Cuvîntul Nou, februarie 1974 (Anul 7, nr. 1171-1194)
1974-02-01 / nr. 1171
Pag. 2 LUCRATORII OGOARELOR RĂSPUND CHEMĂRII LA ÎNTRECERE A COOPERATIVELOR DIN SCORNICEŞTI ŞI TÎRGU SECUIESC ® Producţia planificată de grîu se va depăşi cu 4 la sută. ® La orzoaică se va obţine cu 500 kg. la hectar mai mult decit media ultimilor 3 ani. ® La legume se vor depăşi producţiile planificate la hectar cu 2.500 kg. © Faţă de producţia anului trecut se va depăşi producţia de lapte cu 400 litri pe cap de vacă furajată.§ Se va livra la fondul de stat cu 230 tone grîu şi 1.620 tone cartofi mai mult decit in anul trecut. fi Efectivul de porcine se va mări cu 20 la sută. Se vor executa lucrări de îmbunătăţiri funciare pe o suprafaţă de 20 hectare. Tamaşfalău © La orzoaică se va obţine o producţie suplimentară de 24 tone. ® Se vor livra peste plan 10 tone de legume. ® La fondul centralizat al statului vom livra 150 tone cartofi peste plan. ® Se vor executa pe plan local lucrări de îmbunătăţiri funciare pe o suprafaţă de 150 hectare. • 120 hectare de păşuni vor fi curăţate. ¤ Se va obţine o producţie de grîu cu 26 la sută mai mare decit in anii trecuţi. © Vom obţine 4. 000 kg in pe hectar, cu 34 la sută mai mult decit anul trecut. © La sfeclă vom depăşi planul cu 1.000 kg la hectar. • Producţia de lapte va creşte cu 500 litri faţă de 1973. @ Prin mijloace locale se vor deseca 50 hectare teren agricol. @ Se vor curăţa 300 hectare de păşuni. Vom obţine cu 800 kg orzoaică pe hectar mai mult faţă de 1973. # La lapte de oaie planul va fi depăşit cu 20 la sută. © Va creşte greutatea de livrare a tineretului bovin cu 10 la sută. @ De pe 100 hectare vom obţine o producţie medie de cartofi de 2. 800 kg/ha. @ Vom depăşi planul la sfeclă cu 1.000 kg ha. © Vom obţine o producţie de fructe cu 10 la sută mai mare decit cea planificată. © Natalitatea la bovine va fi de 80 la sută. ©■ Vom extinde monta artificială la ovine. © Producţia de lapte de oaie va creşte cu 6 la sută. Vom construi locuinţe pentru specialiştii cooperativei. ® Faţă de 1973, la grîu, se va obţine o producţie mai mare cu 800 kg/ha. ® La cartofi vom obţine cu 2.500 kg ha cartofi mai mulţi faţă de plan. Vom livra peste plan 20 tone legume. © Se va amenaja prin forţe proprii pentru irigare o suprafaţă de 50 hectare. © Pe o suprafaţă de 450 hectare de păşuni vom executa lucrări de îmbunătăţire, şi vom introduce păşunatul raţional pe 100 hectare. Vom obţine din activităţile industriale un venit peste plan de 500.000 lei. Ghidfalău Arad Hag NU E UŞOR SĂ FII TÎNĂR La 18 ani a intrat pentru prima dată intr-un complex de creştere a vacilor ; la 23 de ani e cea mai bună îngrijitoare mulgătoare. La 18 ani ştia doar că vacile dau lapte; la 23 de ani i s-a încredinţat o muncă de mare răspundere la maternitatea complexului, muncă ce cere numeroase cunoştinţe. La 18 ani cîştiga 800 lei lunar, la 23 de ani aproape 2.000 Iei. Se numeşte Lucia Danciu şi e îngrijitoare mulgătoare la complexul de creştere a vacilor Cîmpul Frumos. Locul ei de muncă, ni s-a explicat de către şeful fermei, nu poate fi ocupat decit de oameni bine pregătiţi şi conştiincioşi. O mică greşeală de furajare, o neatenţie poate duce la pierderea unor viţei sau la compromiterea lor. Ce i-a determinat pe şefii complexului să aibă asemenea încredere in Lucia Dandu ? — Am urmărit, până să-i dau în primire maternitatea, ne-a spus ing. Popa, activitatea ei. Nu a lipsit niciodată de la program, iar în ce priveşte pregătirea ei, pot să afirm că e net superioară celorlalţi îngrijitori. Ea consideră că nu ştie nimic şi tot timpul învaţă. Citeşte, participă la cursurile de pregătire, întreabă pe specialişti şi astfel capătă zi de zi competenţă şi siguranţă în muncă. E o tînără de perspectivă. Nu e uşor să fii tînăr şi să lucrezi în zootehnie. In orice zi, fie zi de lucru sau sărbătoare, fie iarnă, fie vară, trebuie să fii prezent la program. Ai liber doar cîteva ore în jurul prînzului, în rest eşti ocupat. Ai satisfacţii, cîştigi mai bine decît în altă parte, dar ai şi renunţări. Iată de ce munca Luciei Danciu şi nu numai a ei, e foarte apreciată la complex, iată de ce colegii şi colegele de muncă o stimează, o iubesc, iată de ce i s-a acordat atîta încredere. In acest an C.A.P. Valea Caşului are o sarcină destul de mare în ce priveşte livrarea la fondul de stat de produse animaliere, in special carne. Faţă de anul trecut, în acest an vom livra cu 40 tone de carne mai mult. Trebuie recunoscut faptul că faţă de anul trecut se impune îmbunătăţirea calitativă a animalelor pe care le vom livra. Menţionez că în anul 1973 la acest capitol am fost deficitari, rămînînd sub plan cu 43 tone, fapt ce nu ne poate mulţumi, deci în acest an am pornit de la o situaţie foarte proastă. Ce vom face în acest an pentru ca să îndeplinim întocmai planul de producţie ? In prezent, cu toate că natalitatea este bună din efectiv ne mai lipsesc 70 vaci, 35 juninci şi 92 tăuraşi la îngrăşat, animale pe care le vom cumpăra în tot cursul anului. In cadrul consiliului de conducere am hotărît ca tăuraşii la îngrăşat să-i cumpărăm în prima perioadă a anului pentru a-i putea livra tot în acest an şi la o greutate cit mai mare. Vom căuta ca în ce priveşte furajarea tăuraşilor la îngrăşat să introducem noi reţete. Pînă în prezent am furajat aceste animale cu paie, fin, borhot lichid şi borhot uscat. Din păcate, nu avem posibilitatea preparării complexe a acestor furaje, fapt care le-ar ridica eficienţa. In acest an preconizăm ca pentru obţinerea unor sporuri în greutate să introducem în furajarea animalelor furaje combinate, şi astfel să obţinem sporuri zilnice de greutate care să depăşească 750 g. Una din cauzele care au condus anul trecut la nerealizarea planului la carne, a fost şi livrarea la o greutate mică a tăuraşilor, în medie de 370 kg; livrind animalele la o greutate mică nu am putut beneficia nici de avantajele acordate de către stat pentru livrarea unor animale ce depăşesc greutatea de 400 kg. In acest an după cum s-a stabilit şi în adunarea generală a membrilor cooperatori, vom livra tăuraşi la greutăţi care să depăşească 400 kg, astfel in luna ianuarie am livrat 4 tăuraşi, pentru care am primit peste preţul lor, drept primă o sumă de 2.000 lei. Avem in cadrul efectivului de vaci un număr de 46 capete de vaci reformate şi pe care le vom trece la îngrăşat pentru recondiţionare. Printr-o furajare intensiva vom obţine la aceste animale sporuri zilnice în greutate de 800—900 g, ajungînd la greutatea de livrare in 2—3 luni. Faţă de anii trecuţi în acest an la C.A.P.-ul nostru s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea structurii bazei furajere. Este vorba, aşa cum prevede şi Hotărirea Plenarei Comitetului judeţean de partid, de cultivarea unei suprafeţe de mazăre furajeră. De asemenea, se vor executa şi unele lucrări de îmbunătăţire a păşunilor şi pajiştilor naturale, mărindu-le astfel productivitatea. Datorită faptului că anul trecut s-au înregistrat unele defecţiuni din cauza nerespectării riguroase a programului de grajd, zilnic un membru din consiliul de conducere al cooperativei controlează modul de desfăşurare a programului. Suntem hotărîţi ca în acest an să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de livrare la fondul de stat, la carne. TON GEORGESCU, medic veterinar, şef de fermă la C.A.P. Valea Crisului MASURI CONCRETE, EFICIENTE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI LA CARNE ta KÓVINTÜL NOU Fruntași din sectoarele zootehnice ale C. A. P. VIRÁG ARPAD, ferma de oi din Cernat. ION IUGA, C.A.P. Chichiș, brigada Băcel. VIRÁG DENES, ferma de oi din Cernat. 1974-anul producţiilor record în agricultură EXISTĂ CONDIŢII PENTRU VALORIFICAREA DIN PLIN A REZERVELOR DE CARE DISPUNEM CURSURILE AGROZOOTEHNICE In această perioadă, in toate unităţile agricole din judeţ se află în curs de desfăşurare cursurile agrozootehnice. Notăm participarea numeroasă a cooperatorilor la aceste cursuri ca şi tematica legată nemijlocit de necesităţile fiecărei unităţi în parte. La Ojdula, Sînzieni, Ozun, Aninoasa, Reci etc. cursurile se ţin cu regularitate, specialiştii folosind un bogat material ilustrativ. Rezultatele bune obţinute în organizarea învăţămîntului agrozootehnic sunt umbrite de faptul că din unele unităţi agricole cursurile nu se ţin cu regularitate. Asfel, la Arad pentru zootehnişti nu s-au ţinut decît două lecţii, la Lisnău de asemenea, iar la Belin numai una. Ar fi de dorit ca din partea comitetelor comunale de partid să se exercite un control riguros asupra respectării programelor cursurilor agrozootehnice, să se ia măsuri pentru participarea unui număr cit mai mare de cooperatori. O notă foarte bună pentru conducerile cooperativelor agricole de producţie din Cernat, Brateş, şi Sînzieni, care au asigurat participarea la cursuri a tuturor membrilor cooperatori ce lucrează în permanenţă în diferite sectoare de activitate. S-a remarcat faptul că în aceste cooperativi s-au ţinut lecţii privind tehnologia ce trebuie aplicată pentru a obţine peste 28. 000 kg. cartofi I hectar, un accent deosebit punându-se pe posibilităţile de creştere a gradului de mecanizare. Pagină realizată de : D. TOMA Foto : A BARTHA La C.A.P. Arcuș se transportă gunoiul de grajd. ANUL VI. Nr. 117. NUMAI REZULTATELE CONFIRMĂ COMPETENŢA ŞI RESPONSABILITATEA SPECIALISTULUI DIN AGRICULTURĂ In agricultura judeţului nostru lucrează un număr mare de specialişti cu studii superioare — ingineri agronomi, ingineri zootehnişti, medici veterinari. îmbucurător este faptul că aceştia prin aplicarea în practică a cunoştinţelor lor, contribuie în mare măsură la obţinerea unor producţii sporite — cîştigînd un binemeritat prestigiu în faţa cooperatorilor. Exigenţele agriculturii noastre sînt mari — an de an se introduc noi tehnologii, creşte gradul de mecanizare, apar noi soiuri, planurile sunt mari etc.• care presupun ca specialiştii din agricultură în permanenţă să se instruiască, să fie în pas cu toate noutăţile agrozootehnice. Trebuie remarcat că, rezultatele cooperativelor agricole de producţie fruntaşe , nu sunt intîmplătoare, ci au la bază gîndirea tehnică a specialistului, aplicarea in practică a noutăţilor din domeniu. Dar se cuvine să exemplificăm. La Sînzieni a devenit deja o tradiţie obţinerea unor recolte mari de sfeclă de zahăr. Inginerul şef al cooperativei, Molnár József se străduieşte şi cu succes, să aplice noi tehnologii, să ridice gradul de mecanizare a lucrărilor, să caute amplasamente cit mai bune. Aici a fost înfiinţat la iniţiativa inginerului şi un laborator bine utilat. Cu toate că e tînăr în meserie, inginerul agronom de la Mărtineni, Francisc Zajzon, a izbutit să se impună în faţa cooperatorilor, prin modul în care ştie să îmbine tradiţionalul cu noul, prin rezultatele obţinute în cultura cartofului. Spre exemplu îngrăşămintele la Mărtineni nu se mai aplică la întîmplare, ci numai în funcţie de cerinţele solului pe baza hărţilor agrochimice. Bagoly Tibor, de la Brateş la începutul carierei sale de inginer a avut dificultăţi, dar acum oamenii comunei îl stimează acordindu-i încredere absolută. Aceasta nu a venit de la sine, ci prin munca sa s-a impus, prin modul în care a ştiut să aplice noi tehnologii cu rezultate pozitive. E cu totul altceva să te întilnească cooperatorul în zorii zilei în cîmp, sau în sectorul zootehnic, decît să te vadă în miezul zilei coborînd din tren sau autobuz. Şi şirul exemplelor ar putea continua şi cu alţi specialişti cu o competenţă profesională la nivelul exigenţelor. Numeroşi medici veterinari lucrează cu pasiune, unii dintre aceştia dovedind cu diferite ocazii că sunt specialişti de marcă. E destul să amintim numai trei dintre ei: Bardorz Sigismund, I. Creţu şi Baki Francisc, care sunt la curent cu noutăţil» din domeniul exploatării şi apărării sănătăţii animalelor, aplicindu-le şi în practică. Trebuie recunoscut că lucrînd in cadrul unui C.A.P. e greu să ţii pasul cu toate noutăţile ştiinţifice din agricultură şi de aceea Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape se preocupă intens de informarea inginerilor şi medicilor veterinari, de ridicarea continuă a pregătirii acestora. Periodic, la Casa agronomului — una din cele mai bine utilate instituţii de acest gen din ţară — se organizează pregătiri, simpozioane etc. pe diferite teme în funcţie de cerinţele practice. Un număr mare de ingineri sunt cuprinşi în diferite forme de perfecţionare, cu care ocazie s-au întocmit unele lucrări foarte apreciate. Din păcate, mai există unii ingineri agronomi, puţini la număr, care în cadrul cooperativelor agricole de producţie obţin rezultate foarte slabe. Ar fi greşit să punem în seama acestora, toate rezultatele slabe ale C.A.P, pe care le conduc din punct de vedere tehnic,, dar trebuie precizat că dacă s-ar strădui mai mult, dacă ar fi respectat cel puţin tehnologiile cadru, stabilite de Direcţia generală a agriculturii, rezultatele ar fi fost altele. Spre exemplu, la C.A.P. Hogang, unde lucrează inginerul Angliei Florea, cam de mult lucrurile merg foarte prost. Producţii mici, oamenii sunt nemulţumiţi şi pe bună dreptate, inginerul face naveta, iar în timpul campaniilor agricole aici toţi organizează munca, în afară de inginerul şef. Intr-o perioadă se declara mulţumit şi aştepta o primă, că a descoperit nu ştiu ce boală la bovine. Era normal să se fi gîndit la faptul că nu s-a organizat la Hăghig filtru sanitar şi în calitatea sa de inginer-şef nu a luat toate măsurile pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor. Nici la Arad şi Baraolt unde lucrează inginerii Atanasiu Blănaru şi Petres Carol, situaţia nu e mai strălucită. Firesc se nasc întrebările: Ce aţi adus nou de cinci lucraţi în unităţile respective? Cum stăpiniţi mijloacele tehnice puse la dispoziţie şi ce intenţii aveţi în acest an pentru a vă justifica salariul? Nu sînteţi salarizaţi numai după diplomă şi semnăturile în condica unităţii, ci în primul rînd pentru activitatea dumneavoastră, pentru rezultatele obţinute. Departe intenţia de a pune în discuţie competenţa tovarăşilor ingineri pe care i-am criticat, dar punem în discuţie responsabilitatea cu care lucrează, modul în care răspund aşteptărilor şi modul în care îşi fac datoria ca specialişti. Din păcate, măsurile disciplinare luate de Direcţia generală pentru agricultură în cazurile amintite nu şi-au avut efectul scontat, fapt confirmat dealtfel şi de rezultatele obţinute. S-ar putea ca după apariţia acestui articol să ni se reproşeze că nu am ţinut cont de unele cauze obiective. Mai sunt cooperative agricole de producţie în care condiţiile sunt asemănătoare celor de la Arad, Baraolt sau Hăghig, dar rezultatele sunt altele, chiar dacă nu au atins limita maximă. Suntem convinşi că până la începerea campaniei agricole de primăvară, Direcţia generală pentru agricultură, va analiza sub toate aspectele activitatea inginerilor respectivi şi va lua măsurile de rigoare. Nu se mai poate continua în asemenea mod conducerea tehnică a procesului de producţie în aceste C.A.P. Dealtfel, aceasta este şi opinia majorităţii cadrelor tehnice din agricultura judeţului care consideră îndeplinirea sarcinilor o chestiune de cinste şi înaltă conştiinţă profesională, care condamnă pe acei colegi ai lor ce dau dovadă de inactivitate, incompetenţă şi iresponsabilitate în detrimentul prestigiului acestei grele, dar frumoase meserii — de inginer agronom. UN AJUTOR BINEVENIT Deseori ,redacţia ziarului nostru a criticat conducerile unor cooperative agricole de producţie care nu iau măsurile ce se impun pentru creşterea producţiei de lapte. Referitor la articolele: ,,în opt C.A.P.-uri producţia de lapte e sub 2 litri“ şi „Situaţia cere măsuri imediate şi eficiente" apărute în numerele 1122 şi 1131, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie ne răspunde sub semnătura tovarăşului preşedinte Szász Dominic. Spicuim din răspuns : ,,Vă facem cunoscut că s-au luat de către U.J.C.A.P. măsurile necesare în vederea remedierii lipsurilor din C.A.P., care cauzează producţii mici de lapte. In colaborare cu Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape efectuăm pe baza unui program controale în unităţile cu producţii mici de lapte. Trebuie menţionat că în sectorul zootehnic mai persistă încă unele deficienţe generate de lipsa furajelor, fapt ce face ca producţiile în unele unităţi să fie reduse, ca şi cîştigurile oamenilor. Considerăm că ajutorul dat prin aceste două articole este binevenit atît pentru conducerea U.J.C.A.P., cit și pentru consiliile de conducere din C.A.P."