Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-17 / nr. 1235
Proletari din toate ţările,uniti vat Anul Vil, nr. 1235 MIERCURI, 17 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean DESCHIDEREA SESIUNII UNMI INTERPARLAMENTARE In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale, a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte, tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunari Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele adinterim al Consiliului Interparlamentar, G.S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E.J. Derwinsky (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Inter(Continuare in pag. a 4-a) Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintreactorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei hime mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră işi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cercete probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, in promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestingherit, in lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimiii ani, Republica Socialistă România a semnat (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Buna servire, solicitudinea faţă de cumpărător - permanenţe in activitatea de zi cu zi „Pentru rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor de plan pe anul 1973, colectivului Direcţiei comerciale judeţene i se conferă „Diploma de unitate evidenţiată în întrecerea socialistă în sectorul circulaţiei mărfurilor". Iată o secvenţă, în „avanpremieră", din filmul unui eveniment ce va avea loc astăzi, în oraşul reşedinţă de judeţ, „ratificindu-se" astfel munca rodnică, plină de solicitudine a lucrătorilor din reţeaua comercială a oraşului Sfinţii Gheorghe. Nu rare sînt cazurile cînd vizitatorii din marile oraşe ale ţării, cu vechi tradiţii în ale comerţului, remarcă (de ce să nu o recunoaştem cu oarecare surprindere) calitatea, promptitudinea, amabilitatea îmbinată cu demnitatea servirii cumpărătorilor, paleta largă a sortimentelor de mărfuri oferite spre vînzare. Dar, de ce să mergem atit de departe şi să nu ne gîndin la noi înşine, la locuitorii urbei noastre, care găsesc în condiţii din ce în ce mai bune produsele ce le caută în magazine, care tind să se apropie de ei să ne gîndim la gospodinele ale căror „probleme" sunt din ce în ce mai mult preluate de lucrătorii din comerţ, la, dacă vreţi, modul în care ţi se adresează, imediat ce -ai păşit pragul magazinului şi, după ce ţi s-a răspuns la salutul de „Bună ziua!", întrebarea: „Cu ce vă putem servi?" Dincolo de această întrebare, de dialogul ce urmează, de satisfacţia de a pleca din magazin cu marfa dorită, se află, fără îndoială, nu numai probitatea profesională ci, acea conştiinţă în continuă creştere, a lucrătorilor din reţea, că ei sunt la dispoziţia cumpărătorilor şi nu invers, cum se mai întâmplă pe alocuri, că au înalta cinste de a fi printre cei ce dau substanţă materială eforturilor consecvente ale partidului, ale întregii ţări, de a asigura creşterea permanentă a bunăstării celor ce muncesc. Care sunt, de fapt, într-o imagine sintetizată, concretă, rezultatele care au propulsat colectivul Direcţiei comerciale, pe unul din locurile de frunte ale sectorului? HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) re laL TOKIO. — Populaţia Japoniei va creşte, pînă la sfîrşitul acestui secol, cu aproape 30 de milioane de locuitori — a anunţat Institutul pentru problemele populaţiei al Ministerului Sănătăţii. Printre problemele demografice acute ale Japoniei, el a menţionat concentrarea mare din zonele de pe coasta Oceanului Pacific, unde, pe 15 la sută din suprafaţa ţării, trăiesc, în prezent, peste 50 milioane de locuitori. Potrivit estimărilor oficiale, la sfîrşitul , lunii octombrie 1973, populaţia Japoniei ajunsese la 108 710 000 de locuitori. WASHINGTON. Specialiştii firmei „Xerox" au pus la punct o nouă maşină de copiat şi multiplicat, care poate imprima pe ambele rele ale unei coli, economisind astfel importante cantităţi de hîrtie. Noua maşină poate să facă şi seturi pe măsură ce foile de hîrtie sunt imprimate, viteza de lucru find de 45 de coli copiate sau imprimate pe minut. QUITO. — Un grup de nouă alpiniști care escaladau vulcanul Cayambe, din vestul Ecuadorului, au fost surprinși de o puternică avalanșă în momentul în care mai aveau de parcurs numai 150 de metri pînă în vîrful muntelui. Trei dintre membrii grupului şi-au pierdut viaţa, ceilalţi fiind salvaţi de intervenţia elicopterelor militare ecuadoriene. OTTAWA, incendiu s-a Un nou declanşat, sîmbătă seara, în complexul hidroenergetic din golful James din Canada. Pagubele materiale sunt considerabile. Este cel de-al treilea incendiu produs la acest complex Incepînd de la 21 martie acest an, primul distrugînd clădirea centrală, iar cel de-al doilea, în afara pagubelor, a provocat și moartea a patru lucrători. ROMA. — Un cutremur de pămint a fost înregistrat, în Italia, luni noaptea, avînd epicentrul în apropiere de oraşul Parma. Mişcarea seismică, de o intensitate de gradul 3 pe scara Richter, a avariat unele clădiri provocind panică printre locuitorii oraşului, care şi-au părăsit in grabă locuinţele. _ PE SCURT (Din t%iaxLintert/Kilio Activităţi cultural-educative şi sportive ARACI (Club) — Informare politică „30 de ani de la crearea Frontului Unic Muncitoresc“ (ora 20). ALBIŞ (Căminul cultural) — Informare politică „Evenimentele politice interne şi externe" (ora 20). SFÎNTU GHEORGHE (Clubul „Gheorghe Doja") — Expunere „Drepturile și îndatoririle tineretului“ (ora 19). BELIN (Căminul cultural) — Masa rotundă „Ce avem de făcut în cinstea celor două mari evenimente" (ora 20). IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI 14 zile avans în realizarea planului Munca neobosită, plină de dăruire, hotărîrea de a acţiona consecvent pentru autodepăşire, a încununat cu noi succese activitatea colectivului de muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti de la I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, care raportează cu legitimă mîndrie îndeplinirea cu două săptămîni înainte de termen a planului aferent primelor patru luni ale anului. Remarcabilul succes închinat marii sărbători a oamenilor muncii de la 1 Mai — avanpremieră în seria succeselor ca vor prefața aniversarea a XXX de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R., se înscrie cu litere mari în cronica bătăliei pentru realizarea cincinalului cu 185 de zile înainte de termen. Succesul este o dovadă a priceperii şi consecvenţei aplicării şi extinderii la cote tot mai înalte a metodelor moderne şi eficiente de exploatare şi valorificare superioară a masei lemnoase, a fermităţii cu care lucrătorii din unităţile de industrializare a lemnului şi forestierii din parchetele de exploatare, contribuie la creşterea susţinută a zestrei materiale a ţării, a venitului naţional. Realizarea pînă la finele lunii aprilie, a unor importante valori — de peste 8.500.000 atît la producţia globală cit şi marfă industrială — peste plan, reprezintă materializarea angajamentului de devansare a cincinalului. Această depăşire se va concretiza în produse fizice mult solicitate de nevoii© economiei naţionale cit şi la export, cum ar fi: cherestea de răşinoase peste 2.500 m.c„ cherestea de fag — 1700 m.c„ buşteni de răşinoase — 4.200 m.c„ lobde industriale total — 8.000 m.c„ lemn de foc — 4.000 tone, lemn de construcţii — 1.700 m.c. etc. Aceste realizări sunt contribuţia sectoarelor de exploatare a lemnului din Tirgu Secuiesc, Baraolt, Covasna şi a Sectorului de industrializare a lemnului din Tirgu Secuiesc. (N.P.) I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe, Lăcătuşul Kozák Pál lucrînd la întreţinerea presei hidraulice de 100 t. Preocupare pentru valorificarea inteligenţei tehnice Dintr-o sumară analiză a activităţii şi realizărilor în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor pe anul 1973, rezultă că numărul mic, de numai 59 inovaţii şi raţionalizări aplicate, precum şi aproape tot atîtea propuneri neaplicate, nu ilustrează pe deplin adevăratele dimensiuni ale potenţialului creator de care dispune judeţul Covasna. Trebuie amintit faptul că în 1973 s-a înregistrat o scădere considerabilă, atit a propunerilor, cit şi a aplicării de inovaţii şi raţionalizări faţă de 1972, fapt ce nu corespunde ceMagazinul alimentar nr. 83, din centrul oraşului Sfîntu Gheorghe, o unitate in permanenţă bine aprovizionată, cu un colectiv harnic, plin de solicitudine c rinţelor şi posibilităţilor tehnice existente în judeţ. In analiza cauzelor care au determinat această stare de lucruri, am pornit de la faptul cunoscut că, micile perfecţionări, inovaţiile, sunt de multe ori din punct de vedere economic mult mai rentabile decit invenţiile care revoluţionează tehnica. La întreprinderea textilă „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, în anul 1973 au fost aplicate doar 8 inovaţii faţă de 30 în 1972, inovaţii, in baza cărora s-au obţinut economii postcalculate cu mult mai mari faţă de anul 1972, în timp ce la Fabrica de ţigarete în acelaşi an nu a fost aplicată nici o inovaţia. Una din cauzele care au determinat această situaţie este slaba preocupare a conducerii unităţilor, a comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, a cercurilor de inovatori pe linia depistării posibilităţilor de mai bună valorificare a potenţialului tehnic creator, de promovare a inovaţiei în procesul de producţie. NIŢA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) — Oricît de bine pregătit ar fi un inginer, îmi spunea Molnár József — inginerul-şef al C.A.P. Sînzieni, Erou al Muncii Socialiste, oricîte maşini de înaltă productivitate ar avea la dispoziţie, nu poate să obţină rezultate bune iară aportul cooperatorilor şi mecanizatorilor. Ei sînt aceia care hotărăsc, în ultimă instanţă, soarta recoltei. Nu o dată ziarul nostru a consemnat fapte de muncă ale cooperatorilor şi mecanizatorilor, ale lucrătorilor din întreprinderile de stat, fapte care renlectă pasiunea şi hotărîrea acestora, de a obţine rezultate bune, să asigure un belşug de produse agroalimentare. Pelanurile Cooperativei agricole de producţie din Sfintu Gheorghe, lucrează cîştigătorul din acest an al fazei judeţene a Olimpiadei mecanizatorilor, Zoltán Bujdosó. Bine pregătit, tânărul mecanizator este un exemplu de conştiinciozitate. Se poate afirma, iară a greşi, că e foarte pedant în executarea lucrărilor. Execută un semănat de mare precizie, cu greu puţind să descoperi vreo abatere a rîndurilor. Zilnic, după lucru, îşi reglează tractorul maşinile cu care va lucra a doua zi. E veşnic nemulţumit. E conştient că poate face mai mult, că rezultatele obţinute pînă acum nu sunt limită şi de aceea se pregăteşte continuu, citeşte cârţi de specialitate, se sfătuieşte cu cei mai în virstă şi astfel, zi de zi, capătă mai multă experienţă, mai multă siguranţă. La I.A.S. Ozun lucrează un număr mare de mecanizatori care au o vechime de peste Lupta cu timpul 20 de ani în meserie. An de an, aceştia îşi „bat“ propriile recorduri, în ce priveşte viteza de lucru şi calitatea. Bunăoară, in acest an, zilnic plantează cu cartofi o suprafaţă mai mare cu 0,6 ha decit anul trecut. Dacă socotim că o fermă are în dotare circa 5 maşini, in fiecare zi se plantează 3 hectare peste plan. Iată ce ne-a spus mecanizatorul Alexandru Nica : — In acest an producţia de cartofi va depinde de inginer şi de noi. De aceea, ne străduim să facem lucrări de cea mai bună calitate, să nu lăsăm nici un loc gol, să asigurăm o densitate optimă. Avem o răspundere mare. Trebuie să obţinem de pe fiecare hectar 30 de tone. Nu ne putem plînge că nu avem condiţii. Sîntem bine dotaţi, avem sămînţă bună. Totul depinde de modul în care vom munci. Anul trecut, C.A.P. Hăghig a obţinut rezultate foarte slabe Se invocau diferite cauze, care mai de care mai „obiective", se cerea ajutorul organelor agricole, pentru toate deficienţele se găseau vinovat numai din afara cooperative. In acest an, la Hăghig s-a produs o schimbare radicală, in prezent, cooperativa devine un loc fruntaş în „operativa" însămînţărilor, fiind posibil să încheie campania printre primele. Aceeaşi conducere, aceiaşi cooperatori, aceiaşi mecanizatori au izbutit să iasă din impas. Mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii, toţi lucrătorii ogoarelor din judeţul nostru, sunt hotărîţi ca, în acest an, să depună eforturi sporite pentru a obţine recolte record, în vederea îndeplinirii mobilizatoarelor sarcini ce revin agriculturii. D. TOMA în aceste zile, în agricultură Mai sunt şi alte lucrări de executat Deşi timpul din ultimele zile s-a schimbat şi au căzut precipitaţii, ce-i drept, sub formă de zăpadă, activitatea cooperatorilor trebuie să se desfăşoare normal şi in aceste zile, acţiunile lor indreptindu-se spre lucrări de pregătire a seminţelor, curăţiri de păşuni, întreţinerea livezilor. Şi pentru că timpul este destul de răcoros, se cere luarea unor măsuri de preîntimpinare a unor eventuale îngheţuri tîrzii în toate sectoarele, acolo unde frigul ar putea cauza pierderi. Prin telefon aflăm de la inginerul şef al C.A.P. Tirgu Secuiesc, Szarvaci Iosif, că în ultimele două zile membrii cooperatori au participat la acţiuni de curăţire a păşunilor, lucrare desfăşurată cu succes pe o suprafaţă de aproximativ 30 hectare. De asemenea, s-au luat măsuri din timp pentru ca temperatura în sere să rămînă constantă (20—22 grade), tot în sere, în zilele acestea, au fost recoltate şi valorificate peste 3.000 bucăţi salată căpăţînă, 10.000 garoafe, în prezent lucrîndu-se la întreţinerea culturilor şi la amenajarea terenului din preajma cooperativei. „Am luat toate măsurile — ne spunea inginerul şef — pentru întreţinerea utilajelor şi suntem pregătiţi să reîncepem plantatul cartofilor şi însămînţările la celelalte culturi, imediat ce timpul ne va permite“. ŞI LA ZABALA SE LUCREAZĂ? — N-aş putea să vă spun că da, vine răspunsul — tot telefonic GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a)