Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)

1974-03-01 / nr. 1195

Pagă 2 ÎNTÎLNIREA FEMEILOR COVASNENE Zilele trecute, Comitetul o­­răşenesc al femeilor Covasna, a organizat la Casa de cultu­ră o intîlnire tovărăşească a femeilor de naţionalitate ro­mână şi maghiară din toate sectoarele de activitate ale o­­raşului. întilnirea, la care au participat peste 130 de femei, a fost deschisă de tovarăşa Mária Németh, preşedinta Co­mitetului orăşenesc al femei­lor, care a vorbit despre ro­lul femeii în societatea noas­tră socialistă, despre realiză­rile obţinute de femeile ro­mânce şi maghiare care, în­frăţite în muncă, cinstesc a­­propiatele evenimente scumpe întregului nostru popor — a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al P.C.R. —, cu rezultate deosebite în toa­te domeniile de activitate. A urmat un reuşit mon­taj literar susţinut de ele­vii Liceului din localitate, du­pă care, participantelor la în­­tîlnire li s-a servit cîte un ceai aromat.. Peste citeva zile, Comisia de femei din Voineştii Covasnei va organiza şi ea o întîlnire asemănătoare, cu femeile lo­calnice. MARIA D. SORESCU, vicepreşedintă a Comitetului orăşenesc al femeilor — Covasna „DE VORBĂ CU FETELE" Aşa se intitulează seria de întîlniri a tinerelor fete cu cadre didactice, femei cu munci de răspundere, medici, ziarişti, activişti de partid, organizate de Biblioteca oră­şenească din întorsura Buzău­lui, cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid. întîlnirile de acest fel vor avea loc bi­lunar şi cu ajutorul lor vrem să dăm răspuns unor com­plexe probleme ale vieţii fe­minine, — răspunsuri la în­trebări ca : Cine sunt eu ? Ce transformări se petrec în sufle­tul meu ? Ce drum să-mi aleg în viaţă ? De­­ce sunt atit de tulburată de probleme senti­mentale ? Pentru ce meserie aş fi mai bună ? Cu cine aş dori să semăn la maturitate? Cum să mă port în societate ? Cum pot fi mai de folos societăţii ? Cum să lupt împotriva cusuru­rilor mele? ş.a.m.d. în unele cazuri, cunoaşte­rea de sine este deformată de influenţa mediului familiar ca­re are tendinţa de a su­­praaprecia calităţile copiilor sau de a le subevalua defec­tele. Influenţe în formarea pă­rerii despre sine, le oferă şi viaţa şcolară. Părerea profe­sorilor, a colegilor ţine loc a­­desea, cunoaşterii de sine în anii de şcoală. Întîlnirile a­­mintite vor da posibilitate ti­nerilor să-şi formeze o concep­ţie sănătoasă despre viaţă şi societate. CORNELIA RADU ŞI-AU ACHITAT INTEGRAL IMPOZITELE Acţiunea educativă desfăşu­rată de deputaţii din oraşul Covasna şi salariaţii Adminis­traţiei financiare, privitoare la achitarea obligaţiilor către stat, s-a soldat cu rezultate foarte bune. Pînă în prezent şi-au achitat integral pe anul 1974, peste 300 de familii, be­neficiind de bonificaţia de 7 şi 5 la sută. Printre aceste familii putem evidenţia pe cele ale lui Ni­­colae Enea, Marin Leonte, Ni­­colae Cotici, Lajos Péter, Gheorghe Ciubuc, Gyula Zá­­goni, Gheorghe Cojan, József Ilyés, Ion Ceambul, Sandu Mihai, Gyula Csutak, H. AUREI Cineclubul oferă astăzi una din­tre cele mai noi şi complexe for­me de manifestare artistică a mişcării de amatori. Aşa cum toate celelalte arte au, în­ mai mică sau mai mare mă­sură, corespondenţe în­­a­­ceastă necesară mişcare, celei de-a şaptea arte i s-a „cuplat" in mod firesc cineamatorismul. în ultima jumătate de deceniu s-a produs o adevărată „explo­zie" a filmului de amatori, da­torită adoptării sale de toate ni­velele instituţiilor culturale e­­xistente în ţara noastră. în­­jude­ţul nostru, aflîndu-ne încă în faza cantitativă a acestui gen a artei amatoare, creaţiile de va­loare, capabile să reziste unei confruntări cu publicul larg sau să subziste în timp,­­se datorea­ză, deocamdată, unui număr mic de realizatori, la cinecluburile din Tîrgu Secuiesc, Sfîntu Gheorghe şi­­Scala. Un cineclub necesită investiţii importante, din toate punctele de vedere, rezultatele nefiind întotdeauna cele scontate. Excep­­tînd situaţiile cînd avem de-a fa­ce cu o defectuoasă repartizare a peliculei (îndeosebi a celei de 16 mm) cu o risipă inutilă a ei, sau realizarea filmelor de oa­meni insuficient pregătiţi ori fă­ră talent, investîndu-se materiale de muncă în producţii lipsite de şansele pe care creaţia filmică le poate avea încă din stadiul de idee, de scenariu, conside­răm că această activitate, atît de complexă, trebuie privită cu mai multă atenţie. Cumpănind lucrurile în per­spectivă, remarcăm că în condi­ţiile unei civilizaţii a imaginii, trăită din ce în ce mai intens, cineamatorismul va avea, prin însăşi esenţa sa, o importanţă tot mai mare, contribuind la promovarea în medii sociale di­ferite a artei şi culturii cinema­tografice. Din păcate, mişcarea artistică din domeniul cineamatorismului, nu beneficiază de o bogată ex­perienţă. La ultima gală interju­deţeană a filmului de amatori, care a avut loc în noiembrie 1973 la Timişoara, au participat doar doi reprezentanţi de la Ba­raolt şi Zăbala. Reclamăm, ast­fel, o oarecare lipsă de interes in lărgirea orizontului de crea­ţie, a îmbunătăţirii aspectului tehnic. De asemenea, faptul că cinecluburile din judeţul nostru fac parte din sisteme culturale diferite (case de cultură, cămine culturale, cluburi sindicale, şcoli) nu justifică lipsa unor legături permanente intre ele. Nu ne pot mulţumi acţiunile ocazionale destinate cineaşti­lor amatori, adăugîndu-se aici şi inexistenţa unui program comun de activitate, privind atît cultura cinematografică cît şi creaţia propriu-zisă. In acest sens, credem că s-ar putea ini­ţia periodic, acţiuni menite să ridice nivelul calitativ al creaţiei de cineclub, organizarea unor lectorate de cultură cinematogra­fică, programarea unor gale de prezentare a celor mai reuşite producţii filmice amatoare, reali­­zîndu-se astfel un bogat circuit judeţean al rezultatelor muncii de cineclub. Filmul de cineclub, trebuie să fie integrat din ce în ce mai mult in complexitatea acţiunii culturale, iar primele în­cercări de acest fel, cum sunt ce­le ale cineclubului Casei de cul­tură din Tîrgu Secuiesc sau ale Căminului cultural din comuna Zăbala au fost de bun augur. Proiectarea acestora în ritm or­donat în cadrul unor simpozioa­ne, conferinţe, manifestări cultu­rale complexe — teatru, brigadă, film — discutarea lor într-un dialog permanent cu realizatorii — aceasta este satisfacţia prin­cipală pe care creatorul amator o are în urma strădaniei de a se exprima pe sine şi pe semenii săi, de a-şi aduce o modestă contribuţie la receptarea vieţii noi in întreaga ei complexitate. ALEXANDRESCU RADU Creaţia de cineclub trebuie utilizată şi r­e­dirijată cu maximă responsabilitate PROMOŢIA Anii sînt uneori ca clipele. Trec atît de repede că nu ai timp să stai şi să-i numeri. Şi dacă totuşi ajungi să îi numeri iţi dai seama că mereu, undeva pe aproape, se află şi cite un sfîrşit. Şi cînd inevitabil de gîn­­deşti la acest sfîrşit nu poţi să nu cauţi să-ţi aminteşti de înce­put. Era 15 septembrie 1960. Era anul şi ziua cînd cu emoţii, cu puţină teamă în suflet, dar şi cu regret după păpuşa sau maşinu­­ţa rămase acasă, păşeam încre­zători pragul şcolii. A fost una din zilele noastre de neuitat. Pri­ma zi de şcoală. Curînd însă a început să ne pară mai puţin rău după jucăriile părăsite. Descope­risem cărţile cu mirajul lor. Des­coperisem o lume nouă, plină de minunăţii şi frumuseţi. Eram la vîrsta cînd fiecare fată se dorea Ileana Cosînzeana, cind fiecare băiat se voia un Făt-Frumos. Am trăit apoi momente minunate cind am devenit pionieri. Prea multe nu știam noi atunci. Insă cu timpul am aflat atîtea. Am a­­flat că a te numi pionier nu în­seamnă numai să ai cravată. Pio­nier înseamnă : muncă, curaj, de­votament şi cîte încă altele. Anii au trecut şi am ajuns la vîrsta cînd a trebuit să spunem adio cravatei de pionier. Nu vom uita niciodată clipa minunată cînd în locul cravatei de pionier am primit carnetul roşu de utecist. La fel cum odată ne despăr­ţeam cu regret de jucării, acum simţeam acelaşi regret de despăr­ţirea de cravată. Aveam în schimb un carnet şi un nume nou, ace­la de utecist! în curînd aveam să facem primul hotărîtor pas în viaţă. Terminam şcoala generală. Şi pasul a fost făcut, fiecare ur­­mînd şcoala preferată. Era o zi frumoasă. O zi de început. Cu emoţiile fireşti începutului, am păşit pragul Liceului din întor­sura Buzăului, care era la fel de tînăr ca şi noi. Printre sutele de elevi aflaţi atunci în curtea li­ceului ne aflam şi noi, elevi, elevii anului I. Ne uitam cu respect la cei mari şi nu îndrăzneam să cre­dem că peste patru ani şi noi vom arăta la fel. Au început a­­poi preocupările de zi cu zi, pe care le impune viaţa de elev. Am început să ne cunoaştem în­tre noi şi să legăm prietenii. Am început să ne cunoaştem prefe­rinţele şi în funcţie de acestea am urmat secţiile uman şi real. Ne simţeam tot mai legaţi de co­lectivele în care învăţam, de to­varăşii diriginţi. Timpul trecea uşor, ţesînd cu mare fineţe între noi firul prie­teniei, colectivităţii, dragostei. Şi iată că anul acesta am ajuns să fim cei mai mari din liceu. Sun­tem anul patru. Avem în faţa noastră întregul viitor. Ani la rînd am trăit şi retrăit clipa cînd vom putea să ne alegem drumul dorit, drumul mult visat. In cu­rând vom avea această posibilita­te, dar parcă nu ne mai bucurăm la fel de mult. Ne simţim la fel ca o pasăre care a stat mult timp în colivie, şi care după ce i se deschide portiţa spre liber­tate, nu mai pleacă. Să fie oare atât de puternică chemarea­­ spre lumea nou creată, sau poate sim­plă obişnuinţă ? în toată această lungă perioadă de timp cît am stat pe băncile şcolii, fiecare din noi şi-a ţesut cele mai frumoase visuri. A sosit timpul să trăim ceea ce de atîta timp visam. A so­sit timpul să ne vedem visele realizate. Va veni o zi frumoasă, nici nu poate să fie altfel, cînd cu regrete în suflet vom spune pen­tru totdeauna adio vieţii de e­­lev. La terminarea liceului, a vieţii de elev, putem spune cu siguranţă că a fost minunat. In curînd nimeni nu o să ne mai facă atenţi că purtăm părul prea lung, sau că nu purtăm corde­luţe. în curînd, toate vor rămî­­ne amintiri. Să nu uităm nimic din ceea ce mai tîrziu ar putea deveni amintire. Să nu uităm că alături de noi s-au aflat întot­deauna tovarăşii diriginţi şi to­varăşii profesori. Fiecare din noi purtăm ceva din sufletul lor minunat, din dragostea părinteas­că cu care ne-au înconjurat în­totdeauna. Chipurile lor ne vor rămîne veşnic întipărite în minte alături de cele mai scumpe amintiri. „ Viaţa se va deschide în cu­rînd în faţa noastră, oferindu-ne surprizele ei. Ne vom pierde în tumultul ei de fiecare zi, supor­­tindu-i capriciile. Vom face cel de-al doilea pas în viaţă. De­pinde în mare măsură de noi da­că pasul va fi făcut cu dreptul sau cu stîngul. Şi orice surprize ne-ar oferi ea, trebuie să ne im­punem voinţa şi să călcăm întot­deauna cu dreptul. Vom fi promoţia XXX. Şi asta nu poate decit să ne oblige şi să ne îndemne, insprs mai mult şi mai bine. Anii sunt uneori ca clipele. Trec atît de repede că nu ai timp să stai să-i numeri. Şi cînd totuşi ajungi să îi nu­meri îţi dai seama că undeva pe aproape se află mereu un nou început. FLORENTINA TOHANEAN, elevă — anul IV/B Liceul de cultură generală întorsura Buzăului ■ if: li■ K­ilSwWmsm Un mărţişor de 1 martie. Fotó : IMREH ALBERT In 1956 păşea pentru prima dată pragul şcolii din Voi­­neşti. De atunci au trecut a­­proape două decenii de cind profesoara Ionica Teacă face educaţia copiilor la aceeaşi şcoală şi aproape trei decenii de cind funcţionează in învă­­ţămlnt. Trecînd, anii au lăsat in urmă zeci de generaţii de absolvenţi, pe care Ionica Teacă i-a înşiruit şi educat, li­nii din foştii elevi, ei sunt a­­cum, colegi de muncă la şcoa­lă, sau la alte şcol din judeţ şi din ţară. Alţii, lucrează în diferite Întreprinderi şi insti­tuţii. Mu­lţi se interesează de activitatea fostei lor profesoa­re. Şi azi, li scriu şi li cei sfaturi; alţii li transmit mulţu­miri pentru exigenţa manifes­tată cu ei in anii de şcoală. Ce satisfacţie mai deplină poţi încerca decit să te ştii dascăl apropiat de oameni ajunşi azi în deplină maturitate şi reali­zare profesională ? In activitatea profesională, Ionica Teacă pune multă pa­siune în tot ce face. Lecţiile de fizică şi chimie pe care Ie predă sunt însoţite întotdeau­na de experienţe, de demon­strata — toate pornind de la o logică clară, şi de la un spi­rit analitic dezvoltat. Modernizarea învăţământului este problema de care es­te cel mai mult preocupată, din dorinţa de a activiza un număr cit mai mare de elevi, de a-i face să gândească. Metodele de muncă folosite, experienţele de laborator, mun­ca independentă fac ca lecţii­le să se ridice la un nivel ca­litativ superior — fapt dove­dit de altfel, de numărul ma­re de elevi care la olimpia­dele de fizică şi chimie au ob­ţinut un punctaj foarte bun. Aceste rezultate se datoresc unei munci continue, plină de seriozitate şi pregătirii minu­ţioase a fiecărei lecţii şi, în plus, a tactului pedagogic — calitate inestimabilă, necesară fiecărui dascăl. In prezent este diriginta e­­levilor din clasa a V­I-a B, care sunt ataşaţi de ea, dato­rită faptului că ştie să fie şi bună, dar şi severă, înţelegă­toare dar şi exigentă. Pentru aceste calităţi remarcabile de pedagog şi psiholog, pentru buna ei pregătire profesiona­­lă şi politică, tov­arăşa Ionica Teacă, a fost aleasă secretara organizaţiei de bază din şcoală. Părinţii copiilor o caută să Ie dea un sfat în legătură cu orientarea profesională, a fii­­lor şi fiicelor lor. Acum profe­soara Ionica Teacă împlineşte trei decenii de muncă pedago­gică. , Cu glndul că anii care i-au mai rămas pînă la vîrsta pen­sionării, trebuie să însemne pentru ea, noi succese în mun­ca aceasta minunată, de for­mare a tinerilor, profesoara Ionica Teacă, păşeşte înainte încredinţată că se află acum în plenitudinea calităţilor sa­le profesionale. AUREL HULPOI. Profesoara Ionica Teacă CUV1NTUL NOU Nu ştiu cum o fi prin alte comune şi sate, dar la noi, cînd se topesc zăpezile — ui­te, ca acum — poţi să-ţi iei şi cizme pescăreşti că tot de­geaba e ! îţi rămîn picioarele încleştate, cu cizme cu tot, în noroaie. Bunăoară, un exemplu: dru­mul intercomunal — Dobîrlău —Mărcuş — e plin de gropi încă din toamnă. Iarna „asfal­tase" gropile şi baiul nu era aşa de mare. Acum, asfaltul de zăpadă l-a „luat" soarele. Gropile ne rîd în nas! Dru­mul ca o brînză de-aia cu găuri! Şi nimeni nu s-a în­vrednicit să aducă acolo mă- CINE SE MAI ANGAJEAZĂ ? Dar o roabă de pietriş. Şi pia­tră e destulă prin împrejurimi, că dacă n-ar fi, ai zice că-i vorba­­de cine ştie ce mare investiţie ! ... Nimeni nu ia însă iniţiati­va. Deşi toţi de prin partea locului suferim. Mai ales na­vetiştii, pentru ei circulă zil­nic autobuzul. Preferă poate să-i tot zdruncine gropile, în loc să pună mina pe o roabă şi o lopată ? Aşteptăm­ mina oamenilor gospodari. Eu, unul, spun pre­zent ! Cine se mai angajează ? NICOLAE BANCIU, Dobîrlău POŞTA RUBRICII Profesor Széles Imre, Liceul Baraolt. Am primit şi vă­­mul­ţumim. Ştirea a apărut în zia­rul nostru de marţi, 19 februa­rie. Vă rugăm ca pe viitor să fiţi mai operativ, toate ştirile cu caracter cotidian comuni­­cindu-le la telefon­­ 15­66. LA ÎNTORSURA BUZĂULUI ÎNTRECERI SPORTIVE ALE ELEVILOR în lumina Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 3 martie 1973, la Liceul de cultură generală din Întorsura Buzăului s-au adoptat o serie de măsuri pentru îmbunătăţi­rea sportului şcolar, accentul punîndu-se pe sportul de masă. în acest sens, două zi­le pe săptămînă sunt declara­te „Ziua sporturilor“ — ziua de marţi pentru fete, iar vineri pentru băieţi. Recent, s-au încheiat aici, întrecerile dotate cu „Cupa 8 Martie" la baschet, competiţie de masă rezervată fetelor, la care au participat toate cla­sele. Echipele au fost împărţite în două serii, iar cîştigătorii de serii au jucat în finală. Aşa s-au întîlnit anul II A şi a­­nul III B. Mai experimentate, jucătoarele anului III B au cîştigat cu scorul de 38—24, cea mai bună realizatoare a fost Rodica Cristea cu 18 puncte. Pentru locurile trei—patru s-au întîlnit anul III/A cu anul IV B. Au învins cei din anul IV B, cu scorul de 30—29. Cele mai bune jucătoare au fost Rodica Cristea (89 puncte), Găitan Marcela anul III/A (52 puncte), Niculina Cristea a­­nul II/A (48 puncte). în curs de desfăşurare se află competiţia pentru „Cupa Luceafărul" la volei, unde de asemenea participă toate clase­­le, atît fetele cit şi băieţii. AUREL RADU. „CUPA TINERETULUI" TENIS DE MASA Duminică la clubul tinere­tului din Ozun şi-au dat întîl­­nire cîştigătorii primelor lo­curi la tenis de masă din co­munele Ozun şi Chichiş (repre­zentanţii comunelor Dobîrlău şi Ilieni nu s-au prezentat). La capătul unor întreceri atracti­ve, clasamentul arată astfel­ băieţi : categoria 15—19 ani, locul 1 Szabó Lajos, locul 2 Szabó Iosif şi locul 3 Gali De­nes, toţi din Ozun; fete: cate­goria 15—19 ani, primul loc a fost ocupat de Csűrös Edit, ca­tegoria peste 20 ani, băieţi: locul 1 Bajka Zsigmond, locul 2 Márkui Zoltán şi locul 3 ►Kuti Denes, toţi din Ozun; fete : locul 1 Dobosi Ildikó, Ozun. CONSTANTIN VÎLCU ANUL VI. NIr. 1195 Meci amical de fotbal C.S. Oltul Sfîntu Gheorghe - Unirea Sfîntu Gheorghe U—1(0-1) Stadionul din Sfîntu Gheorghe, a găzduit ieri, un nou meci ami­cal, un adevărat derbin local. Cei peste 800 de spectatori, cifră record pentru asemenea meciuri, care au înfruntat un vint rece, nu prea au plecat mulţumiţi de evoluţia ambelor echipe, care se găsesc cu 17 zile înainte de re­luarea returului campionatului de fotbal. S-a jucat, este adevărat, dar nu un joc care să amuze, să facă ca tribunele să salte la faze palpitante la ambele porţi. Combinaţiile pe tot terenul s-au limitat la şutarea mingii la în­­tîmplare, ţesăturile de pase nu s-au văzut decit rareori. De-a lungul celor 90 de minute nu s-au vă­zut decit puţine faze de fotbal de bună calitate, mai ales că ambele echipe se găsesc intr-un stadiu avansat de pregătire, iar concluziile meciurilor susţinute pînă în prezent trebuiau puse în aplicare. înaintarea Oltului a fost mai bună în partea a doua a jocului, dar nervozitatea şi imprecizia şi-au spus din nou cu­­vîntul. în schimb, apărarea Uni­rii şi portarul Szabó au ştiut să-şi păzească „buturile". Nici una din echipe n-a „dezlegat no­dul gordian", pentru a se putea infiltra in dispozitivul de apă­rare advers. La ambele echipe s-a văzut o nervozitate complet inexplicabilă din moment ce era un meci amical, spre a nu-1 ca­lifica de antrenament. In care ambii antrenori să urmărească evoluţia jucătorilor, condiţia fi­zică, tehnică şi aplicaţiile tacti­­tice. De la început ambele echi­pe s-au angajat într-o luptă a­­cerbă nu pentru joc ci pentru victorie. Cei doi antrenori tre­buie să tragă concluziile, să le arate jucătorilor şi să lupte pen­tru remedierea lipsurilor, care mai dăinuie in rîndul componen­ţilor lotului. S-au văzut şi unele ieşiri în afara regulamentului, care sunt dăunătoare, ele putând duce la pierderea unui jucător şi aceasta poate aduce mari pre­judicii echipei. In general jocul a plăcut în ciuda timpului răcoros. Ambele echipe au­ dat lotul pentru vic­torie. C­ei care au înscris au fost jucătorii Unirii, prin Raduly (min. 7). „Textiliştii" cu tot jo­cul bun din partea a doua a par­tidei, n-au reuşit să înscrie. Du­pă cum am spus dorinţa de ega­­lare, imprecizia şi nervozitatea au fost factorii care au contri­buit moraliceşte la ratarea oca­ziilor bune de gol. Ambele e­­chipe au „rulat" întregul lot. Ol­tul a folosit şi un grup de tineri din formaţia de juniori. Arbitrul Ioan Bumbu, a condus fără greşeli şi a ştiut să frîne­­ze orice abatere a jucătorilor. GH. BRIOTA Campionatul jude­ţean de tenis de masă CONSTRUCTORUL TÎRGU SECUIESC VIRTUALĂ CAMPIOANĂ A PRIMULUI TUR în penultima etapă a campio­natului judeţean de tenis de ma­să, echipa Constructorul Tîrgu Secuiesc îşi continuă seria suc­ceselor, reuşind o victorie nespe­rat de uşoară asupra celeilalte pretendente la titlu — echipa Auto­sport din Sfîntu Gheorghe, cu scorul de 5—1, fapt ce îi asigură de pe acum titlul de campioană a turului, indiferent de rezultate­le ultimei etape din 10 martie de la Sfîntu Gheorghe și Sîntion­­lunca. Iată rezultatele etapei a IV-a : MECIURI RESTANTE : Centrul Tîrgu Secuiesc: Constructorul Tîrgu Secuiesc — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 5—0 ; Centrul Sfîntu Gheorghe: Venus Zăbala — Bazaltul Sfîntu Gheorghe 5—2; Venus II Zăbala — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 0­^5; Venus II Zăbala — Proiectantul Sfîntu Gheorghe 0—5. MECIURILE ETAPEI: Centrul Tîrgu Secuiesc: Proiact Sfîntu Gheorghe — Autosport Sfîntu Gheorghe 0—5; P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe — Constructorul Tîrgu Secuiesc 0—5 ; Constructorul Tîr­gu Secuiesc — Autosport Sfîntu Gheorghe 5—1 ; Proiact Sfîntu Gheorghe — P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe 2—5; Centrul Sfîntu Gheorghe, Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Oltul Sfîntu Gheor­ghe 1—5 ; C.E.C. Sfîntu Gheor­ghe — Bazaltul Sfintu Gheorghe 2—5; Liceul nr. 1 Sfîntu Gheor­ghe — Bazaltul 5—0 ; C.E.C. Sfîn­tu Gheorghe — Oltul Sfîntu Gheorghe 0—5; Venus I Zăbala — Proiectantul Sfîntu­­ Gheorghe 5—2. Liceul nr. 1 Sfîntu Gheor­ghe — Venus 1 Zăbala 2—5 . Proiectantul Sfintu Gheorghe — C.E.C. Sfîntu Gheorghe 5—0. Iată cum arată clasamentul du­pă patru etape : 1.Venus I Zăbala 1153—1921 2.Constructorul Tîrgu Secuiesc 945— 618 3.Autosp. Sf. Gh. 1043—1018 4.Oltul Sf. Gh. 1042—1518 5.Proiectantul­­Sfîntu Gheorghe, 1142—2718 6.Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 1031—3215 7.Avîntul 12.Venus II Zăbala7­0—357 Etapa a V-a și ultima — în ziua de duminică, 10 martie, la centre­le Sintionlunca și Sfîntu Gheor­ghe. L.D. Sintionlunca 922—2813 8.P.T.T.R. Sf. Gh. 1022—3913 9.C.E.C. Sf. Gh. 1015—41 12 10.Bazaltul Sf. Gh. 810—4210 11.Prolact Sf. Gh.8 6—408 $M După 9 runde în campionatul republican de șah, individual, al optimilor de finală în grupa a Il-a conduce Fauszt Petre cu 6 punc­te, Gazda László cu 5 puncte, Veress Gabor cu 4 puncte, Sece­­leanu Iosif cu 3,5 puncte. In grupa a IlI-a după 6 runde conduce Scridon Teodor cu 5 puncte, urmat de Kovács Zsolt cu 4,5 puncte, Kolumban András cu 3,5 puncte. ★ Penultima rundă din cadrul concursului de­ şah pe echipe do­tat cu „Cupa Covasnei", echipa Cooperaţia şi-a asigurat poziţia de lideră. Iată rezultatele rundei a X-a: Comerţul — Autosport 3—1; Coo­peraţia — Minerul 4—0; Oltul II — Poşta 2—2; Consiliul popular judeţean — Oltul I 1—2; Meta­lul — Comerţul tineret 4—0. Clasamentul după runda a X-a se prezintă astfel: 1. Cooperaţia 32,5 puncte; 2. Metalul 28 punc­te; 3. Oltul I 27 puncte; 4. Co­merţul 26,5 puncte; 5. Spartacus 25 puncte; 6. Liceul 20 puncte; 7. Autosport 19,5 puncte; 8. Consi­liul popular judeţean 17 puncte; 9. Oltul II 16 puncte; 10. Comer­ţul tineret 12 puncte; 11. Poşta 9 puncte; 12. Minerul 1,5 puncte. Premierea celor mai buni şa­hişti va avea loc în ziua de 3 martie la Clubul Gheorghe Doja. PUSKAS ATTILA, corespondent • TELEX BERLIN 28 (Agerpres). — Tur­neul final al celui de-al 8-lea campionat mondial masculin de handbal a început, joi, în patru oraşe din R. D. Germană cu dis­putarea meciurilor din cadrul ce­lor patru grupe preliminare. La Schwerin, in meciul inau­gural al grupei B, selecţionata României a întilnit reprezentativa Poloniei, pe care a învins-o cu scorul de 18—14 (10—6). în pri­mul sfert de oră, handbaliștii ro­mâni au înscris cinci goluri și nu au primit nici unul, datorită unei apărări bine organizate du­pă sistemul 5 plus 1. în conti­nuare, echipa poloneză, datorită jocului bun practicat de Klem­­pel şi Dîboi reuşeşte să reducă scorul, dar iniţiativa aparţine tot formaţiei române, din care se remarcă Birtalan, în mare vervă • TELEX • cu atacuri puternice ale formaţiei de şut. Repriza secundă începe române, scorul devine 12—7 (în minutul 27) şi 17—9 (în minutul 50) în această perioadă se evi­denţiază din echipa română Cristian Gaţu, Kicsid şi Radu Voina, care ju­case cam şters în prima parte a partidei. Cu golul înscris de Gunesch în minutul 56 avantajul echipei noastre este de şapte puncte (18—11) şi vic­toria nu mai poate fi pusă la în­doială. Handbaliştii români nu mai insistă, polonezii profită fie aceste momente de relaxare şi reuşesc să înscrie trei goluri, astfel că partida ia sfîrşit cu sco­rul de 18—14 in favoarea echi­pei României. Echipa României susţine astăzi al doilea joc, la Rostock, în com­pania formației Spaniei.

Next