Cuvîntul Nou, martie 1974 (Anul 7, nr. 1195-1221)
1974-03-01 / nr. 1195
Pagă 2 ÎNTÎLNIREA FEMEILOR COVASNENE Zilele trecute, Comitetul orăşenesc al femeilor Covasna, a organizat la Casa de cultură o intîlnire tovărăşească a femeilor de naţionalitate română şi maghiară din toate sectoarele de activitate ale oraşului. întilnirea, la care au participat peste 130 de femei, a fost deschisă de tovarăşa Mária Németh, preşedinta Comitetului orăşenesc al femeilor, care a vorbit despre rolul femeii în societatea noastră socialistă, despre realizările obţinute de femeile românce şi maghiare care, înfrăţite în muncă, cinstesc apropiatele evenimente scumpe întregului nostru popor — a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al P.C.R. —, cu rezultate deosebite în toate domeniile de activitate. A urmat un reuşit montaj literar susţinut de elevii Liceului din localitate, după care, participantelor la întîlnire li s-a servit cîte un ceai aromat.. Peste citeva zile, Comisia de femei din Voineştii Covasnei va organiza şi ea o întîlnire asemănătoare, cu femeile localnice. MARIA D. SORESCU, vicepreşedintă a Comitetului orăşenesc al femeilor — Covasna „DE VORBĂ CU FETELE" Aşa se intitulează seria de întîlniri a tinerelor fete cu cadre didactice, femei cu munci de răspundere, medici, ziarişti, activişti de partid, organizate de Biblioteca orăşenească din întorsura Buzăului, cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid. întîlnirile de acest fel vor avea loc bilunar şi cu ajutorul lor vrem să dăm răspuns unor complexe probleme ale vieţii feminine, — răspunsuri la întrebări ca : Cine sunt eu ? Ce transformări se petrec în sufletul meu ? Ce drum să-mi aleg în viaţă ? Dece sunt atit de tulburată de probleme sentimentale ? Pentru ce meserie aş fi mai bună ? Cu cine aş dori să semăn la maturitate? Cum să mă port în societate ? Cum pot fi mai de folos societăţii ? Cum să lupt împotriva cusururilor mele? ş.a.m.d. în unele cazuri, cunoaşterea de sine este deformată de influenţa mediului familiar care are tendinţa de a supraaprecia calităţile copiilor sau de a le subevalua defectele. Influenţe în formarea părerii despre sine, le oferă şi viaţa şcolară. Părerea profesorilor, a colegilor ţine loc adesea, cunoaşterii de sine în anii de şcoală. Întîlnirile amintite vor da posibilitate tinerilor să-şi formeze o concepţie sănătoasă despre viaţă şi societate. CORNELIA RADU ŞI-AU ACHITAT INTEGRAL IMPOZITELE Acţiunea educativă desfăşurată de deputaţii din oraşul Covasna şi salariaţii Administraţiei financiare, privitoare la achitarea obligaţiilor către stat, s-a soldat cu rezultate foarte bune. Pînă în prezent şi-au achitat integral pe anul 1974, peste 300 de familii, beneficiind de bonificaţia de 7 şi 5 la sută. Printre aceste familii putem evidenţia pe cele ale lui Nicolae Enea, Marin Leonte, Nicolae Cotici, Lajos Péter, Gheorghe Ciubuc, Gyula Zágoni, Gheorghe Cojan, József Ilyés, Ion Ceambul, Sandu Mihai, Gyula Csutak, H. AUREI Cineclubul oferă astăzi una dintre cele mai noi şi complexe forme de manifestare artistică a mişcării de amatori. Aşa cum toate celelalte arte au, în mai mică sau mai mare măsură, corespondenţe înaceastă necesară mişcare, celei de-a şaptea arte i s-a „cuplat" in mod firesc cineamatorismul. în ultima jumătate de deceniu s-a produs o adevărată „explozie" a filmului de amatori, datorită adoptării sale de toate nivelele instituţiilor culturale existente în ţara noastră. înjudeţul nostru, aflîndu-ne încă în faza cantitativă a acestui gen a artei amatoare, creaţiile de valoare, capabile să reziste unei confruntări cu publicul larg sau să subziste în timp,se datorează, deocamdată, unui număr mic de realizatori, la cinecluburile din Tîrgu Secuiesc, Sfîntu Gheorghe şiScala. Un cineclub necesită investiţii importante, din toate punctele de vedere, rezultatele nefiind întotdeauna cele scontate. Exceptînd situaţiile cînd avem de-a face cu o defectuoasă repartizare a peliculei (îndeosebi a celei de 16 mm) cu o risipă inutilă a ei, sau realizarea filmelor de oameni insuficient pregătiţi ori fără talent, investîndu-se materiale de muncă în producţii lipsite de şansele pe care creaţia filmică le poate avea încă din stadiul de idee, de scenariu, considerăm că această activitate, atît de complexă, trebuie privită cu mai multă atenţie. Cumpănind lucrurile în perspectivă, remarcăm că în condiţiile unei civilizaţii a imaginii, trăită din ce în ce mai intens, cineamatorismul va avea, prin însăşi esenţa sa, o importanţă tot mai mare, contribuind la promovarea în medii sociale diferite a artei şi culturii cinematografice. Din păcate, mişcarea artistică din domeniul cineamatorismului, nu beneficiază de o bogată experienţă. La ultima gală interjudeţeană a filmului de amatori, care a avut loc în noiembrie 1973 la Timişoara, au participat doar doi reprezentanţi de la Baraolt şi Zăbala. Reclamăm, astfel, o oarecare lipsă de interes in lărgirea orizontului de creaţie, a îmbunătăţirii aspectului tehnic. De asemenea, faptul că cinecluburile din judeţul nostru fac parte din sisteme culturale diferite (case de cultură, cămine culturale, cluburi sindicale, şcoli) nu justifică lipsa unor legături permanente intre ele. Nu ne pot mulţumi acţiunile ocazionale destinate cineaştilor amatori, adăugîndu-se aici şi inexistenţa unui program comun de activitate, privind atît cultura cinematografică cît şi creaţia propriu-zisă. In acest sens, credem că s-ar putea iniţia periodic, acţiuni menite să ridice nivelul calitativ al creaţiei de cineclub, organizarea unor lectorate de cultură cinematografică, programarea unor gale de prezentare a celor mai reuşite producţii filmice amatoare, realizîndu-se astfel un bogat circuit judeţean al rezultatelor muncii de cineclub. Filmul de cineclub, trebuie să fie integrat din ce în ce mai mult in complexitatea acţiunii culturale, iar primele încercări de acest fel, cum sunt cele ale cineclubului Casei de cultură din Tîrgu Secuiesc sau ale Căminului cultural din comuna Zăbala au fost de bun augur. Proiectarea acestora în ritm ordonat în cadrul unor simpozioane, conferinţe, manifestări culturale complexe — teatru, brigadă, film — discutarea lor într-un dialog permanent cu realizatorii — aceasta este satisfacţia principală pe care creatorul amator o are în urma strădaniei de a se exprima pe sine şi pe semenii săi, de a-şi aduce o modestă contribuţie la receptarea vieţii noi in întreaga ei complexitate. ALEXANDRESCU RADU Creaţia de cineclub trebuie utilizată şi redirijată cu maximă responsabilitate PROMOŢIA Anii sînt uneori ca clipele. Trec atît de repede că nu ai timp să stai şi să-i numeri. Şi dacă totuşi ajungi să îi numeri iţi dai seama că mereu, undeva pe aproape, se află şi cite un sfîrşit. Şi cînd inevitabil de gîndeşti la acest sfîrşit nu poţi să nu cauţi să-ţi aminteşti de început. Era 15 septembrie 1960. Era anul şi ziua cînd cu emoţii, cu puţină teamă în suflet, dar şi cu regret după păpuşa sau maşinuţa rămase acasă, păşeam încrezători pragul şcolii. A fost una din zilele noastre de neuitat. Prima zi de şcoală. Curînd însă a început să ne pară mai puţin rău după jucăriile părăsite. Descoperisem cărţile cu mirajul lor. Descoperisem o lume nouă, plină de minunăţii şi frumuseţi. Eram la vîrsta cînd fiecare fată se dorea Ileana Cosînzeana, cind fiecare băiat se voia un Făt-Frumos. Am trăit apoi momente minunate cind am devenit pionieri. Prea multe nu știam noi atunci. Insă cu timpul am aflat atîtea. Am aflat că a te numi pionier nu înseamnă numai să ai cravată. Pionier înseamnă : muncă, curaj, devotament şi cîte încă altele. Anii au trecut şi am ajuns la vîrsta cînd a trebuit să spunem adio cravatei de pionier. Nu vom uita niciodată clipa minunată cînd în locul cravatei de pionier am primit carnetul roşu de utecist. La fel cum odată ne despărţeam cu regret de jucării, acum simţeam acelaşi regret de despărţirea de cravată. Aveam în schimb un carnet şi un nume nou, acela de utecist! în curînd aveam să facem primul hotărîtor pas în viaţă. Terminam şcoala generală. Şi pasul a fost făcut, fiecare urmînd şcoala preferată. Era o zi frumoasă. O zi de început. Cu emoţiile fireşti începutului, am păşit pragul Liceului din întorsura Buzăului, care era la fel de tînăr ca şi noi. Printre sutele de elevi aflaţi atunci în curtea liceului ne aflam şi noi, elevi, elevii anului I. Ne uitam cu respect la cei mari şi nu îndrăzneam să credem că peste patru ani şi noi vom arăta la fel. Au început apoi preocupările de zi cu zi, pe care le impune viaţa de elev. Am început să ne cunoaştem între noi şi să legăm prietenii. Am început să ne cunoaştem preferinţele şi în funcţie de acestea am urmat secţiile uman şi real. Ne simţeam tot mai legaţi de colectivele în care învăţam, de tovarăşii diriginţi. Timpul trecea uşor, ţesînd cu mare fineţe între noi firul prieteniei, colectivităţii, dragostei. Şi iată că anul acesta am ajuns să fim cei mai mari din liceu. Suntem anul patru. Avem în faţa noastră întregul viitor. Ani la rînd am trăit şi retrăit clipa cînd vom putea să ne alegem drumul dorit, drumul mult visat. In curând vom avea această posibilitate, dar parcă nu ne mai bucurăm la fel de mult. Ne simţim la fel ca o pasăre care a stat mult timp în colivie, şi care după ce i se deschide portiţa spre libertate, nu mai pleacă. Să fie oare atât de puternică chemarea spre lumea nou creată, sau poate simplă obişnuinţă ? în toată această lungă perioadă de timp cît am stat pe băncile şcolii, fiecare din noi şi-a ţesut cele mai frumoase visuri. A sosit timpul să trăim ceea ce de atîta timp visam. A sosit timpul să ne vedem visele realizate. Va veni o zi frumoasă, nici nu poate să fie altfel, cînd cu regrete în suflet vom spune pentru totdeauna adio vieţii de elev. La terminarea liceului, a vieţii de elev, putem spune cu siguranţă că a fost minunat. In curînd nimeni nu o să ne mai facă atenţi că purtăm părul prea lung, sau că nu purtăm cordeluţe. în curînd, toate vor rămîne amintiri. Să nu uităm nimic din ceea ce mai tîrziu ar putea deveni amintire. Să nu uităm că alături de noi s-au aflat întotdeauna tovarăşii diriginţi şi tovarăşii profesori. Fiecare din noi purtăm ceva din sufletul lor minunat, din dragostea părintească cu care ne-au înconjurat întotdeauna. Chipurile lor ne vor rămîne veşnic întipărite în minte alături de cele mai scumpe amintiri. „ Viaţa se va deschide în curînd în faţa noastră, oferindu-ne surprizele ei. Ne vom pierde în tumultul ei de fiecare zi, suportindu-i capriciile. Vom face cel de-al doilea pas în viaţă. Depinde în mare măsură de noi dacă pasul va fi făcut cu dreptul sau cu stîngul. Şi orice surprize ne-ar oferi ea, trebuie să ne impunem voinţa şi să călcăm întotdeauna cu dreptul. Vom fi promoţia XXX. Şi asta nu poate decit să ne oblige şi să ne îndemne, insprs mai mult şi mai bine. Anii sunt uneori ca clipele. Trec atît de repede că nu ai timp să stai să-i numeri. Şi cînd totuşi ajungi să îi numeri îţi dai seama că undeva pe aproape se află mereu un nou început. FLORENTINA TOHANEAN, elevă — anul IV/B Liceul de cultură generală întorsura Buzăului ■ if: li■ KilSwWmsm Un mărţişor de 1 martie. Fotó : IMREH ALBERT In 1956 păşea pentru prima dată pragul şcolii din Voineşti. De atunci au trecut aproape două decenii de cind profesoara Ionica Teacă face educaţia copiilor la aceeaşi şcoală şi aproape trei decenii de cind funcţionează in învăţămlnt. Trecînd, anii au lăsat in urmă zeci de generaţii de absolvenţi, pe care Ionica Teacă i-a înşiruit şi educat, linii din foştii elevi, ei sunt acum, colegi de muncă la şcoală, sau la alte şcol din judeţ şi din ţară. Alţii, lucrează în diferite Întreprinderi şi instituţii. Mulţi se interesează de activitatea fostei lor profesoare. Şi azi, li scriu şi li cei sfaturi; alţii li transmit mulţumiri pentru exigenţa manifestată cu ei in anii de şcoală. Ce satisfacţie mai deplină poţi încerca decit să te ştii dascăl apropiat de oameni ajunşi azi în deplină maturitate şi realizare profesională ? In activitatea profesională, Ionica Teacă pune multă pasiune în tot ce face. Lecţiile de fizică şi chimie pe care Ie predă sunt însoţite întotdeauna de experienţe, de demonstrata — toate pornind de la o logică clară, şi de la un spirit analitic dezvoltat. Modernizarea învăţământului este problema de care este cel mai mult preocupată, din dorinţa de a activiza un număr cit mai mare de elevi, de a-i face să gândească. Metodele de muncă folosite, experienţele de laborator, munca independentă fac ca lecţiile să se ridice la un nivel calitativ superior — fapt dovedit de altfel, de numărul mare de elevi care la olimpiadele de fizică şi chimie au obţinut un punctaj foarte bun. Aceste rezultate se datoresc unei munci continue, plină de seriozitate şi pregătirii minuţioase a fiecărei lecţii şi, în plus, a tactului pedagogic — calitate inestimabilă, necesară fiecărui dascăl. In prezent este diriginta elevilor din clasa a VI-a B, care sunt ataşaţi de ea, datorită faptului că ştie să fie şi bună, dar şi severă, înţelegătoare dar şi exigentă. Pentru aceste calităţi remarcabile de pedagog şi psiholog, pentru buna ei pregătire profesională şi politică, tovarăşa Ionica Teacă, a fost aleasă secretara organizaţiei de bază din şcoală. Părinţii copiilor o caută să Ie dea un sfat în legătură cu orientarea profesională, a fiilor şi fiicelor lor. Acum profesoara Ionica Teacă împlineşte trei decenii de muncă pedagogică. , Cu glndul că anii care i-au mai rămas pînă la vîrsta pensionării, trebuie să însemne pentru ea, noi succese în munca aceasta minunată, de formare a tinerilor, profesoara Ionica Teacă, păşeşte înainte încredinţată că se află acum în plenitudinea calităţilor sale profesionale. AUREL HULPOI. Profesoara Ionica Teacă CUV1NTUL NOU Nu ştiu cum o fi prin alte comune şi sate, dar la noi, cînd se topesc zăpezile — uite, ca acum — poţi să-ţi iei şi cizme pescăreşti că tot degeaba e ! îţi rămîn picioarele încleştate, cu cizme cu tot, în noroaie. Bunăoară, un exemplu: drumul intercomunal — Dobîrlău —Mărcuş — e plin de gropi încă din toamnă. Iarna „asfaltase" gropile şi baiul nu era aşa de mare. Acum, asfaltul de zăpadă l-a „luat" soarele. Gropile ne rîd în nas! Drumul ca o brînză de-aia cu găuri! Şi nimeni nu s-a învrednicit să aducă acolo mă- CINE SE MAI ANGAJEAZĂ ? Dar o roabă de pietriş. Şi piatră e destulă prin împrejurimi, că dacă n-ar fi, ai zice că-i vorbade cine ştie ce mare investiţie ! ... Nimeni nu ia însă iniţiativa. Deşi toţi de prin partea locului suferim. Mai ales navetiştii, pentru ei circulă zilnic autobuzul. Preferă poate să-i tot zdruncine gropile, în loc să pună mina pe o roabă şi o lopată ? Aşteptăm mina oamenilor gospodari. Eu, unul, spun prezent ! Cine se mai angajează ? NICOLAE BANCIU, Dobîrlău POŞTA RUBRICII Profesor Széles Imre, Liceul Baraolt. Am primit şi vămulţumim. Ştirea a apărut în ziarul nostru de marţi, 19 februarie. Vă rugăm ca pe viitor să fiţi mai operativ, toate ştirile cu caracter cotidian comunicindu-le la telefon 1566. LA ÎNTORSURA BUZĂULUI ÎNTRECERI SPORTIVE ALE ELEVILOR în lumina Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 3 martie 1973, la Liceul de cultură generală din Întorsura Buzăului s-au adoptat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sportului şcolar, accentul punîndu-se pe sportul de masă. în acest sens, două zile pe săptămînă sunt declarate „Ziua sporturilor“ — ziua de marţi pentru fete, iar vineri pentru băieţi. Recent, s-au încheiat aici, întrecerile dotate cu „Cupa 8 Martie" la baschet, competiţie de masă rezervată fetelor, la care au participat toate clasele. Echipele au fost împărţite în două serii, iar cîştigătorii de serii au jucat în finală. Aşa s-au întîlnit anul II A şi anul III B. Mai experimentate, jucătoarele anului III B au cîştigat cu scorul de 38—24, cea mai bună realizatoare a fost Rodica Cristea cu 18 puncte. Pentru locurile trei—patru s-au întîlnit anul III/A cu anul IV B. Au învins cei din anul IV B, cu scorul de 30—29. Cele mai bune jucătoare au fost Rodica Cristea (89 puncte), Găitan Marcela anul III/A (52 puncte), Niculina Cristea anul II/A (48 puncte). în curs de desfăşurare se află competiţia pentru „Cupa Luceafărul" la volei, unde de asemenea participă toate clasele, atît fetele cit şi băieţii. AUREL RADU. „CUPA TINERETULUI" TENIS DE MASA Duminică la clubul tineretului din Ozun şi-au dat întîlnire cîştigătorii primelor locuri la tenis de masă din comunele Ozun şi Chichiş (reprezentanţii comunelor Dobîrlău şi Ilieni nu s-au prezentat). La capătul unor întreceri atractive, clasamentul arată astfel băieţi : categoria 15—19 ani, locul 1 Szabó Lajos, locul 2 Szabó Iosif şi locul 3 Gali Denes, toţi din Ozun; fete: categoria 15—19 ani, primul loc a fost ocupat de Csűrös Edit, categoria peste 20 ani, băieţi: locul 1 Bajka Zsigmond, locul 2 Márkui Zoltán şi locul 3 ►Kuti Denes, toţi din Ozun; fete : locul 1 Dobosi Ildikó, Ozun. CONSTANTIN VÎLCU ANUL VI. NIr. 1195 Meci amical de fotbal C.S. Oltul Sfîntu Gheorghe - Unirea Sfîntu Gheorghe U—1(0-1) Stadionul din Sfîntu Gheorghe, a găzduit ieri, un nou meci amical, un adevărat derbin local. Cei peste 800 de spectatori, cifră record pentru asemenea meciuri, care au înfruntat un vint rece, nu prea au plecat mulţumiţi de evoluţia ambelor echipe, care se găsesc cu 17 zile înainte de reluarea returului campionatului de fotbal. S-a jucat, este adevărat, dar nu un joc care să amuze, să facă ca tribunele să salte la faze palpitante la ambele porţi. Combinaţiile pe tot terenul s-au limitat la şutarea mingii la întîmplare, ţesăturile de pase nu s-au văzut decit rareori. De-a lungul celor 90 de minute nu s-au văzut decit puţine faze de fotbal de bună calitate, mai ales că ambele echipe se găsesc intr-un stadiu avansat de pregătire, iar concluziile meciurilor susţinute pînă în prezent trebuiau puse în aplicare. înaintarea Oltului a fost mai bună în partea a doua a jocului, dar nervozitatea şi imprecizia şi-au spus din nou cuvîntul. în schimb, apărarea Unirii şi portarul Szabó au ştiut să-şi păzească „buturile". Nici una din echipe n-a „dezlegat nodul gordian", pentru a se putea infiltra in dispozitivul de apărare advers. La ambele echipe s-a văzut o nervozitate complet inexplicabilă din moment ce era un meci amical, spre a nu-1 califica de antrenament. In care ambii antrenori să urmărească evoluţia jucătorilor, condiţia fizică, tehnică şi aplicaţiile tactitice. De la început ambele echipe s-au angajat într-o luptă acerbă nu pentru joc ci pentru victorie. Cei doi antrenori trebuie să tragă concluziile, să le arate jucătorilor şi să lupte pentru remedierea lipsurilor, care mai dăinuie in rîndul componenţilor lotului. S-au văzut şi unele ieşiri în afara regulamentului, care sunt dăunătoare, ele putând duce la pierderea unui jucător şi aceasta poate aduce mari prejudicii echipei. In general jocul a plăcut în ciuda timpului răcoros. Ambele echipe au dat lotul pentru victorie. Cei care au înscris au fost jucătorii Unirii, prin Raduly (min. 7). „Textiliştii" cu tot jocul bun din partea a doua a partidei, n-au reuşit să înscrie. După cum am spus dorinţa de egalare, imprecizia şi nervozitatea au fost factorii care au contribuit moraliceşte la ratarea ocaziilor bune de gol. Ambele echipe au „rulat" întregul lot. Oltul a folosit şi un grup de tineri din formaţia de juniori. Arbitrul Ioan Bumbu, a condus fără greşeli şi a ştiut să frîneze orice abatere a jucătorilor. GH. BRIOTA Campionatul judeţean de tenis de masă CONSTRUCTORUL TÎRGU SECUIESC VIRTUALĂ CAMPIOANĂ A PRIMULUI TUR în penultima etapă a campionatului judeţean de tenis de masă, echipa Constructorul Tîrgu Secuiesc îşi continuă seria succeselor, reuşind o victorie nesperat de uşoară asupra celeilalte pretendente la titlu — echipa Autosport din Sfîntu Gheorghe, cu scorul de 5—1, fapt ce îi asigură de pe acum titlul de campioană a turului, indiferent de rezultatele ultimei etape din 10 martie de la Sfîntu Gheorghe și Sîntionlunca. Iată rezultatele etapei a IV-a : MECIURI RESTANTE : Centrul Tîrgu Secuiesc: Constructorul Tîrgu Secuiesc — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 5—0 ; Centrul Sfîntu Gheorghe: Venus Zăbala — Bazaltul Sfîntu Gheorghe 5—2; Venus II Zăbala — Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 0^5; Venus II Zăbala — Proiectantul Sfîntu Gheorghe 0—5. MECIURILE ETAPEI: Centrul Tîrgu Secuiesc: Proiact Sfîntu Gheorghe — Autosport Sfîntu Gheorghe 0—5; P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe — Constructorul Tîrgu Secuiesc 0—5 ; Constructorul Tîrgu Secuiesc — Autosport Sfîntu Gheorghe 5—1 ; Proiact Sfîntu Gheorghe — P.T.T.R. Sfîntu Gheorghe 2—5; Centrul Sfîntu Gheorghe, Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Oltul Sfîntu Gheorghe 1—5 ; C.E.C. Sfîntu Gheorghe — Bazaltul Sfintu Gheorghe 2—5; Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Bazaltul 5—0 ; C.E.C. Sfîntu Gheorghe — Oltul Sfîntu Gheorghe 0—5; Venus I Zăbala — Proiectantul Sfîntu Gheorghe 5—2. Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Venus 1 Zăbala 2—5 . Proiectantul Sfintu Gheorghe — C.E.C. Sfîntu Gheorghe 5—0. Iată cum arată clasamentul după patru etape : 1.Venus I Zăbala 1153—1921 2.Constructorul Tîrgu Secuiesc 945— 618 3.Autosp. Sf. Gh. 1043—1018 4.Oltul Sf. Gh. 1042—1518 5.ProiectantulSfîntu Gheorghe, 1142—2718 6.Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe 1031—3215 7.Avîntul 12.Venus II Zăbala70—357 Etapa a V-a și ultima — în ziua de duminică, 10 martie, la centrele Sintionlunca și Sfîntu Gheorghe. L.D. Sintionlunca 922—2813 8.P.T.T.R. Sf. Gh. 1022—3913 9.C.E.C. Sf. Gh. 1015—41 12 10.Bazaltul Sf. Gh. 810—4210 11.Prolact Sf. Gh.8 6—408 $M După 9 runde în campionatul republican de șah, individual, al optimilor de finală în grupa a Il-a conduce Fauszt Petre cu 6 puncte, Gazda László cu 5 puncte, Veress Gabor cu 4 puncte, Seceleanu Iosif cu 3,5 puncte. In grupa a IlI-a după 6 runde conduce Scridon Teodor cu 5 puncte, urmat de Kovács Zsolt cu 4,5 puncte, Kolumban András cu 3,5 puncte. ★ Penultima rundă din cadrul concursului de şah pe echipe dotat cu „Cupa Covasnei", echipa Cooperaţia şi-a asigurat poziţia de lideră. Iată rezultatele rundei a X-a: Comerţul — Autosport 3—1; Cooperaţia — Minerul 4—0; Oltul II — Poşta 2—2; Consiliul popular judeţean — Oltul I 1—2; Metalul — Comerţul tineret 4—0. Clasamentul după runda a X-a se prezintă astfel: 1. Cooperaţia 32,5 puncte; 2. Metalul 28 puncte; 3. Oltul I 27 puncte; 4. Comerţul 26,5 puncte; 5. Spartacus 25 puncte; 6. Liceul 20 puncte; 7. Autosport 19,5 puncte; 8. Consiliul popular judeţean 17 puncte; 9. Oltul II 16 puncte; 10. Comerţul tineret 12 puncte; 11. Poşta 9 puncte; 12. Minerul 1,5 puncte. Premierea celor mai buni şahişti va avea loc în ziua de 3 martie la Clubul Gheorghe Doja. PUSKAS ATTILA, corespondent • TELEX BERLIN 28 (Agerpres). — Turneul final al celui de-al 8-lea campionat mondial masculin de handbal a început, joi, în patru oraşe din R. D. Germană cu disputarea meciurilor din cadrul celor patru grupe preliminare. La Schwerin, in meciul inaugural al grupei B, selecţionata României a întilnit reprezentativa Poloniei, pe care a învins-o cu scorul de 18—14 (10—6). în primul sfert de oră, handbaliștii români au înscris cinci goluri și nu au primit nici unul, datorită unei apărări bine organizate după sistemul 5 plus 1. în continuare, echipa poloneză, datorită jocului bun practicat de Klempel şi Dîboi reuşeşte să reducă scorul, dar iniţiativa aparţine tot formaţiei române, din care se remarcă Birtalan, în mare vervă • TELEX • cu atacuri puternice ale formaţiei de şut. Repriza secundă începe române, scorul devine 12—7 (în minutul 27) şi 17—9 (în minutul 50) în această perioadă se evidenţiază din echipa română Cristian Gaţu, Kicsid şi Radu Voina, care jucase cam şters în prima parte a partidei. Cu golul înscris de Gunesch în minutul 56 avantajul echipei noastre este de şapte puncte (18—11) şi victoria nu mai poate fi pusă la îndoială. Handbaliştii români nu mai insistă, polonezii profită fie aceste momente de relaxare şi reuşesc să înscrie trei goluri, astfel că partida ia sfîrşit cu scorul de 18—14 in favoarea echipei României. Echipa României susţine astăzi al doilea joc, la Rostock, în compania formației Spaniei.