Cuvîntul Nou, iulie 1974 (Anul 7, nr. 1259-1263)

1974-07-03 / nr. 1259

Pag. 2 Anna Hegedűs şi Rozália Scurtui, două dintre harni­cele cooperatoare de la C.A.P. Valea Crişului care, in afara faptului că lucrează în legumicultura, contribuie, prin munca lor, la bunul mers al activităţii şi în alte sectoare. Astfel, Rozália Scurtui lucrează în zooteh­nie, iar Anna Hegedűs, lu­crează în acord global 0,50 ha cu sfeclă și un hectar cu cartofi. Foto: A. BARTHA CUVÍNTUL NOU ANUL VII. Nr. 1259 Fiecare zi pierdută, o pierdere de furaje In ciuda faptului că dispu­nem în judeţ de un efectiv mare de animale, cu un poten­ţial biologic ridicat, rezultate­le înregistrate în zootehnie, în special în perioada de stabula­­ţie, nu sunt satisfăcătoare. Pro­ducţiile mici de lapte şi car­ne sunt puse, deseori, pe sea­ma lipsei furajelor, a suprafe­ţelor mici cultivate cu plante furajere. Trebuie menţionat că adevărata cauză a lipsei de furaje este modul defectuos în care acestea sunt recoltate şi depozitate. Mărturie în acest sens este şi stadiul necores­punzător de recoltare a trifo­­lienelor, lucrare care deja tre­buia terminată în toate unită­ţile agricole. E adevărat că timpul a fost ploios, dar fura­jele puteau fi conservate sub formă de semisiloz, care în ju­deţul nostru a dat rezultate foarte bune. CONTRASTE in timp ce în unele coope­rative agricole de producţie s-a recoltat întreaga suprafaţă cu trifoliene, în altele, aceas­tă lucrare este mult întîrziată şi aceasta numai din cauza u­­nor deficienţe de ordin organi­zatoric. Spre exemplu, la Co­vasna, în ziua de 25 iunie, cu toate că vremea era favorabi­lă nu se lucra la recoltarea furajelor. Aceasta denotă o programare nejudicioasă a lu­crărilor, precum şi lipsa de preocupare din partea condu­cerii cooperativei. în unităţile vecine, cum ar fi C.A.P. Bra­­teş şi Zăbala se lucra din plin cu mijloace mecanizate la re­coltarea şi depozitarea furaje­lor. Diferenţe mari există şi între C.A.P. Sînzieni şi Poian, Chichiş şi Ozun, Tîrgu Secu­iesc şi Lunga etc. Lăsînd de o parte răspunderea pe care o poartă conducerile unităţilor in cauză, considerăm că o vi­nă în această privinţă o au şi conducerile consiliilor inter­­cooperatiste, care nu se ocu­pă în aceeaşi măsură de toate unităţile. Numai în asemenea mod se pot explica diferenţe­le mari ce există între coope­rativele agricole de producţie din cadrul aceluiaşi consiliu. BUNA ORGANIZARE, REZULTATE PE MĂSURĂ Evidenţiem, în mod deosebit, activitatea inginerilor Za­zon Francisc (C.A.P. Mărtineni) şi Soos Zoltán (C.A.P. Reci) care şi-au organizat munca în aşa fel, încît, pînă în prezent, au depozitat întreaga recoltă de trifoliene. La C.A.P. Mărtineni, în afara pregătirii şi depozită­rii finului vitaminos pentru ti­neretul taurin, s-a preparat sub formă de semisiloz o mare cantitate de furaje. Menţionăm­­că la C.A.P. Mărtineni întrea­ga suprafaţă cultivată cu tri­foliene a fost recoltată meca­nizat, fapt ce a condus la un ritm susţinut al lucrărilor, pre­cum şi­ la obţinerea unor eco­nomii. Rezultatele obţinute la Mărtineni, ca­­şi în alte coope­rative agricole de producţie, cum ar fi Sînzieni, Turia, Cer­nat, Chichiş, demonstrează că recoltarea furajelor se poate face în bune condiţiuni, indi­ferent de starea timpului. De­altfel, Direcţia generală pen­tru agricultură, industrie ali­mentară şi ape, încă de anul trecut a elaborat tehnologia de recoltare şi conservare a furajelor sub formă de semi­siloz, tehnologie foarte econo­micoasă. Totul depinde de modul de organizare a muncii, de felul în care inginerii şefi şi preşedinţii cooperativelor a­­gricole acţionează pentru a im­prima un ritm alert recoltării furajelor. T. ADJUDEANU Medicul veterinar şi­­ răspunderea La Conferinţa pe ţară a ca­drelor de conducere din uni­tăţile agricole de stat şi coo­peratiste tovarăşul Nicolae Ceauşascu, referindu-se la a­­sistenţa sanitar-veterinară a subliniat faptul că: „... este ne­cesar să crească rolul şi răs­punderea nemijlocită a medi­cilor veterinari în aplicarea u­­nitară a măsurilor de apărare a sănătăţii animalelor în fer­mele întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agri­cole de producţie, precum şi la gospodăriile populaţiei“. Menţionăm că în judeţul nostru lucrează un mare nu­măr de medici veterinari şi in­gineri zootehnişti, încadraţi în unităţile agricole sau în cir­cumscripţiile sani­tar-veterina­re. Activitatea fructuoasă a a­­cestor cadre, răspunderea cu care muncesc, se reflectă ne­mijlocit în producţiile mari ob­ţinute în unităţile agricole, în numărul animalelor livrate la fondul de stat din gospodării­le populaţiei. Evidenţiem, în mod deosebit, activitatea me­dicului veterinar Ion Creţu de la Cooperativa agricolă de producţie din Cernat, care, printr-o selecţie riguroasă, o asistenta sanitar-veterinară competentă a izbutit să obţi­nă producţii mari de lapte şi carne, precum şi o reproduc­ţie sporită. în prezent, C.A.P. Cernat înregistrează cea mai mare producţie de lapte din judeţ — 11,2 litri pe cap de vacă furajată, avînd un efec­tiv de bovine ce depăşeşte 600 capete. Rezultate bune ob­ţin şi cooperativele agricole de producţie din Arcuş, Valea Crişului, Catalina, Sînzieni, a căror specialişti depun eforturi pentru îmbunătăţirea efective­lor, pentru obţinerea unor pro­ducţii mari. Din păcate, în unele unităţi rezultatele din zootehnie sunt încă slabe. La Aita Seacă, Es­ternie, Lisnău, Vieni, datorită lipsei de preocupare a celor ce răspund de bunul mers al sectorului zootehnic, reproduc­ţia şi selecţia animalelor este necorespunzătoare, efectivele nu sunt realizate, iar produc­ţiile sunt încă mici. E inadmisi­bilă atitudinea medicului vete­rinar Constantin Neamţu — di­rector al Complexului de creşte­re a vacilor Chichiş, care, pur şi simplu, prin neglijenţă şi in­competenţă, a decimat efecti­vul de animale. Lipsa de răs­pundere de care a dat dovadă, modul în care a lucrat, au con­dus la un ridicat număr de mortalităţi, la o reproducţie slabă, la producţii mici. Bine­înţeles, că acest caz va face o­­biectul un­or analize ale orga­nelor competente, care au da­­toria să ia cele mai severe măsuri împotriva unor aseme­nea atitudini. D.T. sa PLENARA U.J.C.A.P. Vineri, 28 iunie a.c., a avut loc la Sfintu Gheorghe, plenara Uniunii judeţene a cooperative­­­lor agricole de producţie. Cu a­­ceasta ocazie s-a dezbătut situa­ţia economico-financiară a C.A.P. şi a asociaţiilor intercooperatiste. La plenară au participat membrii consiliului U.J.C.A.P., preşedinţi, contabili şefi şi membri coope­ratori. OZMNENII IN FRUNTE In acest an, numeroşi locuitori ai satelor judeţului nostru au contractat cu statul un număr sporit de animale. Recordul i-au bătut locuitorii comunei Ozun, care, pînă in prezent, au con­tractat un număr de 365 capete de bovine, urmaţi fiind de cei din Bodoc {208} şi Brateş (164). PRODUCŢII SPORITE DE LAPTE Venituri mari, din valorificarea producţiei de lapte, au obţinut cooperativele agricole de produc­ţie din Baraolt, Arcuş şi Valea Crişului. C.A.P. Arcuş, spre e­­xemplu, a livrat peste plan 108 hectolitri lapte, C.A.P. Valea Cri­șului 233 hectolitri, iar C.A.P. Baraolt 353 hectolitri. ÎN APROVIZIONAREA CU PIESE DE SCHIMB II legătură, mai strînsă cu unităţile beneficiare Anul trecut, în timpul cam­­paniei de recoltare a cereale­lor păioase, ritmul lucrărilor a fost încetinit din cauza lip­sei pieselor de schimb nece­sare pentru tractoare şi com­bine. Uneori, combine de ma­re productivitate — Gloria, nu erau folosite zile întregi, nu­mai din cauza lipsei unei sim­ple curele trapezoidale sau a unui rulment. Mai mult, ma­şinile trustului S.M.A. şi ale Bazei de aprovizionare Va­lea Crişului făceau aproape zilnic „naveta" la diferiţi fur­nizori după piese, consumîn­­du-se astfel cantităţi mari de carburanţi. Toate aceste defi­cienţe au fost generate de ac­tivitatea necorespunzătoare a Bazei de aprovizionare Valea Crişului, al cărei colectiv nu s-a străduit să satisfacă ce­rinţele de piese de schimb ale unităţilor agricole. Redacţia ziarului nostru şi-a propus să urmărească îndea­proape modul în care unităţile agricole, în special secţiile de mecanizare, sunt aprovizionate cu piese de schimb. Pentru în­ceput, asupra acestei proble­me, am cerut părerea tovară­şului Vida Bálint, directorul Bazei de aprovizionare Valea Crişului. — In acest an, sîntem mult mai bine aprovizionaţi decit a­­nul trecut. Unele piese, care ne lipseau, acum le avem în cantităţi suficiente. Dispunem de curele trapezoidale, anve­lope pentru combine şi trac­toare etc., precum şi de o canti­tate mare de sîrmă pentru ba­lotat, încă nu am făcut apro­vizionarea cu piese de schimb pentru combinele C 12, şi a­­ceasta din cauza trustului S.M.A. care nu ne-a trimis, nici pînă în prezent, necesa­rul. Ne mai lipsesc, de ase­menea, unele tipuri de rul­menţi, dar nu sîntem îngrijo­raţi, deoarece avem repartiţii şi pentru aceste piese. Sîntem siguri că vom putea, în ciuda unor greutăţi, să asigurăm în cantităţi suficiente piese de schimb necesare pentru utila­jele angrenate în campania de recoltare a cerealelor. Deci, directorul Bazei de a­­provizionare Valea Crişului, ne asigură că nu vor lipsi piesele de schimb. Nu ne în­doim că se depun eforturi pentru o mai bună aprovizio­nare a unităţilor agricole, dar considerăm că încă nu s-a sta­bilit o strînsă legătură între Bază şi unităţile beneficiare­, din care cauză nu se cunoaş­te întotdeauna exact cererea de piese de schimb. Este ca­zul ca baza de aprovizionare să devină mai activă şi în ce priveşte cunoaşterea cerinţe­lor unităţilor să prevadă ce­rerea acestora şi astfel să fie pregătită pentru a putea face faţă situaţiilor ce se ivesc în campaniile agricole. T. DUMITRU (Urmare din pag. 1) de in sat. Semnificativă mi s-a părut alegerea de către unii elevi a unui liceu cu profil a­­grozootehnic, continuînd ast­fel ocupaţia părinţilor lor. Nu peste mult timp, cu siguranţă că efectele învăţămîntului li­ceal, ale ridicării nivelului de­­cunoştinţe al oamenilor se vor vedea în viaţa satului, a oa­menilor, fapt subliniat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. „Orice lucrător din agricultu­ră este astăzi — şi trebuie să devină — un specialist cu înal­tă calificare; aceasta constituie o necesitate pentru progresul rapid al agriculturii în toate sectoarele de activitate". ... Se construieşte mult în Ilieni şi trainic. Dacă în anii 1946, 1947 şi 1948 s-au con­struit, mai bine spus recon­struit, zece case, de cîţiva ani, ritmul de construcţie este con­stant: o casă pe lună! în mod deosebit, îşi construiesc case, tinerii. Şi ce e mai important e că nu se construiesc oricum. Oamenii construiesc mai mult în centru, au apărut primele case cu etaj. Exemplul l-a dat primăria, care a construit un bloc pentru specialişti. Nu peste mult timp, pe măsură ce se realizează planul de sis­tematizare a comunei, vor a­­pare şi alte utilităţi: alimenta­rea cu apă, canalizare, mai multe spaţii comerciale etc. ... Răsfoiesc cîteva registre de stare civilă dinainte de război. Mureau mulţi copii, mai ales pînă la un an — cam 15 pe an. De mulţi ani în Ilieni nu s-a înregistrat nici un astfel de deces, în timp ce natalitatea e în continuă creş­tere, iar mortalitatea a scă­zut, toate acestea explicîndu-se prin creşterea nivelului de trai. Viaţa oamenilor, bogăţia lor spirituală, bucuriile, tot ce e nou, întruchipează, cum nu se poate mai bine, destinul de împliniri al satului nostru con­temporan ... în fermele Trustului judeţean de I.A.S. la cultura cartofului, au început lucrările de combatere a manei Foto: A. BARTHA

Next