Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-19 / nr. 1237
Pag. 2 CUVINTUL NOU m Printre făurarii chipului nou al judeţului ® Fapte de muncă dedicate apropiatei sărbători de la 1 Mai ® „întrecerea şantierelor“ — o competiţie fără învinşi • Celebritatea lui Okos Sándor! ® Acordul global cîştigă noi simpatizanţi D acă aş fi constructor şi dacă ar trebui să-i arăt unui ipotetic vizitator lucrul la care ţin cel mai mult, nu ştiu la ce m-aş opri. Este ca şi cum un părinte ar fi întrebat pe care din fiii săi îi iubeşte mai mult! Desigur, că pe toţi, deopotrivă, va veni răspunsul. Şi e firesc să fie aşa. Aidoma stau lucrurile şi cu casele. Te trudeşti să le înalţi, să le faci arătoase, pline de lumină, prietenoase, şi cînd le-ai isprăvit, parcă ai lăsat în ele ceva din sufletul tău. Şi le îndrăgeşti. Şi e greu să spui la care ţii mai mult. Confruntarea aceasta permanentă cu rezultatele muncii tale te stimulează, te face să fii mai exigent cu tine însuţi. Cred că pentru un constructor, pentru unul adevărat orice nemulţumire venită de la cei pe care îndeobşte îi numim generic — beneficiari, reprezintă un adine teme , de mîhnire. Atunci cînd durezi edificii, menite să răzbată prin ani, nu-ţi poţi permite să fii superficial, neîndemânatic ori nepriceput. Căci in acest caz timpul nu îţi mai e aliat, ci se transformă in cel mai înverşunat duşman, scoţînd la iveală toată stîngăcia, toată nedibăcia pe care ai încercat s-o ascunzi printre cărămizi şi mortar. Aceste reflecţii mi-au venit în minte deunăzi, cînd pe o vreme cîinoasă, parcă venită expre să mă „boicoteze" i-am vizitat pe constructori la locul lor de muncă, pe cîteva din şantierele întreprinderii judeţene de c°nstrucţii montaj, l-am căutat şi i-am găsit pe toţi la treabă, „insensibili" la ninsoarea şi noroiul de „afară", dîndu-i zor cu planul şi cu calitatea, lăsîndu-l doar pe reporter să „umble" la semnificaţii. Oamenii şantierelor nu prea au timp să ţi se destăinuiască. Te invită politicoşi să vezi ceea ce au făcut, să-ţi dai cu părerea dacă e bine sau nu, şi, cam atît. Lor le place mai mult să lase faptele să vorbească. Şi ele vorbesc. Planul producţiei la construcţii-montaj, pe total I.J.C.M., s-a realizat pe primul trimestru din acest an în proporţie de 101,2 la sută. Nu este foarte mult la prima vedere, dar pentru cel care are „habar" de construcţii este „ceva". Au fost predate „la cheie", cum se spune, 323 de apartamente faţă de 128, cit fuseseră planificate, din care Şantierul nr. 1 (şef şantier ing. Faluvegy Imre, ing. şef Edler László) — 178 apartamente, iar Şantierul nr. 2 (ing. Tulit Attila şi respectiv ing. Bitai Koloman) — 145 apartamente. Bineînţeles, că nu putem omite din această enumerare bilanţieră, aportul lucrătorilor din Şantierul nr 3 , instalaţii, mezinul „familiei", condus de ing. Nagy Victor. Ar mai trebui vorbit desigur, despre productivitatea muncii ce a crescut cu 25 la sută faţă de 1973, fapt ce explică în bună parte rezultatele frumoase din acest an jubiliar. Şi constructorii sunt hotărâţi să nu se oprească aici. Apropiata sărbătoare a muncii de la 1 Mai, ca şi grandioasele evenimente din viaţa ţării şi partidului — respectiv a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fascistă şi al XI-lea Congres al partidului — sînt tot atîtea temeiuri pentru obţinerea de noi şi noi succese in muncă. Vorbeam mai înainte de existenţa celor trei şantiere. Fiecare cu obiectivele sale, fiecare cu ambiţiile sale. Din cite am înţeles în urma discuţiilor purtate cu factorii de răspundere ai I.J.C.M., intre ele există o competiţie neoficială, dar cu atit mai interesantă, privind obţinerea unor rezultate din cele mai bune în producţie, privind calitatea lucrărilor şi respectarea termenelor de dare în folosinţă. Anul trecut, pe primul loc s-a clasat Şantierul nr. 2. In acest an lupta este deschisă. Cred că pentru cei peste 2.900 de salariaţi ai întreprinderii, această întrecere tacită a hărniciei, priceperii şi disciplinei nu poate fi decit stimulatoare. Şi rezultatele de pe primul trimestru sunt edificatoare. Cu mult mai bune faţă de 1973, şi desigur, mai puţin bune faţă de 1975. Ce s-a făcut? S-au extins în primul rînd lucrările în sistem de acord global — formă superioară de cointeresare materială — ajungîndu-se la un procent de 70 la sută per total întreprindere, faţă de numai 19 la sută cit era in anul precedent! A crescut în acest fel imediat şi productivitatea muncii; s-au obţinut lucrări de mai bună calitate, iar termenele de dare înfolosinţă s-au respectat şi chiar s-au devansat. Dar constructorii — oameni dîrzi, vor şi mai mult, să extindă munca în acord global la 80 la sută. Cei de pe Şantierul nr. 3 instalaţii chiar au propus — şi acum este în faza de realizare — contractarea tuturor lucrărilor pe 1974 în sistemul acordului global, dînd un frumos exemplu colegilor lor. In felul acesta oamenii sunt cointeresaţi şi mai mult să facă treabă bună, se întăreşte spiritul de colaborare şi disciplină în cadrul echipelor de muncă, iar „chiulangiilor" începe să le fie arătată tot mai insistent „aşa". Căci este firesc să tragi tare atunci cînd preiei de la zero un obiectiv şi-l înalţi la cotele finale, ştiind că renumele şi cîştigul ţi-s legate de modul în care te achiţi de sarcini, de calitatea lucrărilor pe care le execuţi. „Numai, cu oameni serioşi şi pricepuţi se poate face o treabă bună"! Este un adevăr — poate banal — pe care l-am auzit rostit de toţi şefii de echipă cu care am stat de vorbă, este însă un adevăr care pe şantier, acolo unde munca este mai aspră şi mai grea ca în multe alte locuri, capătă greutate. Una din multele brigăzi fruntaşe pe care am cunoscut-o, recent, este cea a lui Okos Sándor. Este o brigadă celebră, ca şi şeful ei, uşor de găsit dacă-l întrebi pe primul constructor ieşit în cale. Aşa am găsit-o şi eu. Lucra în cartierul de locuinţe — Ciuc, din oraşul Sfîntu Gheorghe, evident, tot la nişte blocuri. Şi deşi fusesem avertizat că Okos Sándor este un om taciturn, prea puţin dispus să „dea declaraţii presei", am reuşit să-l fac să-mi spună tot ceea ce mă interesa. Văzînd că-l „iscodesc" mai mult despre tovarăşii de echipă şi mai puţin despre el, a devenit ca prin minune vorbăreţ. „Scrieţi, că împreună cu ei, am terminat chiar ieri, încă două blocuri, şi de azi ne-am apucat de altele. Uitaţi-vă in jur. Multe din construcţiile pe care le vedeţi au ieşit din mina noastră. Sintem 28 de oameni în echipă. Unii sunt zidari, alţii dulgheri sau montori. Sintem o brigadă complexă. Se pricep băieţii ca de toate şi asta mă bucură. Cînd ne apucăm de-o treabă, apoi nu ne jucăm. Planul e plan şi trebuie, făcut!" Bine, dar dumneavoastră ştiu că nu vă mulţumiţi doar cu cit zice planul. Aşa, de pildă, am aflat, că lună de lună îl depăşiţi aproape cu 20 la sută ! ? Cum reuşiţi, cînd alţii — căci mai sînt şi din aceştia — se tot plîng, pe toate drumurile că planu-i mare şi nu-1 pot face? „Păi, cum să vă spun ? Nu e complicat deloc. Eu im cunosc foarte bine muncitorii din echipă. Din 1969, de cînd am venit la I.J.C.M., am lucrat cu aceiaşi oameni. Suntem ca o familie, ştim ce putem face şi ce nu. Punem toţi umărul, nu ne „tofilăm" de la muncă, lăsîndu-1 pe altul la greu. Lucrăm un acord global, băieţii cîştigă bine, aşa că de ce-am da înapoi?". Va văd un om tînăr, tovarăşe Okos. Ciţi ani aveţi ? ,,30. Din care vreo 14, i-am petrecut pe şantiere. Am luat-o de tînăr. Am lucrat şi pe şantiere mari— în Bucureşti, la înălţarea Teatrului Naţional — aşa că am „ceva" experienţă. Poate şi de aceea, băieţii din echipă mă ascultă. Dar, de unul singur, n-aş fi făcut mare lucru. Lor, lui Ferencz Pál, Hentz Ferencz, Mayor Coloman, Kondor Gábor şi celorlalţi trebuie să le mulţumesc, dacă astăzi sunt ,,celebru", cum ziceaţi dumneavoastră ...“. Documentîndu-mă pentru acest reportaj am petrecut mai multe ceasuri la sediul întreprinderii. Luînd date, notînd cifre, am trecut în revistă oparte din vasta şi dificila muncă a constructorilor. Dar, în spatele datelor şi al cifrelor, i-am desluşit pe oameni, pe făurarii noului chip al judeţului. La intrarea în sediul administrativ este aşezat un mare panou de onoare, pe care sunt prinse mai multe fotografii. Chipuli d€ constructori fruntaşi, familiare pentru mulţi, anonime pentru şi mai mulţi. Oare cîţi din cei ce locuiesc, în cartierele Simeria şi Ciucului din Sfinţii Gheorghe, în oraşele Tîrgu Secuiesc şi Baraolt. II cunosc pe meşterii care au pus ceva din talentul şi priceperea lor, în zidurile zvelte ale blocurilor in care stau ei? Oare citi din muncitorii noilor întreprinderi apărute pe harta judeţului îi cunosc pe tovarăşii lor , constructorii, care au trudit zi de zi, uneori cu eforturi deosebite, să dea obiectivele la timp în funcţiune? Desigur că puţini. Poate de aceea este nimerit să-i facem cunoscuţi mai des pe aceşti anonimi, nu numai cu ocazii festive, cum se mai obişnuieşte uneori. Am notat astfel, după acel panou al cinstirii celor mai buni, numele zidarilor Daragics Zoltán, Torzok Imre, Fadgyas Iosif, ale maiştrilor Simon Ferencz, Marosi Sándor, Fodor Gyula, Deák David, al fieraruluibetonist Székely Albert, al electricianului Varga Iosif. Dar credeţi oare că numai ei sînt fruntaşi ? Am spicuit din lunga listă a evidenţiaţilor în muncă pe anul 1973 — evidenţiaţi care au primit diploma de fruntaşi în producţie, iar alţii „Steluţa de fruntaş" — doar cîteva nume: echipele conduse de Király Péter, Vass Péter, Rubicsics Iosif, muncitorii Raduly András, Bartha Károly, Ion Lupu, Deák Iosif, Balogh Lajos, Egyed Ernő, Baricz Imre ş.a. Este uneori foarte dificil să te opreşti la unii, căci îi poţi nedreptăţi pe alţii. Cum însă constructorii nu sînt oameni invidioşi, şi cu atît mai puţin ranchiunoşi, suntem siguri că şi consemnarea acestor puţine nume va fi pentru întregul colectiv un prilej de mîndrie. In genere, cuvintele laudative apărute la gazetă ne bucură. Dar, infinit mai mult, te bucură preţuirea tovarăşilor de muncă, stima şi respectul lor. Cu ei eşti şi la bine şi la rău ; cu ei te burcuri de succesul muncii împlinite. Acestor numeroşi anonimi le-am dedicat reportajul de faţă. HORIA C. DELIU Foto : BARTHA ARPAD LA ÎNTREPRINDEREA DE ŞURUBURI DIN TIRGU SECUIESC. Noi capacităţi de producţie, realizate prin autoutilaje! Îndeplinind unul din dezideratele majore ale îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest al patrulea an al cincinalului, montorii şi specialiştii de la întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, au dat recent în folosinţă, o nouă capacitate de producţie. Noua capacitate — capabilă să adauge celor existente o producţie globală industrială evaluată la circa 10 milioane lei anual — a fost realizată în întregime în cadrul acţiunii de autoutilare. Aşa, au fost executate — pe spaţii improvizate — o serie de utilaje şi instalaţii strict necesare actualei etape de dezvoltare a întreprinderii. Prin confecţionarea lor pe calea autoutilării, au fost economisite importante fonduri valutare — întrucît în alte condiţii, respectivele utilaje şi instalaţii urmau să fie importate. Practic este vorba de maşini automate de filetat piuliţe, instalaţii automate de marcat bare, cuptoare rotative, instalaţii de sablat scule, macarale rotitoare, o instalaţie de decupare ş.a. De menţionat, că toate aceste utilaje şi instalaţii, au un grad înaintat de tehnicitate , asigurînd astfel tehnologiei de fabricaţie, importante resurse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii. Şi încă ceva : dacă activitatea de autoutilare desfăşurată în anul 1973 s-a soldat cu un bilanţ de circa 3.000.000 lei — în acest an, colectivul de aici este hotărit ca în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării şi a Congresului al XI-lea al P.C.R. să o ridice pe noi trepte de eficienţă. DUMITRU TUDOSE LA I.A.S. FERMA OZUN: Rezultatele răsplătesc hărnicia oamenilor Sfîrşitul săptămînii trecute a coincis cu terminarea plantării cartofilor pe întreaga suprafaţă de 220 ha, cît era planificată. Încheierea acestei operaţii după numai 11 zile, ne face să credem că buna organizare şi efortul intens depus de cei antrenaţi în această lucrare, s-au făcut simţite în fiecare zi. Pentru sortarea cartofilor au fost aduse 60 de persoane din judeţul Vrancea, cărora li s-au asigurat condiţii corespunzătoare (hrană caldă şi cazare), la Coşeni. Pe aportul lor se bazează conducerea fermei şi la efectuarea lucrărilor pe care le necesită această cultură. Zilnic s-a lucrat la plantatul cartofilor cu 11 tractoare, dintre care 4 executau lucrări de pregătire a terenului, 5 la plantat şi 2 la transportul seminţei. Pînă în prezent, însămînţarea culturilor din prima şi a doua epocă, s-a efectuat în întregime pe următoarele suprafeţe: orzoaica — 255 ha, mazăre — 40 ha, lucerna — 20 ha, ierburi perene ■— 21 ha, cartofi — 220 ha şi sfeclă pe 20 ha, totalizing 576 ha. Momentan se efectuează lucrări de pregătire a terenului în vederea insămânţării celor 100 ha de porumb siloz — suprafaţă din care, 20 ha vor fi folosite pentru masă verde. Pentru însămînţarea porumbului la timpul potrivit, va fi zilnic verificată temperatura solului. Această lucrare se pare că va fi declanşată în a doua jumătate a lunii aprilie. Pentru evitarea efectelor nedorite ale acestei primăveri secetoase, irigarea culturilor e considerată aici, drept o problemă de mare importanţă, pe care, conducerea fermei a analizat-o la timpul potrivit. Dealtfel, luni, 8 aprilie au fost irigate primele suprafeţe. Vor fi irigate şi terenurile cu lucerna, ierburi perene, precum şi celelalte culturi care necesită mai multă umiditate. Suprafaţa ce urmează a fi irigată este de 291 ha, din care, 100 ha vor fi udate fără nici o investiţie. Cele două staţii de pompare şi alte şase agregate „APT/4", vor înlătura în bună parte consecinţele nedorite ale zilelor secetoase. C. VILCU LA COVASNA. Pregătiri pentru deschiderea sezonului estival Pentru edilii oraşului Covasna, apropiatul sezon balnear creează şi o serie de probleme, care trebuie rezolvate cît mai urgent. Printre ele, asigurarea unei circulaţii rutiere mai lesnicioase, asigurarea liniştii oraşului, protecţia mediului ambiant, punerea în valoare a izvoarelor de apă minerală, acţiuni de înfrumuseţare a localităţii. în planul de acţiuni întocmit împreună cu deputaţii oraşului, sunt cuprinse : construcţii, de străzi pe 7.060 m.p. construcţii de trotuare pe 4.950 m.p., reparaţii de străzi şi trotuare pe 47.530 m.p., amenajări de spaţii verzi pe o suprafaţă de 1,17 ha, întreţineri de parcuri, spaţii şi zone verzi, pe 17,8 ha, plantarea a 1.000 de puieţi de arbori şi pomi, îndiguiri pe o lungime de 290 m. In planul Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc mai sunt cuprinse lucrări de alimentare cu apă potabilă a anumitor zone din oraş, pavarea unor străzi (str. Gării, Şcolii, Gabor Aron), plantarea a 94 de indicatoare de circulaţie şi patru oglinzi pentru creşterea securităţii circulaţiei, amplasarea în „Valea Hanko", a unor căsuţe turistice şi alte acţiuni pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a sezonului balnear. De remarcat, că la toate aceste lucrări, o contribuţie deosebită îşi vor aduce localnicii prin acţiuni de muncă patriotică. Ei vor contribui astfel, în mod substanţial, la înfrumuseţarea oraşului lor. AUREL HULPOI ANUL VII. Nr. 1237 La rînd... ca la moara din Barcani ! Foto: EUGEN BUZEA. 28 aprilie - zi plină de manifestări pioniereşti d in oraşul Tîrgu Secuiesc se desfăşoară cu intensitate pregătirile pentru serbarea care va avea loc în ziua de 28 aprilie, în cinstea aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei pionierilor. Această manifestare va cuprinde în programul ei, întreceri sportive ce se vor desfăşura pe stadionul oraşului, iar în sala mare a Casei de cultură un frumos spectacol cultural-artistic. Întreaga zi de 28 aprilie — cu o scurtă pauză la amiază — va fi, aşadar, dedicată sărbătoririi a 25 de ani de existenţă a Organizaţiei de pionieri din ţara noastră. SAVI ADRIAN * O IMPORTANTĂ INIŢIATIVĂ Concurs pe tema: „Creşterea şi îngrijirea animalelor" început de zi de muncă la C.A.P. Zăbala. O dimineaţă ca toate celelalte şi totuşi... Abia ieşiţi din „schimbul" de noapte, îngrijitorii de animale s-au adunat emoţionaţi ca nişte şcolari la examene, în sala cooperativei. Aici, ei şi toţi lucrătorii din sectorul zootehnic, al C.A.P., aveau să se întreacă într-un original concurs gen — „Cine ştie, cîştigă !“ — pe tema „Creşterea şi îngrijirea animalelor". Disputa a fost aprinsă. S-au întrecut 10 concurenţi — reprezentanţi ai cinci grupe zootehnice. Şi, cum fiecare concurs se soldează cu câştigători, iată-i: LOCUL I. — ocupat de îngrijitoarele de animale Paly Irina şi Gall Rozalia; LOCUL II — Buginga Ştefan şi Gergelly Béla; LOCUL III — Gali Ferencz şi Gabor Iosif. •Secretarul comitetului de partid pe C.A.P., tovarăşul Mihai Bercheu, a înmînat cîştigătorilor diferite premii în obiecte. Un cuvînt de laudă se cuvine celor care au contribuit la buna organizare şi desfăşurare a concursului — Ştefan Both, medic veterinar, Gocz Gábor, tehnician şi Nicolae Bercheu, brigadier zootehnic. CSALAR LUDOVIC Tineretul Zagonean - factor activ în viaţa culturală a comunei Zagonni, comună mare, cu foarte mulţi tineri, s-a remarcat întotdeauna printr-o activitate culturală bogată. Corul căminului cultural a probat, nu o dată, valoarea artistică a interpretării f fapt ce l-a făcut renumit atât în judeţ, cit şi în afara lui. Aproape jumătate din cei 80 de membri ai corului sînt utecişti, fapt care demonstrează participarea activă a tinerilor în această formaţie. Nu demult, cu ocazia întîlnirii-concurs a corurilor din judeţ, auditorii care au umplut sala pînă la refuz, au putut asculta o serie de piese corale închinate patriei şi partidului — piese a căror interpretare s-a bucurat de un deosebit succes, lucru reliefat dealtfel şi de juriu. Sfera activităţii culturale a tineretului nu se rezumă însă numai la cor. Formaţiile de teatru şi dansuri, brigada artistică de agitaţie, iau parte în mod curent la diferitele manifestări închinate unor evenimente, precum şi la numeroase concursuri judeţene. Că aici, activitatea culturală este o permanenţă, e dovedită şi de faptul că la sfirşitul acestei săptămîni, brigada artistică de agitaţie, condusă de tînăra profesoară Katalin Şinka, va participa la faza judeţeană a concursului brigăzilor artistice, iar în cadrul celor două cămine culturale, se vor prezenta piesele de teatru „Frumoasa Domokos Ana" — inspirată dintr-o baladă populară — şi piesa într-un act, „Ziua de primire". Dintre tinerii interpreţi se remarcă printr-o activitate prodigioasă, Nicolae Cosneanu, Doina State, Rozalia Manole, Béla Molnár şi alţii. Trebuie apreciat faptul că, deşi mulţi dintre aceşti tineri se află în „focul“ bătăliei pentru recoltă, ei găsesc totuşi şi timpul necesar pentru a participa la repetiţii, iar duminica şi-o petrec în mod plăcut şi instructiv, prezentînd spectacole pentru cei ce muncesc pe ogoare şi în fabrici! GH. NEGULESCU