Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-16 / nr. 1234
IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Au realizat angajamentul anual! In aceste zile premergătoare zilei de 1 Mai, cind succesele in realizarea planului şi angajamentelor devin fapte cotidiene ale dăruirii şi hărniciei oamenilor, harnicul colectiv de muncă de la „Apemin" Biborţeni raportează îndeplinirea şi depăşirea angajamentului anual. După cum ne spunea tovarăşul Alexandru Németh, şeful secţiei „Apemin", angajamentul anual de 1 milion litri a fost depăşit cu peste 500.000 litri apă minerală, o contribuţie importantă având mecanicii Endre ördög, Ioan Máthé, Ladislau Veress, sudorul Dénes Jancso — care au redus durata remontului cu mai bine de o lună de zile — cit şi muncitoarele Irmna Veress şi Marcela Ivanciu de la îmbuteliere şi încărcătorii Ştefan Balog şi Francisc Vinczi (N.P) Dovezi ce pledează pentru introducerea noilor tehnologii in economia forestieră Metoda exploatării arborilor cu coroană, cîştigă tot mai mult teren în practica muncii forestierilor din judeţul nostru. La Sectorul de exploatare a lemnului din Covasna, spre o pildă, utilizarea noii tehnologii a determinat în mare parte bunele rezultate cu care forestierii de aici au încheiat bilanţul activităţii din primul pătrat al anului. Sarcinile de plan la producţia globală şi marfă au fost realizate cu mult înainte de termen, şi ceea ce e foarte important la toate cele peste 30 de sortimente! Un succes deci, indiscutabil, care relevă din capul locului o preocupare stăruitoare pentru o cit mai bună organizare a muncii şi alegerea tehnologiilor cu un grad sporit de eficienţă. Intre ele, şi cea a extragerii de la „cioată", a arborilor cu coroană, în toată această perioadă, metoda a fost aplicată în cinci parchete de exploatare, totalizînd un volum planificat de masă lemnoasă de 28.000 m.c. — respectiv, aproximativ 23 la sută din sarcina totală pe sector. Este vorba de parchetul „Zernea" şi „Malnaş" din bazinul Ghelinţa, „Pava", „Decan" şi „Valea Mare". Din experienţa S.E.L. Covasna — Dacă ar fi să facem un bilanţ al eficientei economice financiare rezultate din aplicarea noii tehnologii in cele cinci parchete, care ar fi *1? Am adresat întrebarea tov. loan Cs°rea, şeful sectorului. — Din punct de vedere financiar, ea ne stimulează enorm, întrucât prin mecanizarea în procent de sută la sută a operaţiunilor de scos apropiat — condiţie de bază a aplicării metodei — am eliminat în cele cinci parchete, cărăuşii particulari, a căror plată încărca exagerat preţul de cost al producţiei. Este elocvent cred a preciza că, datorită acestui fapt, numai în primele două luni ale anului, am redus cheltuielile de exploatare — pe întregul sector — faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu... 437.000 lei! ... Cit priveşte restul avantajelor, ele rezultă din însăşi reuşita realizării depăşirii planului şi angajamentelor pe primul trimestru al anului. Se asigură deci, o ritmicitate perfectă in realizarea cifrelor de plan — cu devansurile stabilite ■pentru înfăptuirea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen — şi nu mai sintem intiu- L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) 1 I ! HUI UI I — Cind trec pe stradă — 1 . ne spune Buzsi Andrei — mai ’ i sim la Fabrica de spirt din t 1 Ozlui — pină şi copiii de gră-1 1 diniţă mă întreabă: „CU de I ) mare o să fie fabrica? Mai ma- t re decit aia veche E ceva ţ / nou pentru toţi oamenii, este i \ prima investiţie de anvergură , 1 şi chiar numai faptul că in- t ? trarea fabricii în producţie va i ) însemna circa 100 de noi io-? I cum de muncă e suficient pen- t / tru a justifica acest interes. ţ / Vizităm curtea care in ur-1 1 mă cu mai puţin de două luni / l semăna cu un imens parc. A) I cum e un adevărat şantier. \ i Au apărut utilaje de tot ie-i ( lui, camioane, excavatoare, ( buldozere. Au apărut oamenii , constructorii şi în cîteva sep- l - tămîni totul a fost „întors pe ' i dos", cum îi place să spună • lui Buzsi Andrei.\ ț — Aici o să fie slădăria, salla de fermentaţie şi distileria ! ’ acolo centrala termică şi cas- ) ) teiul de apă, dincolo magazia ^ i de produse finite ... . ? Cu „ochii mintii" maistrul le I 1 şi vede înălţate, vorbeşte cu t l o convingere molipsitoare. In- l i tr-un an o să fie gata. Va ii 1 J o bijuterie de fabrică. Va ii o ) t bijuterie a OzmiiuluU \ i — Cum lucrează construe- i ’ torii ? ' ) — Bine, foarte bine chiar. \ i Eu cel pufin n-am ce să le re- i | proşez. Lucrările Ie conduce ) ) un inginer tînăr, Tiberiu Rusu. ţ ţ E un organizator excelent. Vi ţ i ne pe şantier la ora 6 dimi- ineata şi seara la 6 tot aici îl l \ găseşti. \ i ll căutăm. De data aceasta i ? cuvintele maistrului sunt „in- ' 1 firmate“. „Momentan e plecat ^ t la gară. Au sosit niște prefa-lbricate și s-a dus să organize- } i xe treaba îa descărcatul aces- ' \ tora" — ne explică șeful de e- ^ l chipă loan Buruiană. i ’ După o oră aveam să-l gă- 1 \ sim. Rezolvase problema pre- \ i fabricatelor. Il întrebăm de la prezenta oamenilor la lucru ... | \ N. SEBASTIAN \ I fCntitimiare în pac/o Tai | \ n \ Cooperare rodnică cu U.A.P. In cadrul industriei locale, în special in sectorul metalurgic, există o rodnică cooperare cu marile întreprinderi constructoare de maşini din industria republicană. Numai în acest an, în domeniul cooperării cu Uzina de autoturisme Piteşti, în cadrul secţiilor proprii ale întreprinderii de industrie locală judeţeană, au fost introduse în fabricaţie pină în prezent, peste nouă repere pentru autoturismul „Dacia-1300". Printre aceste repere amintim: suport de prindere are, placă intăritură dreapta şi stingă, echer antretează, semicochilă inferioară şi superioară, filtru carter admisie, suport radiator etc. Urmare a execuţiei de bună calitate a acestor repere, urmează ca această cooperare să fie mult extinsă in perioada următoare şi la alte repere pentru autoturismul ..Dacia-1300". (N.P.) ii APRILIE 1974 BRADET (Căminul cultural) — Spectacol folcloric „Cîntec, joc şi voie bună" (ora 20), COVASNA (Casa de cultură) — Călătorie pe hartă „Prin marile oraşe ale Europei" (ora 19), MICLOŞOARA, CAPEMI, BIBORŢENI (Casa de cultură BARAOLT) — Deplasări ale brigăzilor ştiinţifice orăşeneşti (ora 19). TIRGU SECUIESC (Casa de cultură) — Spectacol de teatru de păpişi cu piesa „Ariciul şi timpul probabil" (ora 15). SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") — Filme pentru copii (ora 16). I ceste produse. BELGRAD. — In pavilioanele Tirgului din Belgrad a fost inaugurată cea de-a 13-a ediţie a Salonului internaţional al automobilului, manifestare ce grupează Urme din Iugoslavia şi din alte 19 ţări ale Europei, Asiei şi America. Printre cele mai noi realizări ale industriei de automo-I bile din ţările prezente la salonul de la Belgrad se află şi autoturismul „Dacia-1300", autovehiculul de teren „Aro-240"I şi camionul „Carpaţi-3 RR2S", expuse de Urma iugoslavă „Slovenia Promei" care importă a-I Cu prilejul acestei expoziţii tradiţionale vor avea loc o serie de conferinţe de specialitate pe teme de actualitate. Societatea iugoslavă pentru motoare şi vehicule va organiza, astfel, o consfătuire în legătură cu ,,energia pentru vehiculele viitorului“ şi „perspectivele vehiculelor cu motor electric'". WASHINGTON. — Arătînd că , economia S.U.A. a înregistrat un ritm scăzut de creştere in primul trimestru al anului 1974, ministrul american al finanțelor, George Shultz, a apreciat — intr-un interviu acordat ziarului „Washington Post“ —, că riscul unei recesiuni există în continuare pentru S.U.A. Ministrul de finanţe a afirmat, totuşi, că „un declin generalizat al activităţii economice americane nu se va produce în cursul anului 1974". LONDRA. Luni după-amiază, în Piaţa Trafalgar, din londra, a avut loc un mare miting, in cadrul căruia participanţii s-au pronunţat pentru înfăptuirea neîntîrziată a dezarmării nucleare. Astfel, s-a încheiat marşul desfăşurat, in ultimele patru zile, pe distanţa Aldermaston (important centru de cercetări pentru armele nu cleare) — Londra care au participat sute de reprezentanţi ai opiniei publice din Anglia. Printre cei care au luat cuvîntul la mitingul din Piaţa Trafalgar au fost Hugh Jenkins, subsecretar de stat parlamentar la Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ja Richardson, membră a Camerei Comunelor, Fenner Brockway, membru al Camerei Lorzilor, Tony Chater, membru al Comitetului politic al P.C. din Marea Britanie, Joan Maynard, membră a Comitetului Executiv Naţional al Partidului Laburist, consilierul liberal Robert Fyson etc. K. I Anul VII, nr. 1234 MARŢI, 16 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Strungarul József Viola, unul dintre fruntașii in întrecerea socialistă de la I.A.E.A. Restanţele la cariera Malnaş au fost recuperate Acţionind cu fermitate pentru înlăturarea neajunsurilor existente la lucrările de descopertare a pămintului, colectivul de muncă de la cariera Malnaş raportează recuperarea estanţelor înregistrate in primele două luni ale anului şi chiar depăşirea sarcinilor de plan aferente primului trimestru. Bunăoară, prin îndeplinirea planului in proporţie de 103 la sută la producţia globală, 130 la sută la producţia marfă industrială, prin depăşirea cu 2 la sută a nivelului planificat al productivităţii muncii, colectivul de aici va întimpina ziua de 1 Mai cu importante depăşiri. Un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-au avut artificierii Francisc Fábián şi Árpád Safta, maistrul miner Alexandru Munteanu, excavatoristul Ioan Bodo şi mecanicii Ion Vasile şi Sándor Deák. (N.P.) . Şedinţa Comitetului xecutiv al al P.C. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat in discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unităţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei in funcţionarea sistemului energetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă finele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. În aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătăţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. La Complexul de creştere a vacilor Cîmpu Frumos ,e posibilităţi de creştere a producţiei Modernul complex zootehnic de creştere a vacilor cu lapte de la Cîmpu Frumos in ultimii ani a produs... numai pierderi. Cauzele sunt ştiute şi in jurul lor “s-a discutat iriînt la vremea respectivă. Era vorba de nerealizarea efectivelor, procentul scăzut de natalitate, de o furajare necorespunzătoare etc. în prezent, putem afirma că, aici, se întrevăd rezultate bune, care vor transforma complexul într-o unitate model. în sprijinul afirmaţiei noastre stă îndeplinirea planului primului trimestru, precum şi măsurile organizatorice şi tehnice întreprinse în ultimul timp. Referitor la aceste aspecte, iată ce ne-a spus tovarăşul I. Popa — şeful complexului: — S-a întocmit un program de montă şi fătări ce se respectă cu stricteţe. Astfel, la sfîrşitul anului vom obţine de la 100 de vaci cel puţin 80 de viţei. Avind în vedere că înregistram pierderi de gestaţie, s-a introdus îngrijirea şi furajarea diferenţiată a vacilor şi junincilor gestante. Viţeii sub trei luni sunt ţinuţi în boxe cu grătare şi hrăniţi în primele 10 zile de la fătare de cel puţin 5 ori pe zi. La Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste s-a accentuat necesitatea obţinerii unor produşi cu o înaltă valoare biologică. în acest scop, accelerăm procesul de metisare a rasei „Bălţata Românească" cu rasa Holstein. In același timp, vom mări efectivul de vaci de rasă „Bălţata Românească". In prezent, dispunem de 100 asemenea vaci de mare productivitate, ce sunt înscrise în registrul genealogic de stat. Pentru a economisi furajele s-a luat măsura ca întreg efectivul să fie scos la păşunat. In acest scop, s-au organizat tabere de vară, ce sunt dotate corespunzător. Bunăoară, tabăra de vară de la „Poligon" va fi dotată cu o instalaţie de muls mecanică, întreaga cantitate de furaje ce se D. TOMA (Continuare In pag. a 3-a) iți in.“ De pe cuprinsul patriei . Anul acesta, valoarea produselor realizate dintr-o tonă de metal, de întreprinderile constructoare de maşini, creşte, faţă de nivelul atins în 1970, cu peste 38 la sută. O recentă analiză a evidenţiat faptul că, prin promovarea consecventă a uneiconcepţii constructive şi tehnologice moderne, se asigură o valorificare superioara a metalului. Astfel, în cazul tipului reproiectat al cazanului de apă fierbinte, de 25 GCAL, se obţine un consum de metal mai mic cu circa 0,750 tone pe GCAL, în construcţia turbinelor de abur de 330 MW — aproximativ 9 tone pe MW, iar la fabricarea autocamionului Diesel o economie de 0,160 tone pe tona de încărcătură maximă. O valorificare ridicată a metalului se realizează, de asemenea, de pe urma altor produse, cum sunt: noua familie a motoarelor Diesel de pină la 4.000 C.P., pentru transportul feroviar, motoarele navale de mare putere, instalaţiile de foraj cu acţionare electrică pentru adîncimi de peste 8 000 m, maşinile orizontale de alezat şi frezat, calculatoarele electronice şi altele. In general, consumul specific mediu de metal a scăzut din întreaga ramură a construcțiilor de mașini — cu 15—20 la sută, iar coeficientul de utilizare a crescut de la 0,65 la 0,80. Brigadierii din Totul a pornit de la iniţiativa entuziastă a unui grup de utecişti de la Liceul agricol din Târgu Secuiesc, sprijinită cu operativitate de direcţie, precum şi de Comitetul judeţean U.T.C.: „Ce-ar fi ca în vacanţa de primăvară să ne constituim într-o brigadă utecistă de muncă patriotică şi să lucrăm cel puţin o săptămînă la pădure Zis şi făcuţi Şi iată-i pe cei 21 de elevi imbarcîndu-se veseli într-un autobuz. Destinaţia: cantonul nr. 17, Dobriţa, din cadrul Ocolului silvic Sfîntu Gheorghe al Inspectoratului silvic judeţean Covasna. Durata: o săptămînă. Felul activităţii: descopleşire de pante, curăţire a plantaţiilor, îngrijire a arboretului tînăr. Suprafaţa planificată: peste 8 hectare. Valoarea muncii prestate pe un hectar: aproape 250 lei. I-am vizitat intr-una din zile pe proaspeţii... „silvicultori" şi am rămas impresionaţi de tot ce am văzut: în primul rînd drumul pînă la confortabila cabană în care elevii sînt găzduiţi trece printr-o pădure tînără de fag al cărei pitoresc este egalat doar de frumuseţea poienii în mijlocul căreia se ridică, pe malul unui pîrîu, cabana. Pornim mai departe, spre coasta de munte unde lucrează voinicii. De departe auzim zvon de rîsete şi cîntec şi în curînd îi zărim, „înarmaţi" cu topoare scurte, cu seceri şi cu alte unelte, tăind uscăturile, crengile tufelor, făcînd loc arbuştilor de brad proaspăt plantaţi. Deşi ne vedem prima oară, sîntem primiţi la vechi cunoştinţe, ni se... dă raportul, sîntem întrebaţi de noutăţi. Pe pieptul fiecăruia din cei 21 străluceşte insigna de brigadier utecist, pe care o poartă cu o nedisimulată mândrie. Băieţii ni se prezintă şi vorbele se-ncheagă: — Să ştiţi că e ,tare fain, pe aici. Nu cred că mi-aş fi putut petrece vacanţa într-alt loc, mai frumos. Şi-apoi sîntem împreună cu colegii de liceu, prieteniile parcă se încheagă şi mai bine aici, în mijlocul pădurii (Dezső Korsay). — Reuşim să ne gospodărim bine. Mîncarea e foarte bună şi... destulă. Avem o MARIUS DEAC (Continuare îrn pag. 3-a) Robritei , pădurilemmm INFORMAŢI: „30 DE ANI DE VICTORII" Iată genericul unui reuşit montaj muzical-liiterar prezentat duminică, 14 aprilie, pe scena Căminului cultural din Zăbala. Spectacolul a fost închinat aniversării a 30 de ani de la Eliberare şi întîmpinării Congresului al XI-lea al P.C.R. (al.s.) PROGRAMUL BIBLIOBUZULUI In această săptâmînă bibliobuzul are următorul itinerar: Lemnia de Sus, Estelnic (miercuri, 17 aprilie), Valea Scurită, Belani şi Petriceni (joi, 18 aprilie), Doboşeni, Filia şi Tălişoara . (vineri, 19 aprilie), Red (sîmbătă, 20 aprilie). SPECTACOL-CONCURS Duminică, 14 aprilie, Casa de cultură din Covasna a găzduit un spectacol-concurs al brigăziilor de agitaţie, montajelor literare şi al recitatorilor din localităţile Reci, Boroşneul Mare, Zagon, Zăbala şi Covasna. (al.s.)