Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-16 / nr. 1234

IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Au realizat angajamentul anual! In aceste zile premergătoare zilei de 1 Mai, cind succesele in realizarea planului şi angajamentelor devin fapte cotidiene ale dă­ruirii şi hărniciei oamenilor, harnicul colectiv de muncă de la „Apemin" Biborţeni raportează îndeplinirea şi depăşirea angajamen­tului anual. După cum ne spunea tovarăşul Alexandru Németh, şeful secţiei „Apemin", angajamentul anual de 1 milion litri a fost depă­şit cu peste 500.000 litri apă minerală, o­ contribuţie importantă a­­vând mecanicii Endre ördög, Ioan Máthé, Ladislau Veress, sudorul Dénes Jancso — care au redus durata remontului cu mai bine de o lună de zile — cit şi muncitoarele Irmna Veress şi Marcela Ivanciu de la îmbuteliere şi încărcătorii Ştefan Balog şi Francisc Vinczi (N.P) Dovezi ce pledează pentru introducerea noilor tehnologii in economia forestieră Metoda exploatării arborilor cu coroană, cîştigă tot mai mult teren în practica muncii forestie­rilor din judeţul nostru. La Sec­torul de exploatare a lemnului din Covasna, spre o pildă, utili­zarea noii tehnologii a determi­nat în mare parte bunele rezul­tate cu care forestierii de aici au încheiat bilanţul activităţii din primul pătrat al anului. Sar­cinile de plan la producţia glo­bală şi marfă au fost realizate cu mult înainte de termen, şi­­ ceea ce e foarte important la toate cele peste 30 de sorti­mente! Un succes deci, indiscutabil, care relevă din capul locului o preocupare stăruitoare pentru o cit mai bună organizare a muncii şi alegerea tehnologiilor cu un grad sporit de eficienţă. Intre e­­le, şi cea a extragerii de la „cioată", a arborilor cu coroană, în toată această perioadă, me­toda a fost aplicată în cinci par­chete de exploatare, totalizînd un volum planificat de masă lem­noasă de 28.000 m.c. — respec­tiv, aproximativ 23 la sută din sarcina totală pe sector. Este vorba de parchetul „Zernea" şi „Malnaş" din bazinul Ghelinţa, „Pava", „Decan" şi „Valea Ma­re". Din experienţa S.E.L. Covasna — Dacă ar fi să facem un bi­lanţ al eficientei economice fi­nanciare rezultate din aplicarea noii tehnologii in cele cinci par­chete, care ar fi *1? Am adresat întrebarea tov. loan Cs°rea, şeful sectorului. — Din punct de vedere finan­ciar, ea ne stimulează enorm, în­trucât prin mecanizarea în pro­cent de sută la sută a operaţiu­nilor de scos­ apropiat — condi­ţie de bază a aplicării metodei — am eliminat în cele cinci par­chete, cărăuşii particulari, a că­ror plată încărca exagerat preţul de cost al producţiei. Este eloc­vent cred a preciza că, datorită acestui fapt, numai în primele două luni ale anului, am redus cheltuielile de exploatare — pe întregul sector — faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut, cu... 437.000 lei! ... Cit priveşte restul avantajelor, ele rezultă din însăşi reuşita realizării depă­şirii planului şi angajamentelor pe primul trimestru al anului. Se asigură deci, o ritmicitate per­fectă in realizarea cifrelor de plan — cu devansurile stabilite ■pentru înfăptuirea cincinalului cu 185 de zile înainte de ter­men — şi nu mai sintem­ intiu- L. VOICUL­ESCU (Continuare în pag. a 3-a) 1 I ! HUI UI I — Cind trec­ pe stradă — 1 . ne spune Buzsi Andrei — mai­ ’ i sim la Fabrica de spirt din t 1 Ozlui — pină şi copiii de gră-1 1 diniţă mă întreabă: „CU de I ) mare o să fie fabrica? Mai ma-­ t re decit aia veche E ceva ţ / nou pentru toţi oam­enii, este i \ prima investiţie de anvergură , 1 şi chiar numai faptul că in- t ? trarea fabricii în producţie va i ) însemna circa 100 de noi io-? I cum­ de muncă e suficient pen- t / tru a justifica acest interes. ţ / Vizităm curtea care in ur-1 1 mă cu mai puţin de două luni / l semăna cu un imens parc. A­) I cum e un adevărat şantier. \ i Au apărut utilaje de tot ie-i ( lui, camioane, excavatoare,­ ( buldozere. Au apărut oamenii , constructorii şi în cîteva sep- l - tămîni totul a fost „întors pe ' i dos", cum îi place să spună • lui Buzsi Andrei.\ ț — Aici o să fie slădăria, sa­­l­­­la de fermentaţie şi distileria ! ’ acolo centrala termică şi cas- ) ) teiul de apă, dincolo magazia ^ i de produse finite ... . ? Cu „ochii mintii" maistrul le I 1 şi vede înălţate, vorbeşte cu t l o convingere molipsitoare. In- l i tr-un an o să fie gata. Va ii 1 J o bijuterie de fabrică. Va ii o ) t bijuterie a OzmiiuluU \ i — Cum lucrează construe- i ’ torii ? ' ) — Bine, foarte bine chiar. \ i Eu cel pufin n-am ce să le re- i | proşez. Lucrările Ie conduce ) ) un inginer tînăr, Tiberiu Rusu. ţ ţ E un organizator excelent. Vi­ ţ i ne pe şantier la ora 6 dimi- i­­­neata şi seara la 6 tot aici îl l \ găseşti. \ i ll căutăm. De data aceasta i ? cuvintele maistrului sunt „in- ' 1 firmate“. „Momentan e plecat ^ t la gară. Au sosit niște prefa-­l­­­bricate și s-a dus să organize- } i xe treaba îa descărcatul aces- ' \ tora" — ne explică șeful de e- ^ l chipă loan Buruiană. i ’ După o oră aveam să-l gă- 1 \ sim. Rezolvase problema pre- \ i fabricatelor. Il întrebăm de l­a prezenta oamenilor la lucru ... | \ N. SEBASTIAN \ I fCntitimiare în pac/­o T­ai | \ n­ \ Cooperare rodnică cu U.A.P. In cadrul industriei locale, în special in sectorul metalurgic, există o rodnică cooperare cu marile întreprinderi constructoare de maşini din industria republicană. Numai în acest an, în domeniul cooperării cu Uzina de autoturisme Piteşti, în cadrul secţiilor pro­prii ale întreprinderii de industrie locală judeţeană, au fost intro­duse în fabricaţie pină în prezent, peste nouă repere pentru auto­turismul „Dacia-1300". Printre aceste repere amintim: suport de prindere are, placă intăritură dreapta şi stingă, echer antretează, semicochilă inferioară şi superioară, filtru carter admisie, suport radiator etc. Urmare a execuţiei de bună calitate a acestor repere, urmează ca această cooperare să fie mult extinsă in perioada ur­mătoare şi la alte repere pentru autoturismul ..Dacia-1300". (N.P.) i­i AP­RILIE 1974 BRADET (Căminul cultural) — Spectacol folcloric „Cîn­­tec, joc şi voie bună" (ora 20), COVASNA (Casa de cultu­ră) — Călătorie pe hartă „Prin marile oraşe ale Euro­pei" (ora 19), MICLOŞOARA, CAPEMI, BIBORŢENI (Casa de cultură BARAOLT) — Deplasări ale brigăzilor ştiinţifice orăşeneşti (ora 19). TIRGU SECUIESC (Casa de cultură) —­ Spectacol de tea­tru de păp­işi cu piesa „Ari­ciul şi timpul probabil" (ora 15). SFÎNTU GHEORGHE (Club „Gheorghe Doja") — Filme pentru copii (ora 16). I­­­ ­ceste produse.­­ BELGRAD. — In pavi­­­­lioanele Tirgului din Bel­grad a fost inaugurată cea de-a 13-a ediţie a Salonului internaţional al automobilului, manifes­tare ce grupează Urme din Iugoslavia şi din al­te 19 ţări ale Europei, Asiei şi America. Printre cele mai noi realizări a­­le industriei de automo-I bile din­­ ţările prezente la salonul de la Belgrad se află şi autoturismul „Dacia-1300", autovehi­culul de teren „Aro-240"I şi camionul „Carpaţi-3 RR2S", expuse de Ur­ma iugoslavă „Slovenia Promei" care importă a-I Cu prilejul acestei ex­poziţii tradiţionale vor avea loc o serie de con­ferinţe de specialitate pe teme de actualitate. So­cietatea iugoslavă pentru motoare şi vehicule v­a organiza, astfel, o con­sfătuire în legătură cu ,,e­nergia pentru vehiculele viitorului“ şi „perspecti­vele vehiculelor cu mo­tor electric'". WASHINGTON. — A­­rătînd că , economia S.U.A. a înregistrat un ri­tm scăzut de creştere in primul trimestru al anului 1974, ministrul american al finanțelor, George Shultz, a apre­ciat — intr-un interviu acordat ziarului „Was­­hington Post“ —, că ris­cul unei recesiuni e­­xistă în continuare pen­tru S.U.A. Ministrul de finanţe a afirmat, totuşi, că „un declin generali­zat al activităţii econo­mice americane nu se va produce în cursul anului 1974". LONDRA.­­ Luni du­­pă-amiază, în Piaţa Tra­falgar, din londra, a avut loc un mare miting, in cadrul căruia partici­panţii s-au pronunţat pentru înfăptuirea neîn­­tîrziată a dezarmării nu­­cleare. Astfel, s-a înche­iat marşul desfăşurat, in ultimele patru zile, pe distanţa Aldermaston (important centru de cer­cetări pentru armele nu­­ ­­­ cleare) — Londra care au participat sute de reprezentanţi ai opi­niei publice din Anglia. Printre cei care au luat cuvîntul la mitingul din Piaţa Trafalgar au fost Hugh Jenkins, sub­secretar de stat parla­mentar la Ministerul E­­ducaţiei şi Ştiinţei, Ja Richardson, membră a Camerei Comunelor, Fenner Brockway, mem­­bru al Camerei Lorzilor, Tony Chater, membru al Comitetului politic al P.C. din Marea Britanie, Joan Maynard, membră a Comitetului Executiv Naţional al Partidului Laburist, consilierul li­beral Robert Fyson etc. K­. I Anul VII, nr. 1234 MARŢI, 16 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Strungarul József Viola, unul dintre fruntașii in întrecerea so­cialistă de la I.A.E.A. Restanţele la cariera Malnaş au fost recuperate Acţionind cu fermitate pen­tru înlăturarea neajunsurilor existente la lucrările de desco­­pertare a pămintului, colecti­vul de muncă de la cariera Malnaş raportează recuperarea estanţelor­ înregistrate in pri­mele două luni ale anului şi chiar depăşirea sarcinilor de plan aferente primului trimes­tru. Bunăoară, prin îndeplinirea planului in proporţie de 103 la sută la producţia globală, 130 la sută la producţia marfă industrială, prin depăşirea cu 2 la sută a nivelului planificat al productivităţii muncii, co­lectivul de aici va întimpina ziua de 1 Mai cu importante depăşiri. Un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-au avut artificierii Francisc Fá­bián şi Árpád Safta, maistrul miner Alexandru Munteanu, excavatoristul Ioan Bodo şi mecanicii Ion Vasile şi Sándor Deák. (N.P.) . Şedinţa Comitetului xecutiv al al P.C. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat in discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din uni­tăţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de ex­­ploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei in funcţionarea sistemului energetic na­ţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă fi­nele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie su­pus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. În aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propune­rile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale com­itetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucu­reşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de că­tre toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermi­tate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulan­te, pentru îmbunătăţirea generală a activităţii eco­­nomico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt da­toare să analizeze cu operativitate şi spirit de exi­genţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezul­­tate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, une­le probleme ale activităţii curente. La Complexul de creştere a vacilor Cîmpu Frumos ,­e posibilităţi de creştere a producţiei Modernul complex zootehnic de creştere a vacilor cu lapte de la Cîmpu Frumos in ultimii ani a produs... numai pierderi. Cau­zele sunt ştiute şi in jurul lor “s-a discutat iriîn­t la vremea res­pectivă. Era vorba de nerealiza­­rea efectivelor, procentul scăzut de natalitate, de o furajare neco­respunzătoare etc. în prezent, putem afirma că, aici, se întrevăd rezultate bune, care vor transforma complexul într-o unitate model. în sprijinul afirmaţiei noastre stă îndeplini­rea planului primului trimestru, precum şi măsurile organizatori­ce şi tehnice întreprinse în ul­timul timp. Referitor la aceste aspecte, ia­tă ce ne-a spus tovarăşul I. Popa — şeful complexului: — S-a întocmit un program de montă şi fătări ce se respectă cu stricteţe. Astfel, la sfîrşitul anu­lui vom obţine de la 100 de vaci cel puţin 80 de viţei. Avind în vedere că înregistram pierderi de gestaţie, s-a introdus îngrijirea şi furajarea diferenţiată a vaci­lor şi junincilor gestante. Viţeii sub trei luni sunt ţinuţi în boxe cu grătare şi hrăniţi în primele 10 zile de la fătare de cel puţin 5 ori pe zi. La Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste s-a accentuat nece­sitatea obţinerii unor produşi cu o înaltă valoare biologică. în a­­cest scop, accelerăm procesul de metisare a rasei „Bălţata Româ­nească" cu rasa Holstein. In a­­celași timp, vom mări efectivul de vaci de rasă „Bălţata Româ­nească". In prezent, dispunem de 100 asemenea vaci de mare pro­ductivitate, ce sunt înscrise în registrul genealogic de stat. Pen­tru a economisi furajele s-a luat măsura ca întreg efectivul să fie scos la păşunat. In acest scop, s-au organizat tabere de vară, ce sunt dotate corespunzător. Bu­năoară, tabăra de vară de la „Poligon" va fi dotată cu o in­stalaţie de muls mecanică, în­treaga cantitate de furaje ce se D. TOMA (Continuare In pag. a 3-a) iți in.“ De pe cuprinsul patriei . Anul acesta, valoarea produselor realizate dintr-o tonă de metal, de întreprinderile constructoare de maşini, creşte, faţă de nivelul atins în 1970, cu peste 38 la sută. O recentă analiză a evidenţiat faptul că, prin promovarea con­secventă a unei­­concepţii constructive şi tehnologice moderne, se asigură o valorificare superioara a metalului. Astfel, în cazul ti­pului reproiectat al cazanului de apă fierbinte, de 25 GCAL, se ob­ţine un consum de metal mai mic cu circa 0,750 tone pe GCAL, în construcţia turbinelor de abur de 330 MW — aproximativ 9 tone pe MW, iar la fabricarea autocamionului Diesel o economie de 0,160 tone pe tona de încărcătură maximă. O valorificare ridicată a me­talului se realizează, de asemenea, de pe urma altor produse, cum sunt: noua familie a motoarelor Diesel de pină la 4.000 C.P., pentru transportul feroviar, motoarele navale de mare putere, instalaţiile de foraj cu acţionare electrică pentru adîncimi de peste 8 000 m, maşinile orizontale de alezat şi frezat, calculatoarele electronice şi altele. In general, consumul specific mediu de metal a scăzut d­in întreaga ramură a construcțiilor de mașini — cu 15—20 la sută, iar coeficientul de utilizare a crescut de la 0,65 la 0,80. Brigadierii din Totul a pornit de la iniţia­tiva entuziastă a unui grup de utecişti de la Liceul agri­col din Târgu Secuiesc, spriji­nită cu operativitate de di­recţie, precum şi de Comite­tul judeţean U.T.C.: „Ce-ar fi ca în vacanţa de primăvară să ne constituim într-o briga­dă utecistă de muncă patrio­tică şi să lucrăm cel puţin o săptămînă la pădure Zis şi făcuţi Şi iată-i pe cei 21 de elevi imbarcîndu-se veseli în­­tr-un autobuz. Destinaţia: can­tonul nr. 17, Dobriţa, din ca­drul Ocolului silvic Sfîntu Gheorghe al Inspectoratului silvic judeţean Covasna. Du­rata: o săptămînă. Felul acti­vităţii: descopleşire de pante, curăţire a plantaţiilor, îngriji­re a arboretului tînăr. Supra­faţa planificată: peste 8 hec­tare. Valoarea muncii presta­te pe un hectar: aproape 250 lei. I-am vizitat intr-una din zi­le pe proaspeţii... „silvicul­tori" şi am rămas impresio­naţi de tot ce am văzut: în primul rînd drumul pînă la confortabila cabană în care elevii sînt găzduiţi trece prin­­tr-o pădure tînără de fag al cărei pitoresc este egalat doar de frumuseţea poienii în mijlo­cul căreia se ridică, pe malul unui pîrîu, cabana. Pornim mai departe, spre coasta de munte unde lucrează voinicii. De departe auzim zvon de rî­­sete şi cîntec şi în curînd îi zărim, „înarmaţi" cu topoare scurte, cu seceri şi cu alte unelte, tăind uscăturile, cren­gile tufelor, făcînd loc arbuş­tilor de brad proaspăt plan­taţi. Deşi ne vedem prima oa­ră, sîntem primiţi la vechi cunoştinţe, ni se... dă rapor­tul, sîntem întrebaţi de nou­tăţi. Pe pieptul fiecăruia din cei 21 străluceşte insigna de brigadier utecist, pe care o poartă cu o nedisimulată mân­drie. Băieţii ni se prezintă şi vorbele se-ncheagă: — Să ştiţi că e ,tare fain, pe aici. Nu cred că mi-aş fi putut petrece vacanţa în­­tr-alt loc, mai frumos. Şi-apoi sîntem împreună cu colegii de liceu, prieteniile parcă se în­cheagă şi mai bine aici, în mijlocul pădurii (Dezső Kor­­say). — Reuşim să ne gospodă­rim bine. Mîncarea e foarte bună şi... destulă. Avem o MARIUS DEAC (Continuare îrn pag.­­ 3-a) Robritei , pădurilemmm INFORMAŢI: „30 DE ANI DE VICTORII" Iată genericul unui­­ reuşit montaj muzical-li­­i­terar prezentat dumini­că, 14 aprilie, pe scena Căminului cultural din Zăbala. Spectacolul a fost închinat aniversării a 30 de ani de la Elibe­rare şi întîmpinării Con­gresului al XI-lea al­­ P.C.R. (al.s.) PROGRAMUL BIBLIOBUZULUI In această săptâmînă­­ bibliobuzul are următo­rul itinerar: Lemnia de Sus, Estelnic (miercuri,­­ 17 aprilie), Valea Scur­­i­tă, Belani şi Petriceni (joi, 18 aprilie), Dobo­­şeni, Filia şi Tălişoara­­ . (vineri, 19 aprilie), Red (sîmbătă, 20 aprilie). SPEC­TACOL-CONCURS Duminică, 14 aprilie, Casa de cultură din Co­vasna a găzduit un spec­­tacol-concurs al brigăzi­­i­­lor de agitaţie, montaje­­lor literare şi al recita­torilor din localităţile­­ Reci, Boroşneul Mare,­­ Zagon, Zăbala şi Covas­na. (al.s.)

Next