Cuvîntul Nou, iulie 1974 (Anul 7, nr. 1259-1263)
1974-07-03 / nr. 1259
Pag. 2 Anna Hegedűs şi Rozália Scurtui, două dintre harnicele cooperatoare de la C.A.P. Valea Crişului care, in afara faptului că lucrează în legumicultura, contribuie, prin munca lor, la bunul mers al activităţii şi în alte sectoare. Astfel, Rozália Scurtui lucrează în zootehnie, iar Anna Hegedűs, lucrează în acord global 0,50 ha cu sfeclă și un hectar cu cartofi. Foto: A. BARTHA CUVÍNTUL NOU ANUL VII. Nr. 1259 Fiecare zi pierdută, o pierdere de furaje In ciuda faptului că dispunem în judeţ de un efectiv mare de animale, cu un potenţial biologic ridicat, rezultatele înregistrate în zootehnie, în special în perioada de stabulaţie, nu sunt satisfăcătoare. Producţiile mici de lapte şi carne sunt puse, deseori, pe seama lipsei furajelor, a suprafeţelor mici cultivate cu plante furajere. Trebuie menţionat că adevărata cauză a lipsei de furaje este modul defectuos în care acestea sunt recoltate şi depozitate. Mărturie în acest sens este şi stadiul necorespunzător de recoltare a trifolienelor, lucrare care deja trebuia terminată în toate unităţile agricole. E adevărat că timpul a fost ploios, dar furajele puteau fi conservate sub formă de semisiloz, care în judeţul nostru a dat rezultate foarte bune. CONTRASTE in timp ce în unele cooperative agricole de producţie s-a recoltat întreaga suprafaţă cu trifoliene, în altele, această lucrare este mult întîrziată şi aceasta numai din cauza unor deficienţe de ordin organizatoric. Spre exemplu, la Covasna, în ziua de 25 iunie, cu toate că vremea era favorabilă nu se lucra la recoltarea furajelor. Aceasta denotă o programare nejudicioasă a lucrărilor, precum şi lipsa de preocupare din partea conducerii cooperativei. în unităţile vecine, cum ar fi C.A.P. Brateş şi Zăbala se lucra din plin cu mijloace mecanizate la recoltarea şi depozitarea furajelor. Diferenţe mari există şi între C.A.P. Sînzieni şi Poian, Chichiş şi Ozun, Tîrgu Secuiesc şi Lunga etc. Lăsînd de o parte răspunderea pe care o poartă conducerile unităţilor in cauză, considerăm că o vină în această privinţă o au şi conducerile consiliilor intercooperatiste, care nu se ocupă în aceeaşi măsură de toate unităţile. Numai în asemenea mod se pot explica diferenţele mari ce există între cooperativele agricole de producţie din cadrul aceluiaşi consiliu. BUNA ORGANIZARE, REZULTATE PE MĂSURĂ Evidenţiem, în mod deosebit, activitatea inginerilor Zazon Francisc (C.A.P. Mărtineni) şi Soos Zoltán (C.A.P. Reci) care şi-au organizat munca în aşa fel, încît, pînă în prezent, au depozitat întreaga recoltă de trifoliene. La C.A.P. Mărtineni, în afara pregătirii şi depozitării finului vitaminos pentru tineretul taurin, s-a preparat sub formă de semisiloz o mare cantitate de furaje. Menţionămcă la C.A.P. Mărtineni întreaga suprafaţă cultivată cu trifoliene a fost recoltată mecanizat, fapt ce a condus la un ritm susţinut al lucrărilor, precum şi la obţinerea unor economii. Rezultatele obţinute la Mărtineni, caşi în alte cooperative agricole de producţie, cum ar fi Sînzieni, Turia, Cernat, Chichiş, demonstrează că recoltarea furajelor se poate face în bune condiţiuni, indiferent de starea timpului. Dealtfel, Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape, încă de anul trecut a elaborat tehnologia de recoltare şi conservare a furajelor sub formă de semisiloz, tehnologie foarte economicoasă. Totul depinde de modul de organizare a muncii, de felul în care inginerii şefi şi preşedinţii cooperativelor agricole acţionează pentru a imprima un ritm alert recoltării furajelor. T. ADJUDEANU Medicul veterinar şi răspunderea La Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste tovarăşul Nicolae Ceauşascu, referindu-se la asistenţa sanitar-veterinară a subliniat faptul că: „... este necesar să crească rolul şi răspunderea nemijlocită a medicilor veterinari în aplicarea unitară a măsurilor de apărare a sănătăţii animalelor în fermele întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie, precum şi la gospodăriile populaţiei“. Menţionăm că în judeţul nostru lucrează un mare număr de medici veterinari şi ingineri zootehnişti, încadraţi în unităţile agricole sau în circumscripţiile sanitar-veterinare. Activitatea fructuoasă a acestor cadre, răspunderea cu care muncesc, se reflectă nemijlocit în producţiile mari obţinute în unităţile agricole, în numărul animalelor livrate la fondul de stat din gospodăriile populaţiei. Evidenţiem, în mod deosebit, activitatea medicului veterinar Ion Creţu de la Cooperativa agricolă de producţie din Cernat, care, printr-o selecţie riguroasă, o asistenta sanitar-veterinară competentă a izbutit să obţină producţii mari de lapte şi carne, precum şi o reproducţie sporită. în prezent, C.A.P. Cernat înregistrează cea mai mare producţie de lapte din judeţ — 11,2 litri pe cap de vacă furajată, avînd un efectiv de bovine ce depăşeşte 600 capete. Rezultate bune obţin şi cooperativele agricole de producţie din Arcuş, Valea Crişului, Catalina, Sînzieni, a căror specialişti depun eforturi pentru îmbunătăţirea efectivelor, pentru obţinerea unor producţii mari. Din păcate, în unele unităţi rezultatele din zootehnie sunt încă slabe. La Aita Seacă, Esternie, Lisnău, Vieni, datorită lipsei de preocupare a celor ce răspund de bunul mers al sectorului zootehnic, reproducţia şi selecţia animalelor este necorespunzătoare, efectivele nu sunt realizate, iar producţiile sunt încă mici. E inadmisibilă atitudinea medicului veterinar Constantin Neamţu — director al Complexului de creştere a vacilor Chichiş, care, pur şi simplu, prin neglijenţă şi incompetenţă, a decimat efectivul de animale. Lipsa de răspundere de care a dat dovadă, modul în care a lucrat, au condus la un ridicat număr de mortalităţi, la o reproducţie slabă, la producţii mici. Bineînţeles, că acest caz va face obiectul unor analize ale organelor competente, care au datoria să ia cele mai severe măsuri împotriva unor asemenea atitudini. D.T. sa PLENARA U.J.C.A.P. Vineri, 28 iunie a.c., a avut loc la Sfintu Gheorghe, plenara Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Cu aceasta ocazie s-a dezbătut situaţia economico-financiară a C.A.P. şi a asociaţiilor intercooperatiste. La plenară au participat membrii consiliului U.J.C.A.P., preşedinţi, contabili şefi şi membri cooperatori. OZMNENII IN FRUNTE In acest an, numeroşi locuitori ai satelor judeţului nostru au contractat cu statul un număr sporit de animale. Recordul i-au bătut locuitorii comunei Ozun, care, pînă in prezent, au contractat un număr de 365 capete de bovine, urmaţi fiind de cei din Bodoc {208} şi Brateş (164). PRODUCŢII SPORITE DE LAPTE Venituri mari, din valorificarea producţiei de lapte, au obţinut cooperativele agricole de producţie din Baraolt, Arcuş şi Valea Crişului. C.A.P. Arcuş, spre exemplu, a livrat peste plan 108 hectolitri lapte, C.A.P. Valea Crișului 233 hectolitri, iar C.A.P. Baraolt 353 hectolitri. ÎN APROVIZIONAREA CU PIESE DE SCHIMB II legătură, mai strînsă cu unităţile beneficiare Anul trecut, în timpul campaniei de recoltare a cerealelor păioase, ritmul lucrărilor a fost încetinit din cauza lipsei pieselor de schimb necesare pentru tractoare şi combine. Uneori, combine de mare productivitate — Gloria, nu erau folosite zile întregi, numai din cauza lipsei unei simple curele trapezoidale sau a unui rulment. Mai mult, maşinile trustului S.M.A. şi ale Bazei de aprovizionare Valea Crişului făceau aproape zilnic „naveta" la diferiţi furnizori după piese, consumîndu-se astfel cantităţi mari de carburanţi. Toate aceste deficienţe au fost generate de activitatea necorespunzătoare a Bazei de aprovizionare Valea Crişului, al cărei colectiv nu s-a străduit să satisfacă cerinţele de piese de schimb ale unităţilor agricole. Redacţia ziarului nostru şi-a propus să urmărească îndeaproape modul în care unităţile agricole, în special secţiile de mecanizare, sunt aprovizionate cu piese de schimb. Pentru început, asupra acestei probleme, am cerut părerea tovarăşului Vida Bálint, directorul Bazei de aprovizionare Valea Crişului. — In acest an, sîntem mult mai bine aprovizionaţi decit anul trecut. Unele piese, care ne lipseau, acum le avem în cantităţi suficiente. Dispunem de curele trapezoidale, anvelope pentru combine şi tractoare etc., precum şi de o cantitate mare de sîrmă pentru balotat, încă nu am făcut aprovizionarea cu piese de schimb pentru combinele C 12, şi aceasta din cauza trustului S.M.A. care nu ne-a trimis, nici pînă în prezent, necesarul. Ne mai lipsesc, de asemenea, unele tipuri de rulmenţi, dar nu sîntem îngrijoraţi, deoarece avem repartiţii şi pentru aceste piese. Sîntem siguri că vom putea, în ciuda unor greutăţi, să asigurăm în cantităţi suficiente piese de schimb necesare pentru utilajele angrenate în campania de recoltare a cerealelor. Deci, directorul Bazei de aprovizionare Valea Crişului, ne asigură că nu vor lipsi piesele de schimb. Nu ne îndoim că se depun eforturi pentru o mai bună aprovizionare a unităţilor agricole, dar considerăm că încă nu s-a stabilit o strînsă legătură între Bază şi unităţile beneficiare, din care cauză nu se cunoaşte întotdeauna exact cererea de piese de schimb. Este cazul ca baza de aprovizionare să devină mai activă şi în ce priveşte cunoaşterea cerinţelor unităţilor să prevadă cererea acestora şi astfel să fie pregătită pentru a putea face faţă situaţiilor ce se ivesc în campaniile agricole. T. DUMITRU (Urmare din pag. 1) de in sat. Semnificativă mi s-a părut alegerea de către unii elevi a unui liceu cu profil agrozootehnic, continuînd astfel ocupaţia părinţilor lor. Nu peste mult timp, cu siguranţă că efectele învăţămîntului liceal, ale ridicării nivelului decunoştinţe al oamenilor se vor vedea în viaţa satului, a oamenilor, fapt subliniat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. „Orice lucrător din agricultură este astăzi — şi trebuie să devină — un specialist cu înaltă calificare; aceasta constituie o necesitate pentru progresul rapid al agriculturii în toate sectoarele de activitate". ... Se construieşte mult în Ilieni şi trainic. Dacă în anii 1946, 1947 şi 1948 s-au construit, mai bine spus reconstruit, zece case, de cîţiva ani, ritmul de construcţie este constant: o casă pe lună! în mod deosebit, îşi construiesc case, tinerii. Şi ce e mai important e că nu se construiesc oricum. Oamenii construiesc mai mult în centru, au apărut primele case cu etaj. Exemplul l-a dat primăria, care a construit un bloc pentru specialişti. Nu peste mult timp, pe măsură ce se realizează planul de sistematizare a comunei, vor apare şi alte utilităţi: alimentarea cu apă, canalizare, mai multe spaţii comerciale etc. ... Răsfoiesc cîteva registre de stare civilă dinainte de război. Mureau mulţi copii, mai ales pînă la un an — cam 15 pe an. De mulţi ani în Ilieni nu s-a înregistrat nici un astfel de deces, în timp ce natalitatea e în continuă creştere, iar mortalitatea a scăzut, toate acestea explicîndu-se prin creşterea nivelului de trai. Viaţa oamenilor, bogăţia lor spirituală, bucuriile, tot ce e nou, întruchipează, cum nu se poate mai bine, destinul de împliniri al satului nostru contemporan ... în fermele Trustului judeţean de I.A.S. la cultura cartofului, au început lucrările de combatere a manei Foto: A. BARTHA