Cuvîntul Nou, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1171-1194)

1974-02-01 / nr. 1171

Pag. 2 LUCRATORII OGOARELOR RĂSPUND CHEMĂRII LA ÎNTRECERE A COOPERATIVELOR DIN SCORNICEŞTI ŞI TÎRGU SECUIESC ® Producţia planificată de grîu se va depăşi cu 4 la su­tă. ®­ La orzoaică se va obţi­ne cu 500 kg. la hectar mai mult decit media ultimilor 3 ani. ® La legume se vor depă­şi producţiile planificate la hectar cu 2.500 kg. © Faţă de producţia anu­lui trecut se va depăşi pro­ducţia de lapte cu 400 litri pe cap de vacă furajată.­­§ Se va livra la fondul de stat cu 230 tone grîu şi 1.620 tone cartofi mai mult decit in anul trecut. fi Efectivul de porcine se va mări cu 20 la sută.­­ Se vor executa lucrări de îmbunătăţiri funciare pe o suprafaţă de 20 hectare. Tamaşfalău © La orzoaică se va ob­ţine o producţie suplimentară de 24 tone. ® Se vor livra peste plan 10 tone de legume. ®­ La fondul centralizat al statului vom livra 150 tone cartofi peste plan. ® Se vor executa pe plan local lucrări de îmbunătăţiri funciare pe o suprafaţă de 150 hectare. • 120 hectare de păşuni vor fi curăţate. ¤ Se va obţine o produc­ţie de grîu cu 26 la sută mai mare decit in anii trecuţi. ©­ Vom obţine 4. 000 kg in pe hectar, cu 34 la sută mai mult decit anul trecut. © La sfeclă vom depăşi planul cu 1.000 kg la hectar. •­­ Producţia de lapte va creşte cu 500 litri faţă de 1973. @ Prin mijloace locale se vor deseca 50 hectare teren agricol. @ Se vor curăţa 300 hecta­re de păşuni.­­ Vom obţine cu 800 kg orzoaică pe hectar mai mult faţă de 1973. # La lapte de oaie planul va fi depăşit cu 20 la sută. © Va creşte greutatea de livrare a tineretului bovin cu 10 la sută. @ De pe 100 hectare­ vom obţine o producţie medie de cartofi de 2. 800 kg/ha. @ Vom depăşi planul la sfeclă cu 1.000 kg ha. © Vom obţine o producţie de fructe cu 10 la sută mai mare decit cea planificată. © Natalitatea la bovine va fi de 80 la sută. ©■ Vom extinde monta ar­tificială la ovine. ©­ Producţia de lapte de oaie va creşte cu 6 la sută.­­ Vom construi locuinţe pentru specialiştii coopera­tivei. ®­ Faţă de 1973, la grîu, se va obţine o producţie mai mare cu 800 kg/ha. ® La cartofi vom obţine cu 2.500 kg ha cartofi mai mulţi faţă de plan.­­ Vom livra peste plan 20 tone legume. © Se va amenaja prin for­ţe proprii pentru irigare o suprafaţă de 50 hectare. © Pe o suprafaţă de 450 hectare de păşuni vom execu­ta lucrări de îmbunătăţire, şi vom introduce păşunatul ra­ţional pe 100 hectare.­­ Vom obţine din activi­tăţile industriale un venit peste plan de 500.000 lei. Ghidfalău Arad­ Hag NU E UŞOR SĂ FII TÎNĂR La 18 ani a intrat pentru prima dată intr-un complex de creştere a vacilor ; la 23 de ani e cea mai bună îngrijitoa­re mulgătoare. La 18 ani ştia doar că vacile dau lapte; la 23 de ani i s-a încredinţat o muncă de mare răspundere la maternitatea complexului, muncă ce cere numeroase cunoştinţe. La 18 ani cîştiga 800 lei lunar, la 23 de ani a­­proape 2.000 Iei. Se numeşte Lucia Danciu şi e îngrijitoare mulgătoare la complexul de creştere a vacilor Cîmpul Fru­mos. Locul ei de muncă, ni s-a explicat de către şeful fermei, nu poate fi ocupat decit de oameni bine pregătiţi şi con­ştiincioşi. O mică greşeală de furajare, o neatenţie poate du­ce la pierderea unor viţei sau la compromiterea lor. Ce i-a determinat pe şefii complexului să aibă asemenea încredere in Lucia Dandu ? — Am urmărit, până să-i dau în primire maternitatea, ne-a spus ing. Popa, activita­tea ei. Nu a lipsit niciodată de la program, iar în ce priveşte pregătirea ei, pot să afirm că e net superioară celorlalţi în­grijitori. Ea consideră că nu ştie nimic şi tot timpul înva­ţă. Citeşte, participă la cursu­rile de pregătire, întreabă pe specialişti şi astfel capătă zi de zi competenţă şi siguranţă în muncă. E o tînără de per­spectivă. Nu e uşor să fii tînăr şi să lucrezi în zootehnie. In orice zi, fie zi de lucru sau sărbă­toare, fie iarnă, fie vară, tre­buie să fii prezent la program. Ai liber doar cîteva ore în ju­rul prînzului, în rest eşti ocu­pat. Ai satisfacţii, cîştigi mai bine decît în altă parte, dar ai şi renunţări. Iată de ce munca Luciei Danciu şi nu numai a ei, e foarte apreciată la complex, iată de ce colegii şi colegele de muncă o stimează, o iu­besc, iată de ce i s-a acordat atîta încredere. In acest an C.A.P. Valea Caşu­lui are o sarcină destul de mare în ce priveşte livrarea la fondul de stat de produse animaliere, in special carne. Faţă de anul trecut, în acest an vom livra cu 40 tone de carne mai mult. Trebuie recunoscut fap­tul că faţă de anul trecut se im­pune îmbunătăţirea calitativă a a­­nimalelor pe care le vom livra. Menţionez că în anul 1973 la acest capitol am fost deficitari, rămînînd sub plan cu 43 tone, fapt ce nu ne poate mulţumi, deci în acest an am pornit de la o si­tuaţie foarte proastă. Ce vom face în acest an pentru ca să îndeplinim întocmai planul de producţie ? In prezent, cu toate că natalita­tea este bună din efectiv ne mai lipsesc 7­0 vaci, 35 juninci şi 92 tăuraşi la îngrăşat, animale pe care le vom cumpăra în tot cursul anului. In cadrul consiliu­lui de conducere am hotărît ca tăuraşii la îngrăşat să-i cumpă­răm în prima perioadă a anului pentru a-i putea livra tot în a­­cest an şi la o greutate cit mai mare. Vom căuta ca în ce pri­veşte furajarea tăuraşilor la în­grăşat să introducem noi reţete. Pînă în prezent am furajat aceste animale cu paie, fin, borhot li­ch­id şi borhot uscat. Din păcate, nu avem posibilitatea preparării complexe a acestor furaje, fapt care le-ar ridica eficienţa. In acest­­ an preconizăm ca pen­tru obţinerea unor sporuri în greutate să introducem în furajarea animalelor furaje com­binate, şi astfel să obţinem spo­ruri zilnice de greutate care să depăşească 750 g. Una din cauzele care au con­­dus anul trecut la nerealizarea planului la carne, a fost şi livra­rea la o greutate mică a tăuraşi­lor, în medie de 370 kg; livrind animalele la o greutate mică nu am putut beneficia nici de avan­tajele acordate de către stat pen­tru livrarea unor animale ce de­păşesc greutatea de 400 kg. In acest an după cum s-a sta­bilit şi în adunarea generală a membrilor cooperatori, vom livra tăuraşi la greutăţi care să depă­şească 400 kg, astfel in luna ia­nuarie am livrat 4 tăuraşi, pentru care am primit peste preţul lor, drept primă o sumă de 2.000 lei. Avem in cadrul efectivului de vaci un număr de 46 capete de vaci reformate şi pe care le vom trece la îngrăşat pentru recon­­diţionare. Printr-o furajare inten­siva vom obţine la aceste anima­le sporuri zilnice în greutate de 800—900 g, ajungînd la greuta­tea de livrare in 2—3 luni. Faţă de anii trecuţi în acest an la C.A.P.-ul nostru s-au luat mă­suri pentru îmbunătăţirea struc­turii bazei furajere. Este vorba, aşa cum prevede şi Hotărirea Ple­narei Comitetului judeţean de par­tid, de cultivarea unei suprafeţe de mazăre furajeră. De asemenea, se vor executa şi unele lucrări de îmbunătăţire a păşunilor şi pajiş­tilor naturale, mărindu-le astfel productivitatea. Datorită faptului că anul trecut s-au înregistrat unele defecţiuni din cauza nerespectării riguroase a programului de grajd, zilnic un membru din consiliul de condu­cere al cooperativei controlează modul de desfăşurare a progra­mului. Suntem­ hotărîţi ca în acest an să depunem toate eforturile pen­tru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de livrare la fondul de stat, la carne. TON GEORGESCU, medic veterinar, şef de fermă la C.A.P. Valea Crisului MASURI CONCRETE, EFICIENTE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI LA CARNE ta KÓVINTÜL NOU Fruntași din sectoarele zootehnice ale C. A. P. VIRÁG ARPAD, ferma de oi din Cernat. ION IUGA, C.A.P. Chichiș, brigada Băcel. VIRÁG DENES, ferma de oi din Cernat. 1974-anul producţiilor record în agricultură EXISTĂ CONDIŢII PENTRU VALORIFICAREA DIN PLIN A REZERVELOR DE CARE DISPUNEM CURSURILE AGROZOOTEHNICE In această perioadă, in toate u­­nităţile agricole din judeţ se a­­flă în curs de desfăşurare cursu­rile agrozootehnice. Notăm parti­ciparea numeroasă a cooperatori­lor la aceste cursuri ca şi tema­tica legată nemijlocit de necesi­tăţile fiecărei unităţi în parte. La Ojdula, Sînzieni, Ozun, Aninoa­­sa, Reci etc. cursurile se ţin cu regularitate, specialiştii folosind un bogat material ilustrativ­. Rezultatele bune obţinute în organizarea învăţămîntului agro­zootehnic sunt umbrite de faptul că d­in unele unităţi agricole cursurile nu se ţin cu regulari­tate. Asfel, la Arad­ pentru zoo­­tehnişti nu s-au ţinut decît două lecţii, la Lisnău de asemenea, iar la Belin numai una. Ar fi de do­rit ca din partea comitetelor co­munale de partid să se exercite un control riguros asupra respec­tării programelor cursurilor agro­zootehnice, să se ia măsuri pen­tru participarea unui număr cit mai mare de cooperatori. O notă foarte bună pentru con­ducerile cooperativelor agricole de producţie din Cernat, Brateş, şi Sînzieni, care au asigurat par­ticiparea la cursuri a tuturor membrilor cooperatori ce lucrea­ză în permanenţă în diferite sec­toare de activitate. S-a remarcat faptul că în aceste cooperativi s-au ţinut lecţii privind tehnolo­gia ce trebuie aplic­ată pentru a obţine peste 28. 000 kg. cartofi I hectar, un accent deosebit pu­­nându-se pe posibilităţile de creş­tere a gradului de mecanizare. Pagină realizată de : D. TOMA Foto : A BARTHA La C.A.P. Arcuș se transportă gunoiul de grajd. ANUL VI. Nr. 117. NUMAI REZULTATELE CONFIRMĂ COMPETENŢA ŞI RESPONSABILITATEA SPECIALISTULUI DIN AGRICULTURĂ In agricultura judeţului nostru lucrează un număr mare de spe­cialişti cu studii superioare — ingineri agronomi, ingineri zoo­­tehnişti, medici veterinari. îm­bucurător este faptul că aceştia prin aplicarea în practică a cu­noştinţelor lor, contribuie în mare măsură la obţinerea unor producţii sporite — cîştigînd un binemeritat prestigiu în faţa cooperatorilor. Exigenţele agriculturii noas­tre sînt mari — an de an se in­troduc noi tehnologii, creşte gra­dul de mecanizare, apar noi so­iuri, planurile sunt mari etc.­­• care presupun ca specialiştii din agricultură în permanenţă să se instruiască, să fie în pas cu toa­te noutăţile agrozootehnice. Trebuie remarcat că, rezultate­le cooperativelor agricole de producţie fruntaşe , nu sunt in­­tîmplătoare, ci au la bază gîn­­direa tehnică a specialistului, a­­plicarea in practică a noutăţilor din domeniu. Dar se cuvine să exemplificăm. La Sînzieni a de­venit deja o tradiţie obţinerea unor recolte mari de sfeclă de zahăr. Inginerul şef al coopera­tivei, Molnár József se strădu­ieşte şi cu succes, să aplice noi tehnologii, să ridice gradul de mecanizare a lucrărilor, să caute amplasamente cit mai bune. Aici a fost înfiinţat la iniţiativa in­ginerului şi un laborator bine utilat. Cu toate că e tînăr în mese­rie, inginerul agronom de la Mărtineni, Francisc Zajzon, a iz­butit să se impună în faţa coo­peratorilor, prin modul în care ştie să îmbine tradiţionalul cu noul, prin rezultatele obţinute în cultura cartofului. Spre exem­plu îngrăşămintele la Mărtineni nu se mai aplică la întîmplare, ci numai în funcţie de cerinţele solului pe baza hărţilor agrochi­­mice. Bagoly Tibor, de la Brateş la începutul carierei sale de ingi­ner a avut dificultăţi, dar acum oamenii comunei îl stimează a­­cordindu-i încredere absolută. Aceasta nu a venit de la sine, ci prin munca­ sa s-a impus, prin modul în care a ştiut să aplice noi tehnologii cu rezultate pozi­tive. E cu totul altceva să te în­­tilnească cooperatorul în zorii zilei în cîmp, sau în sectorul zootehnic, decît să te vadă în miezul zilei coborînd din tren sau autobuz. Şi şirul exemplelor ar putea continua şi cu alţi spe­cialişti cu o competenţă profe­sională la nivelul exigenţelor. Numeroşi medici veterinari lucrează cu pasiune, unii dintre aceştia dovedind cu diferite o­­cazii că sunt specialişti de mar­că. E destul să amintim numai trei dintre ei: Bardorz Sigis­mund, I. Creţu şi Baki Francisc, care sunt la curent cu noutăţil» din domeniul exploatării şi apă­rării sănătăţii animalelor, apli­­cindu-le şi în practică. Trebuie recunoscut­ că lucrînd in cadrul unui C.A.P. e greu să ţii pasul cu toate noutăţile ştiin­ţifice din agricultură şi de a­­ceea Direcţia generală pentru a­­gricultură, industrie alimentară şi ape se preocupă intens de in­formarea inginerilor şi medici­lor veterinari, de ridicarea con­tinuă a pregătirii acestora. Pe­riodic, la Casa agronomului — una din cele mai bine utilate in­stituţii de acest gen din ţară — se organizează pregătiri, simpo­zioane etc. pe diferite teme în funcţie de cerinţele practice. Un număr mare de ingineri sunt cu­­prinşi în diferite forme de per­fecţionare, cu care ocazie s-au întocmit unele lucrări foarte a­­preciate. Din păcate, mai există unii in­gineri agronomi, puţini la număr, care în cadrul cooperativelor a­­gricole de producţie obţin rezul­tate foarte slabe. Ar fi greşit să punem în seama acestora, toate rezultatele slabe ale C.A.P, pe care le conduc din punct de ve­dere tehnic,, dar trebuie precizat că dacă s-ar strădui mai mult, dacă ar fi respectat cel puţin tehnologiile cadru, stabilite de Direcţia generală a agriculturii, rezultatele ar fi fost altele. Spre exemplu, la C.A.P. Ho­gan­g, unde lucrează inginerul An­gliei Florea, cam de mult lucru­rile merg foarte prost. Produc­ţii mici, oamenii sunt nemulţu­miţi şi pe bună dreptate, ingine­rul face naveta, iar în timpul campaniilor agricole aici toţi or­ganizează munca, în afară de in­ginerul şef. Intr-o perioadă se declara mulţumit şi aştepta o primă, că a descoperit nu ştiu ce boală la bovine. Era normal să se fi gîndit la faptul că nu s-a organizat la Hăghig filtru sanitar şi în calitatea sa de in­­giner-şef nu a luat toate măsu­rile pentru prevenirea îmbolnă­virii animalelor. Nici la Arad­ şi Baraolt unde lucrează inginerii Atanasiu Blă­­naru şi Petres Carol, situaţia nu e mai strălucită. Firesc se nasc întrebările: Ce aţi adus nou de cinci lucraţi în unităţile respec­tive? Cum stăpiniţi mijloacele tehnice puse la dispoziţie şi ce intenţii aveţi în acest an pentru a vă justifica salariul? Nu sîn­­teţi salarizaţi numai după diplo­mă şi semnăturile în condica u­­nităţii, ci în primul rînd pentru activitatea dumneavoastră, pen­tru rezultatele obţinute. Departe intenţia de a pune în discuţie competenţa tovarăşilor ingineri pe care i-am criticat, dar punem în discuţie responsa­bilitatea cu care lucrează, modul în care răspund aşteptărilor şi modul în care îşi fac datoria ca specialişti. Din păcate, măsurile discipli­nare luate de Direcţia generală pentru agricultură în­­ cazurile a­­mintite nu şi-au avut efectul scontat, fapt confirmat dealtfel şi de rezultatele obţinute. S-ar putea ca după apariţia acestui articol să ni se reproşeze că nu am ţinut cont de unele cauze o­­biective. Mai sunt cooperative a­­gricole de producţie în­ care condiţiile sunt asemănătoare ce­lor de la Arad­, Baraolt sau Hă­ghig, dar rezultatele sunt altele, chiar dacă nu au atins limita maximă. Suntem­ convinşi că până la în­ceperea campaniei agricole de primăvară, Direcţia generală pentru agricultură, va analiza sub toate aspectele activitatea inginerilor respectivi şi va lua măsurile de rigoare. Nu se mai poate continua în asemenea mod conducerea tehnică a procesului de producţie în aceste C.A.P. Dealtfel, aceasta este şi opinia majorităţii cadrelor tehnice din­ agricultura judeţului care consi­deră îndeplinirea sarcinilor o chestiune de cinste şi înaltă con­ştiinţă profesională, care con­damnă pe acei colegi ai lor ce dau dovadă de inactivitate, in­competenţă şi iresponsabilitate în detrimentul prestigiului aces­tei grele, dar frumoase meserii — de inginer agronom. UN AJUTOR BINEVENIT Deseori ,­redacţia ziarului nostru a criticat conducerile unor cooperative agricole de producţie care nu iau măsurile ce se im­pun pentru creşterea producţiei de lapte. Referitor la articolele: ,,în opt C.A.P.-uri producţia de lapte e sub 2 litri“ şi „Situaţia cere măsuri imediate şi eficiente" apărute în numerele 1122 şi 1131, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie ne răspunde sub semnătura tovarăşului preşedinte Szász Dominic. Spicuim din răspuns : ,,Vă facem cunoscut că s-au luat de către U.J.C.A.P. măsurile necesare în vederea remedierii lipsurilor din C.A.P., care cauzea­ză producţii mici de lapte. In colaborare cu Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape efectuăm pe baza unui program controale în unităţile cu producţii mici de lapte. Trebuie menţionat că în sectorul zootehnic mai persistă încă unele deficienţe generate de lipsa furajelor, fapt ce face ca pro­ducţiile în unele unităţi să fie reduse, ca şi cîştigurile oamenilor. Considerăm că ajutorul dat prin aceste două articole este bineve­nit atît pentru conducerea U.J.C.A.P., cit și pentru consiliile de conducere din C.A.P."

Next