Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-19 / nr. 1237

Pag. 2 CUVINTUL NOU m Printre făurarii chipului nou al judeţului ® Fapte de muncă dedicate apropiatei săr­bători de la 1 Mai ® „întrecerea şantierelor“ — o competiţie fără învinşi • Celebritatea lui Okos Sándor! ® Acordul global cîştigă noi simpatizanţi D­ acă aş fi constructor şi dacă ar trebui să-i arăt unui ipotetic vi­zitator lucrul la care ţin cel mai mult, nu ştiu la ce m-aş opri. Este ca şi cum un părinte ar fi întrebat pe care din fiii săi îi iu­beşte mai mult! Desigur, că pe toţi, deopotrivă, va veni răspun­sul. Şi e firesc să fie aşa. Aidoma stau lucrurile şi cu casele. Te trudeşti să le înalţi, să le faci a­­rătoase, pline de lumină, priete­noase, şi cînd le-ai isprăvit, par­că ai lăsat în ele ceva din sufle­tul tău. Şi le îndrăgeşti. Şi e greu să spui la care ţii mai mult. Con­fruntarea aceasta permanentă cu rezultatele muncii tale te stimu­lează, te face să fii mai exigent cu tine însuţi. Cred că pentru un constructor, pentru unul adevă­rat orice nemulţumire venită de la cei pe care îndeobşte îi numim generic — beneficiari, reprezin­tă un adine teme­ , de mîhnire. A­­tunci cînd durezi edificii, menite să răzbată prin ani, nu-ţi poţi permite să fii superficial, neînde­mânatic ori nepriceput. Căci in acest caz timpul nu îţi mai e aliat, ci se transformă in cel mai înverşunat duşman, scoţînd la i­­veală toată stîngăcia, toată nedi­­băcia pe care ai încercat s-o as­cunzi printre cărămizi şi mortar. Aceste reflecţii mi-au venit în minte deunăzi, cînd pe o vreme cîinoasă, parcă venită expre să mă „boicoteze" i-am vizitat pe constructori la locul lor de mun­că, pe cîteva din şantierele în­treprinderii judeţene de c°n­­strucţii­ montaj, l-am căutat şi i-am găsit pe toţi la treabă, „in­sensibili" la ninsoarea şi noroiul de „afară", dîndu-i zor cu planul şi cu calitatea, lăsîndu-l doar pe reporter să „umble" la semnifica­ţii. Oamenii şantierelor nu prea au timp să ţi se destăinuiască. Te invită politicoşi să vezi ceea ce au făcut, să-ţi dai cu părerea da­că e bine sau nu, şi, cam atît. Lor le place mai mult să lase faptele să vorbească. Şi ele vor­besc. Planul producţiei la con­­strucţii-montaj, pe total I.J.C.M., s-a realizat pe primul trimestru din acest an în proporţie de 101,2 la sută. Nu este foarte mult la prima vedere, dar pentru cel care are „habar" de construcţii este „ceva". Au fost predate „la cheie", cum se spune, 323 de a­­partamente faţă de 128, cit fuse­seră planificate, din care Şantie­rul nr. 1 (şef şantier ing. Falu­­vegy Imre, ing. şef Edler László) — 178 apartamente, iar Şan­tierul nr. 2 (ing. Tulit Attila şi respectiv ing. Bitai Koloman) — 145 apartamente. Bineînţeles, că nu putem omite din această enumerare bilanţieră, aportul lu­crătorilor din Şantierul nr 3 , instalaţii, mezinul „familiei", con­dus de ing. Nagy Victor. Ar mai trebui vorbit desigur, despre pro­ductivitatea muncii ce a crescut cu 25 la sută faţă de 1973, fapt ce explică în bună parte rezulta­tele frumoase din acest an jubi­liar. Şi constructorii sunt hotărâţi să nu se oprească aici. Apropiata sărbătoare a muncii de la 1 Mai, ca şi grandioasele evenimente din viaţa ţării şi partidului — respectiv a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fascistă şi al XI-lea Congres al partidului — sînt tot atîtea temeiuri pentru obţinerea de noi şi noi succese in muncă. V­orbeam mai înainte de existenţa celor trei şan­tiere. Fiecare cu o­­biectivele sale, fiecare cu ambiţiile sale. Din cite am înţe­les în urma discuţiilor purtate cu factorii de răspundere ai I.J.C.M., intre ele există o competi­ţie neoficială, dar cu atit mai in­teresantă, privind obţinerea unor rezultate din cele mai bune în producţie, privind calitatea lucră­rilor şi respectarea termenelor de dare în folosinţă. Anul trecut, pe primul loc s-a clasat Şantie­rul nr. 2. In acest an lupta este deschisă. Cred că pentru cei pes­te 2.900 de salariaţi ai întreprin­derii, această întrecere tacită a hărniciei, priceperii şi disciplinei nu poate fi decit stimulatoare. Şi rezultatele de pe primul trimes­tru sunt edificatoare. Cu mult mai bune faţă de 1973, şi desigur, mai puţin bune faţă de 1975. Ce s-a făcut? S-au extins în primul rînd lucrările în sistem de acord global — formă superi­oară de cointeresare materială — ajungîndu-se la un procent de 70 la sută per total întreprindere, faţă de numai 19 la sută cit era in anul precedent! A crescut în acest fel imediat şi productivita­tea muncii; s-au obţinut lucrări de mai bună calitate, iar terme­nele de dare în­­folosinţă s-au respectat şi chiar s-au devansat. Dar constructorii — oameni dîrzi, vor şi mai mult, să extindă mun­ca în acord global la 80 la sută. Cei de pe Şantierul nr. 3 in­stalaţii chiar au propus — şi a­­cum este în faza de realizare — contractarea tuturor lucrărilor pe 1974 în sistemul acordului global, dînd un frumos exemplu colegilor lor. In felul acesta oamenii sunt cointeresaţi şi mai mult să facă treabă bună, se întăreşte spiritul de colaborare şi disciplină în ca­drul echipelor de muncă, iar „chiulangiilor" începe să le fie arătată tot mai insistent „aşa". Căci este firesc să tragi tare a­­tunci cînd preiei de la zero un obiectiv şi-l înalţi la cotele fina­le, ştiind că renumele şi cîştigul ţi-s legate de modul în care te achiţi de sarcini, de calitatea lu­crărilor pe care le execuţi. „Nu­mai, cu oameni serioşi şi price­puţi se poate face o treabă bună"! Este un adevăr — poate banal — pe care l-am auzit rostit de toţi şefii de­ echipă cu care am stat de vorbă, este însă un adevăr ca­re pe şantier, acolo unde munca este mai aspră şi mai grea ca în multe alte locuri, capătă greuta­te. U­na din multele brigăzi frun­taşe pe care am cunoscut-o, recent, este cea a­ lui Okos Sándor. Este o brigadă celebră, ca şi şeful ei, uşor de găsit d­acă-l întrebi pe primul constructor ie­şit în cale. Aşa am găsit-o şi eu. Lucra în cartierul de locuinţe — Ciuc, din oraşul Sfîntu Gheorghe, evident, tot la nişte blocuri. Şi deşi fusesem avertizat că Okos Sándor este un om taciturn, prea puţin dispus să „dea declaraţii presei", am reuşit să-l fac să-mi spună tot ceea ce mă interesa. Văzînd că-l „iscodesc" mai mult despre tovarăşii de echipă şi mai puţin despre el, a devenit ca prin minune vorbăreţ. „Scrieţi, că îm­preună cu ei, am terminat chiar ieri, încă două blocuri, şi de azi ne-am apucat de altele. Uitaţi-vă in jur. Multe din construcţiile pe care le vedeţi au ieşit din mina noastră. Sintem­ 28 de oameni în echipă. Unii sunt zidari, alţii dul­gheri sau montori. Sintem­ o bri­gadă complexă. Se pricep băieţii ca de toate şi asta mă bucură. Cînd ne apucăm de-o treabă, apoi nu ne jucăm. Planul e plan şi trebuie, făcut!" Bine, dar dumneavoastră ştiu că nu vă mulţumiţi doar cu cit zice planul. Aşa, de pildă, am a­­flat, că lună de lună îl depăşiţi aproape c­u 20 la sută ! ? Cum reuşiţi, cînd alţii — căci mai sînt şi din aceştia — se tot plîng, pe toate drumurile că planu-i mare şi nu-1 pot face? „Păi, cum să vă spun ? Nu e complicat deloc. Eu im­ cunosc foarte bine muncitorii din echipă. Din 1969, de cînd am venit la I.J.C.M., am lucrat cu aceiaşi oameni. Suntem­ ca o fa­milie, ştim ce putem face şi ce nu. Punem toţi umărul, nu ne „tofilăm" de la muncă, lăsîndu-1 pe altul la greu. Lucrăm un a­­cord global, băieţii cîştigă bine, aşa că de ce-am da înapoi?". Va văd un om tînăr, tovarăşe Okos. Ciţi ani aveţi ? ,,30. Din care vreo 14, i-am petrecut pe şantiere. Am luat-o de tînăr. Am lucrat şi pe şantiere mari­­—­ în Bucureşti, la înălţarea Teatrului Naţional — aşa că am „ceva" ex­perienţă. Poate şi de aceea, bă­ieţii din echipă mă ascultă. Dar, de unul singur, n-aş fi făcut mare lucru. Lor, lui Ferencz Pál, Hentz Ferencz, Mayor Coloman, Kondor Gábor şi celorlalţi trebuie să le mulţumesc, dacă astăzi sunt ,,ce­lebru", cum ziceaţi dumneavoas­tră ...“. D­ocumentîndu-mă pentru a­­cest reportaj am petrecut mai multe ceasuri la sediul întreprinderii. Luînd date, no­­tînd cifre, am trecut în revistă o­­parte din vasta şi dificila muncă a constructorilor. Dar, în spatele datelor şi al cifrelor, i-am desluşit pe oameni, pe făurarii noului chip al judeţului. La intrarea în sediul administrativ este aşezat un mare panou de onoare, pe ca­re sunt prinse mai multe fotogra­fii. Chipuli d€ constructori frun­taşi, familiare pentru mulţi, a­­nonime pentru şi mai mulţi. Oare cîţi din cei ce locuiesc, în cartie­rele Simeria şi Ciucului din Sfin­ţii Gheorghe, în oraşele Tîrgu Secuiesc şi Baraolt. II cunosc pe meşterii care au pus ceva din ta­lentul şi priceperea lor, în zidu­rile zvelte ale blocurilor in care stau ei? Oare citi din­ muncitorii noilor întreprinderi apărute pe harta judeţului îi cunosc pe to­varăşii lor , constructorii, care au trudit zi de zi, uneori cu e­­forturi deosebite, să dea obiecti­vele la­ timp în funcţiune? Desi­gur că puţini. Poate de aceea este nimerit să-i facem cunoscuţi mai des pe aceşti anonimi, nu numai cu ocazii festive, cum se mai obişnuieşte uneori. Am notat astfel, după acel panou al cinsti­rii celor mai buni, numele zidari­lor Daragics Zoltán, Torzok Imre, Fadgyas Iosif, ale­ maiştrilor Simon­ Ferencz, Marosi Sándor, Fodor Gyula, Deák David, al fierarului­­betonist Székely Albert, al elec­tricianului Varga Iosif. Dar cre­deţi oare că numai ei sînt frun­taşi ? Am spicuit din lunga listă a evidenţiaţilor în muncă pe a­­nul 1973 — evidenţiaţi care au primit diploma de fruntaşi în pro­ducţie, iar alţii „Steluţa de frun­taş" — doar cîteva nume: echipele conduse de Király Péter, Vass Péter, Rubicsics Iosif, muncitorii Raduly András, Bartha Károly, Ion Lupu, Deák Iosif, Balogh La­jos, Egyed Ernő, Bar­icz Imre ş.a. Este uneori foarte dificil să te o­­preşti la unii, căci îi poţi nedrep­tăţi pe alţii. Cum însă construc­torii nu sînt oameni invidioşi, şi cu atît mai puţin ranchiunoşi, sun­tem­ siguri că şi consemnarea a­­cestor puţine nume va fi pentru întregul colectiv un prilej de mîndrie. In genere, cuvintele lau­dative apărute la gazetă ne bucu­ră. Dar, infinit mai mult, te bucu­ră preţuirea tovarăşilor de mun­că, stima şi respectul lor. Cu ei eşti şi la bine şi la rău ; cu ei te burcuri de succesul muncii îm­plinite. Acestor numeroşi anonimi le-am dedicat reportajul de faţă. HORIA C. DELIU Foto : BARTHA ARPAD LA ÎNTREPRINDEREA DE ŞURUBURI DIN TIRGU SECUIESC. Noi capacităţi de producţie, realizate prin autoutilaje! Îndeplinind unul din dezidera­tele majore ale îndeplinirii sarci­nilor de plan pe acest al patrulea an al cincinalului, montorii şi specialiştii de la întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, au dat recent în folosinţă, o nouă ca­pacitate de producţie. Noua capacitate —­ capabilă să adauge celor existente o produc­ţie globală industrială evaluată la circa 10 milioane lei anual — a fost realizată în întregime în ca­drul acţiunii de autoutilare. Aşa, au fost executate — pe spaţii im­provizate — o serie de utilaje şi instalaţii strict necesare actua­lei etape de dezvoltare a între­prinderii. Prin confecţionarea lor pe calea autoutilării, au fost eco­nomisite importante fonduri va­lutare — întrucît în alte condiţii, respectivele utilaje şi instalaţii urmau să fie importate. Practic este vorba de maşini automate de filetat piuliţe, insta­laţii automate de marcat bare, cuptoare rotative, instalaţii de sa­blat scule, macarale rotitoare, o instalaţie de decupare ş.a. De menţionat, că toate aceste utilaje şi instalaţii, au un grad înaintat de tehnicitate , asigurînd astfel tehnologiei de fabricaţie, impor­tante resurse de creştere a pro­­ducţiei şi productivităţii muncii. Şi încă ceva : dacă activitatea de autoutilare desfăşurată în a­­nul 1973 s-a soldat cu un bilanţ de circa 3.000.000 lei — în acest an, colectivul de aici este hotărit ca în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării şi a Con­gresului al XI-lea al P.C.R. să o ridice pe noi trepte de eficienţă. DUMITRU TUDOSE LA I.A.S. FERMA OZUN: Rezultatele răsplătesc hărnicia oamenilor Sfîrşitul săptămînii trecute a coincis cu terminarea plantării cartofilor pe întreaga suprafaţă de 220 ha, cît era planificată. În­cheierea acestei operaţii după numai 11 zile, ne face să credem că buna organizare şi efortul in­tens depus de cei antrenaţi în această lucrare, s-au făcut simţi­te în fiecare zi. Pentru sortarea cartofilor au fost aduse 60 de persoane din judeţul Vrancea, cărora li s-au asigurat condiţii corespunzătoare (hrană caldă şi cazare), la Coşeni. Pe aportul lor se bazează conducerea fermei şi la efectuarea lucrărilor pe care le necesită această cultură. Zil­nic s-a lucrat l­a plantatul car­tofilor cu 11 tractoare, dintre ca­re 4 executau lucrări de pregă­tire a terenului, 5 la plantat şi 2 la transportul seminţei. Pînă în prezent, însămînţarea culturilor din prima şi a doua epocă, s-a e­­fectuat în întregime pe următoa­rele suprafeţe: orzoaica —­ 255 ha, mazăre — 40 ha, lucerna — 20 ha, ierburi perene ■— 21 ha, cartofi — 220 ha şi sfeclă pe 20 ha, totalizing 576 ha. Momen­tan se efectuează lucrări de pre­gătire a terenului în vederea in­sămânţării celor 100 ha de po­rumb siloz — suprafaţă din care, 20 ha vor fi folosite pentru masă verde. Pentru însămînţarea porumbu­lui la timpul potrivit, va fi zilnic verificată temperatura solului. A­­ceastă lucrare se pare că va fi declanşată în a doua jumătate a lunii aprilie. Pentru evitarea efectelor nedo­rite ale acestei primăveri sece­toase, irigarea culturilor e consi­derată aici, drept o problemă de mare importanţă, pe care, condu­cerea fermei a analizat-o la tim­pul potrivit. Dealtfel, luni, 8 a­­prilie au fost irigate primele su­prafeţe. Vor fi irigate şi terenu­rile cu lucerna, ierburi perene, precum şi celelalte culturi care necesită mai multă umiditate. Su­prafaţa ce urmează a fi irigată este de 291 ha, din care, 100 ha vor fi udate fără nici o investi­ţie. Cele două staţii de pompare şi alte şase agregate „APT/4", vor înlătura în bună parte consecin­ţele ned­orite ale zilelor secetoa­se. C. VILCU LA COVASNA. Pregătiri pentru deschiderea sezonului estival Pentru edilii oraşului Covasna, apropiatul sezon balnear creea­ză şi o serie de probleme, care trebuie rezolvate cît mai urgent. Printre ele, asigurarea unei circulaţii rutiere mai lesnicioase, asigu­rarea liniştii oraşului, protecţia mediului ambiant, punerea în va­loare a izvoarelor de apă minerală, acţiuni de înfrumuseţare a loca­lităţii. în planul de acţiuni întocmit împreună cu­ deputaţii oraşului, sunt cuprinse : construcţii, de străzi pe 7.060 m.p. construcţii de trotuare pe 4.950 m.p., reparaţii de străzi şi trotuare pe 47.530 m.p., amenajări de spaţii verzi pe o suprafaţă de 1,17 ha, întreţineri de parcuri, spaţii şi zone verzi, pe 17,8 ha, plantarea a 1.000 de puieţi de arbori şi pomi, îndiguiri pe o lungime de 290 m. In planul Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc mai sunt cuprinse lucrări de alimentare cu apă potabilă a anumitor zone din oraş, pavarea unor străzi (str. Gării, Şcolii, Gabor Aron), plantarea a 94 de indicatoare de circulaţie şi patru oglinzi pentru creşterea securităţii circulaţiei, amplasarea în „Valea Hanko", a unor căsuţe turistice şi alte acţiuni pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a sezonului balnear. De remarcat, că la toate aceste lucrări, o contribuţie deosebită îşi vor aduce localnicii prin acţiuni de muncă patriotică. Ei vor contribui astfel, în mod substanţial, la înfrumuseţarea oraşului lor. AUREL HULPOI ANUL VII. Nr. 1237 La rînd... ca la moara din Barcani ! Foto: EUGEN BUZE­A. 28 aprilie - zi plină de manifestări pioniereşti d­ in oraşul Tîrgu Secuiesc se desfăşoară cu intensitate pregă­tirile pentru serbarea care va avea loc în ziua de 28 aprilie, în cinstea aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Organi­zaţiei pionierilor. Această ma­nifestare va cuprinde în pro­gramul ei, întreceri sportive ce se vor desfăşura pe stadio­nul oraşului, iar în sala mare a Casei de cultură un frumos spectacol cultural-artistic. În­treaga zi de 28 aprilie — cu o scurtă pauză la amiază — va fi, aşadar, dedicată sărbătoririi a 25 de ani de existenţă a Or­ganizaţiei de pionieri din ţara noastră. SAVI ADRIAN * O IMPORTANTĂ INIŢIATIVĂ Concurs pe tema: „Creşterea şi îngrijirea animalelor" început de zi de muncă la C.A.P. Zăbala. O dimineaţă ca toate celelalte şi totuşi... Abia ieşiţi din „schimbul" de noapte, îngrijitorii de animale s-au adunat emoţionaţi ca nişte şcolari la examene, în sala coo­perativei. Aici, ei şi toţi lucrăto­rii din sectorul zootehnic, al C.A.P., aveau să se întreacă în­tr-un original concurs gen — „Cine ştie, cîştigă !“ — pe tema „Creşterea şi îngrijirea animale­lor". Disputa a fost aprinsă. S-au în­trecut 10 concurenţi — reprezen­tanţi ai cinci grupe zootehnice. Şi, cum fiecare concurs se soldea­ză cu câştigători, iată-i: LOCUL I. — ocupat de îngriji­toarele de animale Paly Irina şi Gall Rozalia; LOCUL II — Bugin­­ga Ştefan şi Gergelly Béla; LO­CUL III — Gali Ferencz şi Gabor Iosif. •Secretarul comitetului de par­tid pe C.A.P., tovarăşul Mihai Bercheu, a înmînat cîştigătorilor diferite premii în obiecte. Un cuvînt de laudă se cuvine celor care au contribuit la buna organizare şi desfăşurare a con­cursului — Ştefan Both, medic veterinar, Gocz Gábor, tehnician şi Nicolae Bercheu, brigadier zootehnic. CSALAR LUDOVIC Tineretul Zagonean - factor activ în viaţa culturală a comunei Zagonni, comună mare, cu foarte mulţi tineri, s-a remar­cat întotdeauna printr-o acti­vitate culturală bogată. Corul căminului cultural a probat, nu o dată, valoarea artistică a in­terpretării f fapt ce l-a fă­cut renumit atât în judeţ, cit şi în afara lui. Aproape ju­mătate din cei 80 de membri ai corului sînt utecişti, fapt care demonstrează participa­rea activă a tinerilor în aceas­tă formaţie. Nu demult, cu ocazia întîl­­nirii-concurs a corurilor din judeţ, auditorii care au um­plut sala pînă la refuz, au pu­tut asculta o serie de piese co­rale închinate patriei şi parti­dului — piese a căror inter­pretare s-a bucurat de un deo­sebit succes, lucru reliefat de­alt­fel şi de juriu. Sfera activităţii culturale a tineretului nu se rezumă în­să numai la cor. Formaţiile de teatru şi dansuri, brigada ar­tistică de agitaţie, iau parte în mod curent la diferitele mani­festări închinate unor eveni­mente, precum şi la numeroase concursuri judeţene. Că aici, activitatea culturală este o permanenţă, e dovedită şi de faptul că la sfirşitul a­­cestei săptămîni, brigada artis­tică de agitaţie, condusă de tînăra profesoară Katalin Şin­­ka, va participa la faza jude­ţeană a concursului brigăzilor artistice, iar în cadrul celor două cămine culturale, se vor prezenta piesele de teatru „Frumoasa Domokos Ana" — inspirată dintr-o baladă popu­lară — şi piesa într-un act, „Ziua de primire". Dintre tine­rii interpreţi se remarcă prin­­tr-o activitate prodigioasă, Nicolae Cosneanu, Doina Sta­te, Rozalia Manole, Béla Mol­nár şi alţii. Trebuie apreciat faptul că, deşi mulţi dintre a­­ceşti tineri se află în „focul“ bătăliei pentru recoltă, ei gă­sesc totuşi şi timpul necesar pentru a participa la repetiţii, iar duminica şi-o petrec în mod plăcut şi instructiv, pre­­z­entînd spectacole pentru cei ce muncesc pe ogoare şi în fabrici! GH. NEGULESCU

Next