Cuvîntul Nou, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1146-1170)

1974-01-15 / nr. 1156

A Proletari din toate tarife, uniți vă ! Pentru realizarea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen Activiitate intensă, eficier­ţă sporită ■ | ■ ■..■mmmssmm . WmMm­­______I ^ I Ssalife . I *.V--4î VHM1 mm Strungarul Lupşa Nicolae, de la atelierul de întreţinere •— unul din fruntaşii S.I.L. Zăbrătău. Foto: BARTHA ÁRPÁD Succese ale textiliştilor . Afirmarea deplină a personalităţii harnicului colectiv de la în­treprinderea textilă „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, o constituie şi sarcinile mobilizatoare ce revin în acest an, sarcini care în contex­tul entuziastei întreceri de a întîmpina cu noi succese a XXX-a ani­versare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. reprezintă elementul ce­­ canalizează iniţiativele şi forţa creatoare a întregului colectiv. Rezultatele primelor 13 zile din această lună obţinute de ate­lierul ţesătorie, aşa cum ne relata tovarăşul Anton Gross, şeful ate­lierului, constituie dovada elocventă a muncii, a strădaniei tuturor, ca demararea producţiei să aibă loc în condiţii superioare celor din anul trecut. Depăşirea planului la milioane bătăi cu 100,8 la sută, echivalează cu depăşirea planului la ţesături crude din bumbac cu peste 4.290 m.l. Acesta este un prim pas in susţinerea angajamen­tului realizării cincinalului înainte de termen, angajament susţinut de cei care zi de zi depăşesc planul cu 2,5 la sută. Cîteva nume de fruntaşi: urzitoarea Klara Antal, încleietorul Arpad Mar, ca şi echipele fruntaşe conduse de Ştefan András, Raduly Tamás, Má­tyás Endre, István Botos, István ördög. (N.P.) Valorificarea superioară a rezervelor interne şi a resurselor locale Convorbire cu tovarăşul IOAN GRAD, secretar al Comitetului orăşenesc de partid şi primar al oraşului Baraolt — Cu ce rezultate economice a încheiat economia Baraoltului anul de plan 1973? — Rezultatele eforturilor de­puse de colectivele de muncă din cadrul oraşului Baraolt, con­semnează o depăşire a planului producţiei globale industriale cu 4 milioane lei, iar a producţiei marfă cu peste 10 milioane lei. Toate unităţile economice, înce­­pind cu I.M. Căpeni, Cooperati­va „Deservirea" şi terminînd cu Ocolul silvic şi „Apemin" Bi­­borţeni, pe măsura mărimii po­tenţialului lor şi a muncii colec­tivelor conduse de organizaţiile de partid, au contribuit la ridi­carea continuă a producţiei in­dustriale, la valorificarea supe­rioară a rezervelor interne şi a resurselor locale pentru realiza­rea cincinalului înainte de ter­men. In domeniul construcţiilor de locuinţe, planul construcţii­lor de locuinţe din fondurile centralizate ale statului, a fost Convorbire consemnată de PREDA NIŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) Tot despre ei „campionii“ economiilor Relatam deunăzi despre campionii economiilor de car­buranţi, de la Coloana S.M.T.C.F. Tîrgu Secuiesc. Ia­tă acum, alţi campioni ■— tot in economisirea carburanţilor. Sunt conducătorii auto de la Coloana de transporturi fo­restiere din Oituz. .Realizările lor, sunt parte integrantă a succeselor întregului colectiv al I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, pe anul 1973: Radu Biró — 500 litri ben­zină; Roja Iosif — 1100 litri; Păiş Ştefan — 500 litri; Lá­szló Páll — 300 litri şi trac­toristul Gergely László, cu o economie de 3.400 litri moto­rină. Toţi au obţinut aceste economii, paralel cu depăşirea sarcinilor de transport, în pro­porţie de 5—10 la sută. Lor şi tovarăşilor lor ... de volan, le urăm drum bun şi noi succese pe '74! (L.V.) Anul VI, tir. 1156 MARJI, 15 ian. 1974 4 pagini, 39 bani Organ al Comitetului județean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular județean Trei vagoane de cartofi la hectar trebuie să devină o producţie curentă Condiţiile climaterice, precum şi cele pedologice din judeţul nostru sunt deosebit de favorabile cultu­rii cartofilor. La aceasta se adau­gă priceperea specialiştilor şi lucrătorilor din agricultura jude­ţului, care an de an au obţinut rezultate deosebite în cultura cartofului. Cooperativele agricole de producţie din Cernat, Catali­na, Turia, Mărtineni, iată numai cîteva­­dintre unităţile agricole care an de an au obţinut produc­ţii mari de cartofi. Pentru pro­ducţiile record unele dintre coo­perativele­ agricole de producţie au fost distinse cu Ordinul Mun­cii clasa I — Cernat, Turin, Cata­lina. In ciuda unor rezultate bune, trebuie precizat că producţia me­die din anul trecut, mai mică de­cât în alţi ani, nu poate mulţumi pe nimeni, demonstrând cu priso­sinţă existenţa unor rezerve ne­valorificate încă. Această afirma­ţie este sprjinită de producţiile, record obţinute pe unele suprafe­ţe aparţinînd C.A.P.-urilor din judeţ, cum ar fi Cernat, Mărti­­neni, Sinzieni şi altele. In acest an, judeţului nostru i-a revenit sarcina să cultive o suprafaţă destul de mare de car­tofi, de pe care să obţină pro­ducţii sporite, peste media obiş­nuită şi anume 28-30 000 kg la hectar. In acest scop, Direcţia generală pentru agricultură, in­dustrie alimentară şi ape a între­prins un ansamblu de măsuri menit să creeze toate condiţiile realizării unor producţii mari de cartofi. Iată ce ne-a precizat to­varăşul inginer Veres Ladislau —directorul general al Direcţiei pentru agricultură : — In acest an o bună parte din producţia de cartofi se va realiza în ferme specializate, în care vom aplica tehnologii adec­vate , fermele vor fi încadrate cu specialişti bine pregătiţi. Pentru a asigura o densitate optimă la hectar, vom lua măsuri pentru sortarea şi calibrarea cartofilor pentru plantat. In aceste zile se desfăşoară o amplă acţiune în vederea verificării modului în care se păstrează cartofii în si­lozuri. Am considerat necesară o asemenea acţiune deoarece s-a constatat că nu toate unităţile agricole respectă indicaţiile tehni­ce privind conservarea materia­lului de plantat. Pentru a folosi eficient îngrăşămintele chimice, în prezent în atelierele Trustului S.M.A. se confecţionează dispozi­tive de administrare a îngrăşă­mintelor concomitent cu plantatul cartofilor. De asemenea, trebuie să precizez că pe suprafeţele ce le vom cultiva cu cartofi (sarcină specială) se va extinde mecani­zarea lucrărilor. Pentru aceasta, deja Trustul S.M.A. a luat mă­suri pentru completarea setului de maşini necesare. Amplasamen­tele culturii cartofului au fost reconsiderate: in majoritatea u­­nităţilor, cele mai bune terenuri au fost destinate cartofilor. Din punct de vedere organiza­toric şi tehnic considerăm că Direcţia pentru agricultură ac-D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) 1974—anul producţiilor record în agricultura Recoltarea tomatelor la sera C.A.P. Tîrgu Secuiesc. In fo­tografie: Marti Ilona și Illés Veronica. La clubul muncitoresc „Forestierul“ din Tîrgu Secuiesc Omul - centrul de acţiune al unor forme educative permanente — Tovarăşe director, puteţi să ne spuneţi cam cit la sută re­prezintă procentajul angajaţilor întreprinderii cuprinşi în una sau alta dintre formele educati­ve ? —-■• Cu exactitate, desigur nu, dar cred că procentajul pe ca­re mi-l cereţi se apropie de su­tă la sută. Aşa a debutat dialogul nostru cu tovarăşul Vicol Kolom­en, di­rectorul Clubului muncitoresc „Forestierul", aparţinind sindica­tului salariaţilor I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc. Ne-a interesat în pri­mul rînd cuprinderea numerică, deoarece acesta pare a fi dezi­deratul cel mai important dar şi cel mai greu de atins, fiind vor­ba de o­ întreprindere­ cu un nu­măr mare de angajaţi „risipiţi" IOAN DRAGAN (Continuare in pag. a 3-a) HAGA — Ambasado­rul României la Haga, Mihail Bujor Sion, a avut o convorbire cu preşedintele Partidului Muncii din Olanda, An­dre van der Louw. Preşedintele Partidului Muncii a exprimat gra­titudinea şi caldele sale mulţumiri pentru mesa­jul prietenesc ce i-a fost adresat de secreta­rul general al Partidului Comunist Român, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, transmiţîndu-i, la rîndul său, cele mai sincere urări de sănătate şi fe­ricire, de noi succese in vasta sa activitate, de prosperitate şi progres poporului român. PARIS — La Paris s-a anunţat oficial că pre­ţul benzinei super va creşte de la 1,35 la 1,75 franci litrul, iar la ben­zina normală de la 1,25 la 1,62 franci litrul. WASHINGTON — Un purtător de cuvînt al Departamentului ameri­can de interne a anun­ţat, potrivit agenţiei As­sociated Press, că s-a întreprins primul pas în vederea începerii ex­plorărilor de petrol si gaz natural in Oceanul Pacific, in dreptul coas­telor californiene. TUNIS — Postul de radio tunisian va purta, începînd de sîmbătă, numele de „Radioul Re­publicii Arabe Islamice de­ la Tunis", iar cel li­bian, „Radioul Republi­cii­ Arabe Islamice de la Tripoli". Noile denu­miri au fost adoptate ca urmare a hotărîrii de u­­nificare a Tunisiei cu Libia, adoptată, sîmbătă, de şefii celor două sta­­ te, s-au declanşat la locu­inţele particulare din lemn. BRASILIA — Ultimul tronson al unuia dintre cele mai lungi poduri din lume a fost montat sîmbătă, realizîndu-se astfel unirea localităţi­lor braziliene Rio şi Niteroi, peste golful Guanabara. Podul — ca­re are o formă concavă — măsoară 13,9 kilome­tri, cu o deschidere pes­te apă de 8,9 km. BUENOS AIRES — H. Sbarra, ministrul argen­tinian al energiei, a ce­rut populaţiei să reducă la jumătate consumul de electricitate. La rîndul său, A. Corderoi, minis­trul adjunct al aceluiaşi resort, a subliniat că „numai prin colaborare cu populaţia va putea fi depăşită criza de e­nergie care afectează în prezent regiunea Bue­nos Aires şi litoralul, unde se află cea mai importantă concentrare demografică şi indus­trială a ţării". SYDNEY — In ciuda ameliorării stării vremii la sfîrşitul săptăminii trecute, 11 oraşe din partea răsăriteană a Australiei rămîn încă izolate ca urmare a inundaţiilor. După cum informează agenţia As­sociated Press, un nu­măr de 15 persoane şi-au pierdut viaţa; s-au înregistrat, de aseme­nea, pierderi materiale evaluate la aproximativ 100 milioane dolari. TOKIO — Lipsită de ploaie timp de 65 de zi­le, capitala Japoniei a înregistrat, de la înce­putul acestui an, un nu­măr de ... 428 de incen­dii, in timpul cărora şi-au pierdut viaţa 14 persoane. In cea mai mare parte, incendiile d­in piatu Lu­iMmolionata lae Ceauşescu a prins pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană“ Tovarăşul. Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la amiază, în sala de mar­mură a Casei de cultură din Si­naia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Stu­denţii şi securitatea europeană", care s-au desfăşurat la Bucu­reşti. La întrevedere au participat to­varăşii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ște­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ştefănescu, prim­­secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tine­retului, Nicu Ceauşescu, vice­ ____________________ (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să a­­dresez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi­­ ai universităţilor din o serie de 1’ ţări europene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfac­ţia mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune univer­sitară consacrată securităţii eu­ropene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării vechii politici de forţă şi dictat, în aşezarea relaţiilor dintre state şi popoare pe baze ,noi, de egalitate, respect al independenţei şi suveranităţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fruc­tuoasă în scopul dezvoltării eco­nomico-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au a­­vut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menţio­­nez că tineretul, tineretul univer­sitar, a jucat şi joacă un rol ac­­tiv în imprimarea acestui nou curs în viaţa internaţională. (Continuare în pag. a 4-a) În pag. a 2-a f OST COMUNA POIAN A CÎŞTIGAT LOCUL I PE JUDEŢ LA ÎNTRECEREA PENTRU BUNA GOSPODĂRIRE ŞI ÎNFRUMUSE­ŢARE A COMUNELOR ANUL TRECUT VALOAREA MUNCILOR PATRIOTICE A FOST MAI MARE DE 2.300.000 LEI Anul trecut, în lumina indica­ţiilor date de­ secretarul general al partidului nostru, ■ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a preşe­dinţilor consiliilor populare, pe întreg cuprinsul ţării s-a declan­şat o vastă acţiune de înfrumuse­ţare şi bună gospodărire a comu­nelor şi satelor. Chemarea la în­trecere către toţi locuitorii comu­nelor şi satelor ţării, lansată de cei din Stoicăneşti a avut un larg ecou, a mobilizat in această acţiune patriotică tineri şi vîrst­­nici, bărbaţi şi femei din toate colţurile ţării. Cine nu-şi amin­teşte oare de primele zile ale primăverii din anul trecut ? A­­tunci, locuitorii din comunele şi satele judeţului — ca în toată ţara — în frunte cu comuniştii şi deputaţii au întreprins nenumăra­te şi entuziaste acţiuni pentru ri­dicarea localităţilor lor pe noi trepte de lumină şi civilizaţie. Şi se poate spune cu certitudine că anul 1973 a însemnat în acest DAROCZI FERENC (Continuare în pag. a 2-a) Meteo Vremea va fi frumoasă, cu cerul variabil, mai mult se­nin. Vîntul va sufla slab din nord-vest. Dimineaţa şi seara ceaţă locală. Minimele vor fi cuprinse între —24 şi —27 grade, iar maximele între — 8 şi —4 grade. Meteorolog de serviciu IRINA BRINDUŞOIU INFORMAŢII ■gSESEBS NOI BLOCURI DE LOCUINŢE In cartierul Simeria IV a început construc­ţia a patru noi blocuri de locuinţe. Construite în sistem glisant, ele vor însuma 220 apartamen­te. Blocul turn nr. 22, format din două tron­soane a cite 44 apar­tamente fiecare şi blo­cul turn 9, a 44 aparta­mente, cu termen de predare în 1974, vor îm­bogăţi zestrea edilitară a noului cartier, inte­­grîndu-se armonios în arhitectura cartierului Simeria. (n.p.) 24.000 HECTARE — PĂDURI DE PROTECŢIE In judeţul nostru se acordă o "atenţie "deose­bită zonării funcţionale a pădurilor de protec­ţie, în special din jurul staţiunilor balneoclima­terice, a­­izvoarelor dr­ape minerale, în lungul şoselelor şi a zonelor turistice, precum şi a centrelor populate. Ast­fel, în acest an suprafa­ţa pădurilor de protec­ţie va creşte de la 7.800 hectare la 24.000 hecta­re, urmînd­ ca această acţiune să capete în a­­nii viitori o mai mare amploare. (d.t.) CONCERT SIMFONIC Azi, 15 ianuarie, ora 20, în sala Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, Filar­monica de stat „G. Di­ma" din Braşov prezin­tă, sub bagheta dirijo­rului Mircea Lucescu un concert simfonic, avînd ca solist principal pe Iancu Văduva. In pro­gram N. Beloiu „Con­certul pentru 18 instru­mente de coarde", Haydn . „Concertul în n.l bemol major pentru trompetă si orchestră" si Fr. Schubert ,,Simfo­nia a V-a". (f.n.) „TIUGUL DE IARNĂ" Intre 14 ianuarie si 24 februarie,­­are loc, după cum ne informea­ză Direcţia comercială — tradiţionalul „Tîrg de iarnă". In acest timp, o mare varietate de măr­furi între care confec­ţiile pentru sezonul de iarnă, stofele groase, ţe­săturile de lină, bum­bac, relon, tricotajele din P.N.A., ca şi încăl­ţămintea din P.V.C. be­neficiază de o reduce­re ce atinge 30 la sută. (i­ g­) BILETE DE ODIHNĂ PRIN B.T.T. Pentru petrecerea plă­cută a concediului de odihnă, B.T.T. Covasna pune la dispoziţia dori­torilor locuri în com­plexele de odihnă pen­tru tineret de la Izvoru Mureş şi Buşteni. Pentru prima serie de 12 zile (31 ianuarie — 11 februarie) costul bi­letelor de odihnă, (in­clusiv transportul) este: 475 lei pentru Buşteni şi 385 lei pentru Izvoru Mureş. (I.P.)

Next