este rezultatul politicii înţelepte a partidului nostru de repartiza­re raţională a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării, de realizare a unui amplu pro­gram de investiţii în vederea în­floririi tuturor zonelor ţării. în aceşti trei ani, judeţul a bene­ficiat de investiţii din fondurile statului a căror valoare a­­proape ca egalează întregul vo­lum al investiţiilor din cincina­lul anterior. Realizările obţinute în judeţul nostru s-au reflectat direct şi în ridicarea nivelului de trai al popu­laţiei. Salariul mediu a sporit cu peste 12,0 la sută faţă de 1970. în anul 1973, au fost vându­­te prin comerţul socialist cu 20,3 la sută mai multe mărfuri decit in 1970, ceea ce a condus la sporirea vînzărilor pe locui­tor de la 4.663 lei la 5.784 lei. S-au îmbunătăţit condiţiile de lo­cuit prin construirea din fonduri­le statului şi prin credite a 3.34,1 apartamente, s-a acordat o aten­­­­ţie deosebită ocrotirii sănătăţii populaţiei, activităţii de învăţă­­mint şi cultural-educative. Dezvoltarea industriei, agricul­turii şi a celorlalte sectoare e­­conomice şi social-culturale, a generat schimbări esenţiale şi în structura populaţiei ocupate, spo­rind numărul celor ocupaţi in sectoarele de stat la 53 la sută. Acţiunile întreprinse de Biroul judeţean de partid, în cursul a­­nului 1973 au fost îndreptate in principal spre îmbunătăţirea lăturilor calitative ale activităţii economice şi social-politice. A­­cestui scop i-a fost subordonată întreaga muncă politico-organiiza­torică şi culturali educativa. S-a adoptat un amplu program in e­­ducaţia patrioţii a locuitorilor judeţului. De asemenea, s-a acor­dat o atenţie deosebită înţelege­rii şi aplicării în v­iaţă a rolului conducător al organizaţiilor de partid. S-a vegheat şi s-au adus îmbunătăţiri stilului de muncă, in promovarea principiului mun­cii şi conducerii selective, para­lel cu­ întărirea răspunderii per­sonale a membrilor organului. E­­ficienţa muncii depuse se reflec­ (Continuare in pag. a 3-a) A .365-a lila a calen­darului îşi trăia ultimele clipe. Arătătoarele cea­surilor măsurau parcă mai solemn, ultimele mi­nute ale unui an bogat in realizări, ale unui an care a însemnat o nouă treaptă spre bună­stare materială şi spiri­tuală. După tradiţie, pre­tutindeni oamenii şi-au dat întâunire pentru a sărbători aşa cum se cu­vine despărţirea de 73 şi sosirea ,dinarului“ '74. Şi tot după tradi­ţie, noi am fost şi de as­ta dată prezenţi in­ci­le­­a­­ncuri din reşedin­ţa judeţului, încercînd să surprindem aspecte 9,9 la r­ezvol­dustria­pe care Ie oferă oricui, noaptea de Revelion... REVELION LA... 7 GRADE t­itlul poate nu vă spune prea multe, poate chiar vă surprinde. Ex­plicaţia lui este dinsă foarte simplă. La ora 20,30, cind participanţii la Revelionul tineretului începeau să sosească la Sala sporturilor, tempe­ratura din sală era de aproximativ... 7 grade. Că pînă spre ziuă ,era incomparabil mai ridi­cată (şi la propriu şi la figurat) este o chestiune care nu se mai cere ex­plicată. Lăsînd gluma la o parte, trebuie to­tuşi să notăm buna organizare pe care au apreciat-o de fapt cei peste 200 de, tineri par­ticipanţi. Sala, frumos împodobită cu ghirlande şi serpentine multicolo­re, cu nelipsitul pom de iarnă, a fost­ locul unde tineri, de cele mai diver­se profesii şi ocupaţii, au întîmpinat aşa cum se cuvine sosirea noului an. Buna dispoziţie, e­­xuberanţa — atribute a­­le tinereţii — au consti­tuit o prezenţă constan­tă pe parcursul întregii nopţi. Momente de ilustrat ar fi numeroase.­­ Răsfoind carnetul, ne­ reţine atenţia programul de divertisment în ca­­­­drul căruia de un deo­sebit succes s-a bucurat evoluţia celor doi co­mici de la Teatrul din Sfîntu Gheorghe, Berko György şi Botka László, a interpretului de muzi­că populară Ion Diţă, şi evident, formaţia „Sa­turn" care a dus „greul" in materie de muzică. Tradiţionala tombolă s-a bucurat, de aseme­nea, de succes. Favori­tul Fortunei a fost în a­­cest an Darko János, de la I.J.P., căruia i-a CONSTANTIN NIŢU (Cont. în pag. a 2-a) REVELION ’74 Anul VI, Nr. 1146 J­OI, 3 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani I î . Pe prima filă a agendei de pianiştii Valentin Gheorghiu şi­­ turnee artistice din anul 1974 fi- Irina Botez Staicu vor concerta ,­gurează numele unor apreciaţi în Elveţia, sopranele Cornelia I muzicieni români. Baritonul Ni- Pop în Olanda, Elena Marinescu­­ colas Herlea va apărea în speci şi Maria Nister în R.F. Gennst­­­tacob­ la Istanbul, tenorul Lu­­nia, mezzosoprana Martha Kes­­a­dovic Spiess va cînta la Staat­­sler, basul Dumitru Brebenel, so- I soper din Viena şi în continuare lista de muzică uşoară Mih­aela­­ la Teatrul „Reggio" din Torino, Mihai şi dirijorul Mircea Cris- ■ iin<n]HF«viMiiniiRiwia«i«iHim tescu In R.D. Germană, dirijorii ! Iosif Conta în Norvegia şi Mau-1 riciu Vescan în Iugoslavia.­­ Cei dintîi oaspeţi străini care­­ vor urca pe podiumurile de con-­­ c­ert din ţara noastră, în 1974,­­ vor fi pianista Sylvia Kersen-­­ baum din Anglia, violonistul ■ Jean Jacques Kanterow şi diri­ - jorul Piere Merle-Portales din ? Franţa, dirijorii Francesco Cris-­­ tofoli din Danemarca şi Kari ■ Rune Larsson din Suedia, Robert * Salanowski şi Tadeusz Komo-j rowski din Polonia, violoncelis-­­ tul Venceslav Nikolov din Bul­­­­garia, solista de muzică ușoară, Eva Mazikova din Cehoslovacia.­­ La Tg. Mureș va concerta, în an­­­cest început de an, Orchestra de­­ cameră din Olstyn (Polonia). Zotyi Gizella — muncitoare la I.A.E.A. executînd primele produ­se pe '74 — an de debut al întregului colectiv. Cea mai lungă tură A mai trecut un an şi s-a mai scurs o noapte. Obişnuită ş­i to­tuşi ieşită din anonimatul Iilor din '73. Pentru mulţi noi de fapt, anul vechi dr­că a luat sfîrşit odată­­ ziua de 30 Decembrie, îns foarte mulţi oameni au datorie şi în noaptea­lalţi semeni ai lor ci barele cu şampanie. Pe- acolo, unde-­­rbivul viu nu poate fi oprit nici singură secundă pe an, oamenii stau de veghe şi pun temelia noului an prin priceperea, stră­duinţa şi voinţa lor. Şi pentru că tot suntem în­ zborul timpului, mi se pare firesc să încep reporta­jul muncii din noaptea Anului Nou, cu cei care, atenţi şi con­ştienţi de munca pe care o des­făşoară, dau cale liberă pe dru­murile de fier ale ţării, călători­lor dornici să ajungă cit mai cu­­rind în mijlocul familiei sau la odihnă după un an bogat in fap­te şi bucurii împlinite.­­ A GARA DIN TÎRGU SECUIESC SOSEŞTE UN TREN ... Ici, colo cu geamantane şi plini de nerăbdare, cîţiva călă­tori îşi fac apariţia pe peron în aşteptarea ultimului tren de per­soane al anului 1973. Un sem­nal, cine ştie din ce gară pier- GEORGE MĂCIUCA Cerneala tipografică a ziaru­­nostru, festiv, din 30 Decem­­, poartă încă proaspătă bilanţului bun cu ca­ii din bazinul Baraolta­­încheiat cel de-al treilea de curiozitatea gazetărească as­cunde o experienţă. Este expe­rienţa cu care ne-a obişnuit a­­cest harnic colectiv: experienţa bunelor rezultate,­ experienţa confruntării — cu succes — cu timpul. — Alo...! Căpenii? Cu servi­ciul producţie vă rugăm ... — Alo! Producţia? Tovarăşul Kiss ? ... Să ne trăiţi! La mulţi ani! Dumneavoastră şi tuturor minerilor! ... Mulţumesc! Am să transmit urările dumneavoastră colegilor... — Ce e nou ... în Noul An la Căpeni? Astfel a început dialogul tele­fonic, miercuri, 2 ianuarie cu şe­ful serviciului producţie al în­treprinderii miniere Căpeni, to­varăşul Dezideriu Kiss, de care aveam să aflăm prime fapte de muncă ale explora lor aurului negru. ... Mina Vîrghiş I. — Anul Nou jîx!­­.. "" rrr zrnrrt. Mai concret, pe data de 31 de­cembrie , schimburile 3 şi 4, precum şi în prima zi a anului 1974, s-a lucrat aici la întreţine­rea lucrărilor miniere, a utilaje­lor şi a instalaţiilor, astfel că, în ziua de 2 ianuarie a început extracţia primelor tone de căr­bune în contul anului 1974. Pro­ducţia estimată a se realiza: 1.500 tone cărbune. Cine sunt cei care, la orele de sărbătoare, au ridicat solemn, dar mai ales cu... eficientă paharele muncii în care a sclipit rubiniul­ abne­gaţiei, al conştiinţei datoriei? Este vorba de minerii Matei Gábor, Suciu Gabor, Sándor Ma- HERMAN ROSNER Minerii de la Baraolt Au debutat cu succes in noul an (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 3-a) La Sala sporturilor Revelionul tineretului... Foto : A. BARTHA Drum bun— cu forţe sporite! Ieri, la coloană nr. 1 transport mărfuri — din cadrul Autobazei Sfîntu Gheorghe, s-au­­ executat ultimele verifi­cări tehnice la parcul de ma­şini. După cum ne declară şe­ful coloanei­­— Iov. Iuliu Ki­rály — azi, 3 ianuarie — în prima zi de lucru a noului an, vor ieşi pe şoselele naţionale, in cele mai bune condiţii tehnice, 46 autovehicule din 56, cu cite este dotată coloa­na. Restul de 10 autovehicule se vor afla încă, cîteva zile, în reparaţie sau în rodaj. —­ Important e —­ ne-a de­clarat interlocutorul — că fa­ţă de ultima decadă a lunii decembrie vor ieşi acum la lu­cru, cu peste 20 de maşini , mai mult, deoarece şi-au reluat ser­viciul şi conducătorii auto ca­re şi-au efectuat ultimii, con­cediile de odihnă pe '73... Vom demara deci producţia anului 1974 cu forţe importante şi a­­vem certitudinea realizării rit­mice a sarcinilor ce Ie revin în acest penultim an al cinci­nalului ! Le urăm succes și DRUM BUN! Căminul s \nostru -cămin al­­ oamenilor \ i — Aţi venit la inaugurare ? ^ J Ne pare bine şi o să vă pa- \ 1 ră şi dumneavoastră, pentru ) \ că aveţi ce vedea. ^ ( Intr-adevăr, venisem la 1 l inaugurare. La inaugurarea ■ I noului cămin cultural din Va-1 i lea Mare, în urma invitaţiei ^ i făcută de primarul comunei i I Barcani, loan Olteanu. Pentru t ^ mine, un eveniment normal,­­ i obişnuit fiind cu ridicarea atî- i l­lor noi lăcaşuri de cultură ’ 1 din judeţul nostru, obişnuit cu \ f tot felul de „premiere". Pen- ^ l tru văleni însă, sărbătoare ■ i ieşită din comun, nu atît pen- J \ tru vizionarea primului spec- \ t tacol în noul cămin, cit pen­­­­tru faptul că la ridicarea lui, t 1 toţi locuitorii au muncit cu e i suflet şi dăruire, cei 100.000­­­1 lei realizaţi aici prin muncă l 1 patriotică, evidenţiind doar , d­intr-un mod­ palid, sec şi ci- 1 i fric, marea lor dragoste faţă d J de ,,casa“ lor. l î _ Uitaţi-vă la oameni, îmi ? ^ spune loan Gh. Pastor, de­c­i cînd mă ştiu nu s-au strîns ^ 1 500 Ia un loc. Dar nu este de­­ mirare pentru că aici a iu­­l crat tot tineretul din sat. ț i — Cîţi ani ai, nene Pastor ? ! ? — Uite, întrebarea asta nu 1 1 mi-a plăcut. Am 81 de ani, | l dar mă consider de 21, pen-j / tru că mi-a rămas sufletul tî- i ' năr. Am lucrat la cămin două / ^ săptămîni în șir, unde nu pu- 1 l team cu mina, ajutam cu o- ^ J chiul, cu o vorbă. De ce am i j lucrat ? Păi, este căminul nos-­­ tru, al oamenilor, nici nu se t \ AL. STÄUBLE ) \ —______________________ \ I (Continuare în pag. a 3-a) .

Next