Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-17 / nr. 1235

Proletari din toate ţările,uniti va­t Anul Vil, nr. 1235 MIERCURI, 17 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean DESCHIDEREA SESIUNII UNMI INTERPARLAMENTARE In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, a avut loc şe­dinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interpar­lamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte, tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioa­ră, Emil Drăgănescu, Ma­nea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cor­­nel Burtică, Mihai Dalea, Şte­fan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adu­nari Naţionale, secretarul Con­siliului de Stat, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, re­prezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii A­­dunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad­­interim al Consiliului Interpar­lamentar, G.S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E.J. Der­­winsky (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparla­mentare,­ P.C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politi­ce care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie ca­racterizată de convingerea ex­primată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă coo­perare pe care Uniunea Inter­(Continuare in pag. a 4-a) Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăşi, Doresc să încep prin a vă a­­dresa un salut cordial dumnea­voastră, participanților la lucră­rile sesiunii de primăvară a Uniu­nii Interparlamentare, personali­tăţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că Româ­nia găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără în­doială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai bu­na cunoaştere reciprocă, la dez­voltarea contactelor şi a relaţii­lor dintre parlamente, dintre­­ac­torii politici ai ţărilor participan­te, la progresul eforturilor gene­rale pentru instaurarea pe plane­ta noastră a unei hime mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră işi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşeza­­rea relaţiilor dintre state pe ba­ze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impul­sionarea luptei de eliberare na­ţională a popoarelor şi respecta­rea dreptului sacru al fiecărei na­ţiuni de a-şi hotărî singură des­tinele. Abordarea unui asemenea larg cerc­ete probleme de către acest important for politic inter­naţional va putea neîndoios adu­ce o contribuţie preţioasă la uni­rea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte par­lamentari din ţări cu orînduiri so­ciale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuin­ţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a rela­ţiilor interstatale, bazate pe prin­cipii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în con­diţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare în determi­narea evoluţiei politice mondiale, in promovarea păcii şi colaboră­rii. Tocmai ca rezultat al intensi­ficării activităţii politice în viaţa internaţională a maselor popu­lare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dez­volta liber şi nestingherit, in lu­mea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări re­voluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de proce­se pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţio­nate un şir de probleme ce afec­­tau în mod grav pacea şi secu­ritatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deo­sebită are, în acest sens, de ase­menea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europe­ne, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nos­­tru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpe­tueze vechea politică de inegali­tate, dominaţie şi dictat, de agre­siune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colabo­rării dintre toate popoarele. A­­ceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi con­secvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate po­poarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea între­gului climat internaţional. Pornind de la aceste conside­rente, Republica Socialistă Româ­nia desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toa­te puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru pro­movarea noilor principii de rela­ţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toa­te popoarele lumii. Ca ţară socia­listă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi co­laborare cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării eco­­nomico-sociale independente, pro­movăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi repre­zentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru solu­ţionarea problemelor care con­­fruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi po­poarelor, al respectării dreptu­lui lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimiii ani, Republi­ca Socialistă România a semnat (Continuare în pag. a 4-a) Cu­v­intar­ea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Buna servire, solicitudinea faţă de cumpărător - permanenţe in activitatea de zi cu zi „Pentru rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor de plan pe anul 1973, colectivului Direcţiei comerciale judeţene i se conferă „Diploma de unitate evidenţiată în întrecerea socialistă în secto­rul circulaţiei mărfurilor". Iată o secvenţă, în „avanpremieră", din filmul unui eveniment ce va a­­­vea loc astăzi, în oraşul reşedin­ţă de judeţ, „ratificindu-se" ast­fel munca rodnică, plină de soli­citudine a lucrătorilor din re­ţeaua comercială a oraşului Sfin­ţii Gheorghe. Nu rare sînt cazu­rile cînd vizitatorii din marile o­­raşe ale ţării, cu vechi tradiţii în ale comerţului, remarcă (de ce să nu o recunoaştem cu oarecare surprindere) calitatea, promptitu­dinea, amabilitatea îmbinată cu demnitatea­ servirii cumpărători­lor, paleta largă a sortimentelor de mărfuri oferite spre vînzare. Dar, de ce să mergem atit de de­parte şi să nu ne gîndin la noi înşine, la locuitorii urbei noastre, care găsesc în condiţii din ce în ce mai bune produsele ce le caut­­ă­­ în magazine, care tind să se apropie de ei­­ să ne gîndim la gospodinele ale căror „proble­me"­ sunt din ce în ce mai mult preluate de lucrătorii din comerţ, la, dacă vreţi, modul în care ţi se adresează, imediat ce -ai păşit pragul magazinului şi, după ce ţi s-a răspuns la salutul de „Bună ziua!", întrebarea: „Cu ce vă putem servi?" Dincolo de aceas­tă întrebare, de dialogul ce ur­mează, de satisfacţia de a pleca din magazin cu marfa dorită, se află, fără îndoială, nu numai pro­bitatea profesională ci, acea con­ştiinţă în continuă creştere, a lu­crătorilor din reţea, că ei sunt la dispoziţia cumpărătorilor şi nu invers, cum se mai întâmplă pe alocuri, că au înalta cinste de a fi printre cei ce dau substanţă materială eforturilor consecvente ale partidului, ale­ întregii ţări, de­ a asigura creşterea permanen­tă a bunăstării celor ce muncesc. Care sunt, de fapt, într-o imagi­ne sintetizată, concretă, rezulta­tele care au propulsat colectivul Direcţiei comerciale, pe unul din locurile de frunte ale sectorului? HERMAN ROSNER (Continuare în pag. a 3-a) r­e la­L TOKIO. — Populaţia Japoniei va creşte, pînă la sfîrşitul acestui secol, cu aproape 30 de milioa­ne de locuitori — a a­­nunţat Institutul pentru problemele populaţiei al Ministerului Sănătăţii. Printre problemele de­mografice acute ale Ja­poniei, el a menţionat concentrarea mare din zonele de pe coasta O­­ceanului Pacific, unde, pe 15 la sută din supra­faţa ţării, trăiesc, în prezent, peste 50 milioa­ne de locuitori. Potrivit estimărilor ofi­ciale, la sfîrşitul ,­ lunii octombrie 1973, populaţia Japoniei ajunsese la 108 710 000 de locuitori. WASHINGTON. Specialiştii firmei „Xe­rox" au pus la punct o nouă maşină de copiat şi multiplicat, care poate imprima pe ambele rele ale unei coli, economi­sind astfel importante cantităţi de hîrtie. Noua maşină poate să facă şi seturi pe măsură ce foi­le de hîrtie sunt impri­mate, viteza de lucru find de 45 de coli copia­te sau imprimate pe mi­nut. QUITO. — Un grup de nouă alpiniști care escaladau vulcanul Ca­yam­be, din vestul Ecua­dorului, au fost surprinși de o puternică avalanșă în momentul în care mai aveau de parcurs numai 150 de metri pînă în vîr­­ful muntelui. Trei dintre membrii grupului şi-au pierdut viaţa, ceilalţi fiind salvaţi de interven­ţia elicopterelor militare ecuadoriene. OTTAWA, incendiu s-a­­ Un nou declanşat, sîmbătă seara, în com­plexul hidroenergetic din golful James din Cana­da. Pagubele materiale sunt considerabile. Este cel de-al treilea in­cendiu produs la acest complex Incepînd de la 21 martie acest an, pri­mul distrugînd clădirea centrală, iar cel de-al doilea, în afara pagube­lor, a provocat și moar­tea a patru lucrători. ROMA. — Un cutre­mur de pămint a fost în­registrat, în Italia, luni noaptea, avînd epicentrul în apropiere de oraşul Parma. Mişcarea seismi­că, de o intensitate de gradul 3 pe scara Rich­ter, a avaria­t unele clă­diri provocind panică printre locuitorii oraşu­lui, care şi-au părăsit in grabă locuinţele. _­ PE SCURT (Din t%ia­xLintert/Kilio Activităţi cultural-educative şi sportive ARACI (Club) — Informare politică „30 de ani de la crearea Frontului Unic Muncitoresc“ (ora 20). ALBIŞ (Căminul cultural) — Informare politică „Evenimen­tele politice interne şi externe" (ora 20). SFÎNTU GHEORGHE (Clubul „Gheorghe Doja") — Expunere „Drepturile și îndatoririle tineretului“ (ora 19). BELIN (Căminul cultural) — Masa rotundă „Ce avem de făcut în cinstea celor două mari evenimente" (ora 20). IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI 14 zile avans în realizarea planului Munca neobosită, plină de dă­ruire, hotărîrea de a acţiona con­secvent pentru autodepăşire, a în­cununat cu noi succese activita­tea colectivului de muncitori, in­gineri, tehnicieni şi economişti de la I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, care raportează cu legitimă mîndrie îndeplinirea cu două săptămîni înainte de termen a planului afe­rent primelor patru luni ale anu­lui. Remarcabilul succes închinat marii sărbători a oamenilor mun­cii de la 1 Mai — avanpre­­mieră în seria succeselor ca vor prefața aniversarea a XXX de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R., se înscrie cu litere mari în cronica bătăliei pentru realizarea cincina­lului cu 185 de zile înainte de termen. Succesul este o dovadă a priceperii şi consecvenţei aplică­rii şi extinderii la cote tot mai î­­nalte a metodelor moderne şi efi­ciente de exploatare şi valorifi­care superioară a masei lemnoa­se, a fermităţii cu care lucrătorii din unităţile de industrializare a lemnului şi forestierii din parche­tele de exploatare, contribuie la creşterea susţinută a zestrei ma­teriale a ţării, a venitului naţio­nal. Realizarea pînă la finele lunii aprilie, a unor importante valori — de peste 8.500.000 atît la pro­ducţia globală cit şi marfă indus­trială — peste plan, reprezintă materializarea angajamentului de devansare a cincinalului. Această depăşire se va concretiza în pro­duse fizice mult solicitate de ne­voii© economiei naţionale cit şi la export, cum ar fi: cherestea de răşinoase peste 2.500 m.c„ cheres­tea de fag — 1700 m.c„ buşteni de răşinoase — 4.200 m.c„ lobde industriale total — 8.000 m.c„ lemn de foc — 4.000 tone, lemn de construcţii — 1.700 m.c. etc. Aceste realizări sunt contribuţia sectoarelor de exploatare a lem­nului din Tirgu Secuiesc, Baraolt, Covasna şi a Sectorului de indus­trializare a lemnului din Tirgu Secuiesc. (N.P.) I.A.E.A. Sfîntu Gheorghe, Lăcătuşul Kozák Pál lucrînd la între­ţinerea presei hidraulice de 100 t. ­Preocupare­­ pentru valorificarea inteligenţei tehnice Dintr-o sumară analiză a acti­vităţii şi realizărilor în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor pe anul 1973, rezultă că numărul mic, de numai 59 inovaţii şi ra­ţionalizări aplicate, precum şi a­­proape tot atîtea propuneri neapli­cate, nu ilustrează pe deplin ade­văratele dimensiuni ale potenţia­lului creator de care dispune ju­deţul Covasna. Trebuie amintit faptul că în 1973 s-a înregistrat o scădere considerabilă, atit a propunerilor, cit şi a aplicării de inovaţii şi raţionalizări faţă de 1972, fapt ce nu corespunde ce­Magazinul alimentar nr. 83, din centrul oraşului Sfîntu Gheor­ghe, o unitate in permanenţă bine aprovizionată, cu un co­lectiv harnic, plin de solici­tudine c rinţelor şi posibilităţilor tehnice existente în judeţ. In analiza cauzelor care au determinat această stare de lu­cruri, am pornit de la faptul cu­noscut că, micile perfecţionări, inovaţiile, sunt de multe ori din punct de vedere economic mult mai rentabile decit invenţiile ca­re revoluţionează tehnica. La în­treprinderea textilă „Oltul" din Sfîntu Gheorghe, în anul 1973 au fost aplicate doar 8 inovaţii faţă de 30 în 1972, inovaţii, in baza cărora s-au obţinut economii postcalculate cu mult mai mari faţă de anul 1972, în timp ce la Fabrica de ţigarete în acelaşi an nu a fost aplicată nici o inovaţia. Una din cauzele care au determi­nat această situaţie este slaba preocupare a conducerii unităţi­lor, a comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, a cercurilor de ino­vatori pe linia depistării posibili­tăţilor de mai bună valorificare a potenţialului tehnic creator, de promovare a inovaţiei în proce­sul de producţie. NIŢA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) — Oricît de bine pregătit ar fi un inginer, îmi spunea Mol­nár József — inginerul-şef al C.A.P. Sînzieni, Erou al Muncii Socialiste, oricîte maşini de înaltă productivitate ar avea la dispoziţie, nu poate să ob­ţină rezultate bune iară apor­tul cooperatorilor şi mecaniza­torilor. Ei sînt aceia care ho­tărăsc, în ultimă instanţă, soarta recoltei. Nu o dată ziarul nostru a consemnat fapte de muncă ale cooperatorilor şi mecanizatori­lor, ale lucrătorilor din între­prinderile de stat, fapte care renlectă pasiunea şi hotărîrea acestora, de a obţine rezultate bune, să asigure un belşug de produse agroali­ment­are. Pe­lanurile Cooperativei a­­gricole de producţie din Sfintu Gheorghe, lucrează cîştigătorul din acest an al fazei judeţene a Olimpiadei mecanizatorilor, Zoltán Bujdosó. Bine pregătit, tânărul mecanizator este un e­­xemplu de conştiinciozitate. Se poate afirma, iară a greşi, că e foarte pedant în executa­rea lucrărilor.­ Execută un se­mănat de mare precizie, cu greu puţind să descoperi vreo abatere a rîndurilor. Zilnic, după lucru, îşi reglează­­ tractorul maşinile cu care va lucra a doua zi. E veşnic nemulţumit. E conştient că poate face mai mult, că rezultatele obţinute pînă acum nu sunt limită şi de aceea se pregăteşte continuu, citeşte cârţi de specialitate, se sfătuieşte cu cei mai în virstă şi astfel, zi de zi, capătă mai multă experienţă, mai mul­tă siguranţă. La I.A.S. Ozun lucrează un număr mare de mecanizatori care au o vechime de peste Lupta cu timpul 20 de ani în meserie. An de an, aceştia îşi „bat“ propriile recorduri, în ce priveşte viteza de lucru şi calitatea. Bunăoară, in acest an, zilnic plantează cu cartofi o suprafaţă mai mare cu 0,6 ha decit anul trecut. Dacă socotim că o fermă are în dotare circa 5 maşini, in fiecare zi se plantează 3 hec­tare peste plan. Iată ce ne-a spus­ mecanizatorul Alexandru Ni­ca : — In acest an producţia de cartofi va depinde de inginer şi de noi. De aceea, ne stră­duim să facem lucrări de cea mai bună calitate, să nu lăsăm nici un loc gol, să asigurăm o densitate optimă. Avem o răs­pundere mare. Trebuie să ob­ţinem de pe fiecare hectar 30 de tone. Nu ne putem plînge că nu avem condiţii. Sîntem bine dotaţi, avem sămînţă bu­nă. Totul depinde de modul în care vom munci. Anul trecut, C.A.P. Hăghig a obţinut rezultate foarte slabe Se invocau diferite cauze, ca­re mai de care mai „obiecti­ve", se cerea ajutorul orga­nelor agricole, pentru toate de­ficienţele se găseau vinovat numai din afara cooperative. In acest an, la Hăghig s-a pro­dus o schimbare radicală, in prezent, cooperativa devine un loc fruntaş în „operativa" în­­sămînţă­rilor, fiind posibil să încheie campania printre pri­mele. Aceeaşi conducere, ace­iaşi cooperatori, aceiaşi meca­­­­nizatori au izbutit să iasă din impas. Mecanizatorii, cooperatorii, specialiştii, toţi lucrătorii o­­goarelor din judeţul nostru, sunt hotărîţi ca, în acest an, să de­pună eforturi sporite pentru a obţine recolte record, în ve­­derea îndeplinirii mobilizatoa­relor sarcini ce revin agricultu­rii. D. TOMA în aceste zile, în agricultură Mai sunt şi alte lucrări de executat Deşi timpul din ultimele zile s-a schimbat şi au căzut precipi­taţii, ce-i drept, sub formă de ză­padă, activitatea cooperatorilor trebuie să se desfăşoare normal şi in aceste zile, acţiunile lor in­­dreptindu-se spre lucrări de pre­gătire a seminţelor, curăţiri de păşuni, întreţinerea livezilor. Şi pentru că timpul este destul de răcoros, se cere luarea unor măsuri de preîntimpinare a unor eventuale îngheţuri tîrzii în toa­te sectoarele, acolo unde frigul ar putea cauza pierderi. Prin telefon aflăm de la ingine­rul şef al C.A.P. Tirgu Secuiesc, Szarvac­i Iosif, că în ultimele două zile membrii cooperatori au participat la acţiuni de curăţire a păşunilor, lucrare desfăşurată cu succes pe o suprafaţă de a­­proximativ 30 hectare. De aseme­nea, s-au luat măsuri din timp pentru ca temperatura în sere să rămînă constantă (20—22 grade), tot în sere, în zilele acestea, au fost recoltate şi valorificate pes­te 3.000 bucăţi salată căpăţînă, 10.000 garoafe, în prezent lucrîn­­du-se la întreţinerea culturilor şi la amenajarea terenului din preajma cooperativei. „Am luat toate măsurile — ne spunea in­ginerul şef — pentru întreţinerea utilajelor şi suntem­ pregătiţi să reîncepem plantatul cartofilor şi însămînţăril­e la celelalte culturi, imediat ce timpul ne va permite“. ŞI LA ZABALA SE LUCREAZĂ? — N-aş putea să vă spun că da, vine răspunsul — tot telefonic GEORGE MĂCIUCĂ (Continuare în pag. a 3-a)

Next