Cuvîntul Nou, decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1281-1285)

1974-12-04 / nr. 1281

Pag. 2 r Urmare­­lin jag N­­ treprinderii. In al doilea rînd, asi­gurarea necondiţionată a ridicării ni­velului termic şi a calităţii produ­selor ce se vor fabrica aici. Numai în anul 1975, faţă de 26 produse transferate in acest an de la Elec­­troprecîzia Săcele şi omologate in condiţiile noi de execuţie — norma­lă şi execuţie T.H.A. — vom realiza circa 50 de produse noi. — Care este stadiul asimilării pro­duselor noi? — Pentru autocamionul ROMAN şi autobuzul MAN asimilăm circa 35 de produse. Am realizat, pînă în pre­zent, fizic, în serie zero, 4 produse care se găsesc la beneficiar pentru Succese remarcabile obţinute în focul entuziastei întreceri Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţ raportează în aceste zile parti­dului cele mai de seamă realizări. Pe adresa Comitetului judeţean de partid Covasna continuă să sosească veşti cu rezultate de muncă din toate unităţile economice. Consemnăm cîteva din aceste realizări: • întreprinderea industriei laptelui, încă de la data de 25 noiembrie, a a­­tins parametrii proiectaţi la capacitatea de producţie lapte praf cu 50 zile înainte de termen; • întreprinderea textilă ,.Oltul“ a produs peste plan, în numai 2 zile, 7.464 m.p. ţesături şi 1.082 kg fire bumbac; • întreprinderea de confecţii „Secuiana“ a realizat 500 bucăţi confecţii peste plan; • Fabrica de mobilă din cadrul I.J.I.L. Sfîntu Gheorghe, a realizat 5 gar­nituri mobilă ,,Anda“ şi 49 bucăţi dulapuri „Mona“; • întreprinderea de amidon şi glucoză, a obţinut o producţie suplimen­tară de 1,7 tone amidon şi 3,1 tone glucoză; • I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, a realizat 17 m.c. cherestea răşinoase şi 29 m.c. cherestea fag peste plan; • Secţiile de îmbuteliere a apei minerale din cadrul întreprinderii jude­ţene de industrie locală, au îmbuteliat peste plan 293,7 mii litri apă mine­rală; • Oamenii muncii din sectorul de exploatare a lemnului Covasna, au pro­dus peste plan 40 m.c. buşteni, iar lucrătorii de la mina de turbă din Co­mandau au realizat peste plan 150 tone; • Concomitent cu realizarea unei economii de carburanţi în valoare de peste 25.000 lei, coloana I.T.A. Baraolt, a transportat 500 tone mărfuri; • Cariera de piatră Bicsad, a realizat peste plan o producţie în valoa­re de 12.000 lei; • Colectivul de muncă de la întreprinderea de aparataj electric auto, raportează punerea în funcţiune a unei capacităţi de 100.000 seturi pe an pro­ducţie, acţiune dedicată Congresului partidului şi realizată cu 10 zile înainte de termen; • Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul întreprinde­rii judeţene de construcţii-montaj, raportează darea în folosinţă, în ziua de 27 noiembrie 1974, a unui număr de 212 apartamente peste plan. STĂ ÎN PUTEREA NOAS­TRĂ SĂ ÎNFĂPTUIM CINCINALUL REVOLU­ŢIEI TEHNICO-ŞTIINŢI­­FICE probe. Se întocmeşte S.T.E.-ul pentru 13 produse, iar restul produselor se află în pregătire avansată de fabri­caţie. Pentru autoturismul Dacia al­te 13 produse noi, din care s-au o­­mologat trei, urmînd ca în trimes­trul I din 1975 să fie asimilate şi cele­lalte. Realizarea produselor de cali­tate superioară trebuie să aibă la ba­ză organizarea pe principii ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi sunt con­vins că sunt condiţii, că stă în pu­terea noastră, să înfăptuim cu suc­ces, aşa cum ne cere conducerea partidului, cincinalul revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice. Da, am adăuga noi, există condi­ţii, dar mai există şi un nucleu for­mat, de cadre tehnice, de specia­lişti, de comunişti, în primul rînd, care vor depune sufletul şi mintea, elanul şi bărbăţia lor şi care vor da cu prisosinţă strălucire prevede­rilor Directivelor Congresului al XI-lea al P.C.R. ANUL VII. Nr. 1281 CUVÎNTUL NOU ,mmm u tuecem cu hotarire n milt­im toate domeile UE ACTIVITATE. PEflilRI) REAI­ZAUEA ill BUIE COIUDITIIA TIITIIIIIIII HEITAilIHiLilE! CAI TUU ASIGURA RIUICAREA PATRIEI lĂSÎÎPE ATU CUEMI UE PRBERÎS“ Congresul al Xl-lea - eveniment ANGAJAT înscris cu litere de aur HO (Urmare din pag. I) tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întreaga activitate de con­ducere a societăţii noastre, la elaborarea şi înfăptuirea poli­ticii interne şi externe a par­tidului şi statului. „Activitatea neobosită des­făşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se relevă în Rezo­luţie a oferit tuturor comu­niştilor, întregului popor, un înalt exemplu de conştiinţă comunistă, de patriotism înflă­cărat, de dinamism şi cutezan­ţă revoluţionară, de profundă răspundere pentru destinele ţării, pentru cauza construirii socialismului şi comunismului pe pămîntul României, pentru idealurile transformării revo­luţionare a lumii contempo­rane" Marele forum a aprobat în­­tr-o deplină unanimitate Ra­portul Comitetului Central, Programul partidului, precum şi Directivele cu privire la pla­nul cincinal 1976—1980 şi li­­niile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pentru perioada 1981 — 1990, ce constituie, de asemenea, par­te integrantă a Programului. Pentru traducerea lor în fapt, se precizează în conti­nuare în Rezoluţie, Congresul însărcinează Comitetul Central să acţioneze şi pe mai depar­te pentru perfecţionarea for­melor şi metodelor de organi­zare şi conducere a societă­ţii. Totodată, Congresul apro­bă atît modificările în Statu­tul partidului, cît şi progra­mul ideologic elaborat de ple­nara C.C. al P.C.R. din 30­ noiembrie 1974, precum şi Normele vieţii şi muncii co­muniştilor, ale eticii şi echi­tăţii socialiste, adoptate de Conferinţa Naţională din 1972, hotărînd ca acestea să fie con­siderate componente ale Pro­gramului partidului. Un capitol amplu din Rezo­luţie, vizează problemele de politică externă, ale activităţii internaţionale desfăşurate de partidul şi statul nostru în pe­rioada ce a trecut de la pre­cedentul Congres, făcîndu-se aprecierea că: „această activi­tate s-a înscris ca o nouă şi valoroasă contribuţie a Româ­niei la cauza socialismului, progresului social şi păcii în lume". Se exprimă, de ase­menea, aprecierea faţă de con­tribuţia hotărîtoare a tovară­şului Nicolae Ceauşescu la e­­laborarea şi înfăptuirea politi­cii externe a partidului şi sta­tului nostru, faţă de activita­tea neobosită desfăşurată pe arena internaţională. Fără în­doială, că în cîteva rînduri nu pot fi sintetizate toate idei­le şi sublinierile cuprinse în documentul — corolar la care ne-am referit foarte succint — Rezoluţia Congresului al Xl-lea al P.C.R. Nu vom încheia în­să, înainte de a cita o con­cluzie ce ni se pare a fi chint­esenţa măreţului eveniment ce a polarizat interesul între­gului popor, şi anume, că cel de-al XI-lea Congres „va ră­­mine înscris cu litere de aur în istoria naţiunii noastre so­cialiste“­. Prin documentele elaborate, Congresul al Xl-lea al parti­dului nostru a pus la îndemî­­na comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii din economie, un minunat şi amplu program de acţiune în vederea edifică­rii societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism. A­­flate acum în atenţia genera­lă, ca principale documente de lucru, ele orientează acti­vitatea comuniştilor, a cadre­lor de conducere, a muncito­rilor, inginerilor, maiştrilor şi tehnicienilor. Vizităm Fabrica de amidon şi glucoza din Tîrgu Secuiesc. — In Raportul său la Con­gres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat cu acui­tate necesitatea utilizării inte­grale a capacităţilor de pro­ducţie şi a timpului de lucru, reducerea consumurilor speci­fice de materii prime, mate­riale, combustibil şi energie — ne spune secretarul comi­tetului de partid de aici, to­varăşul Neaguly Francisc. Că­tre aceste obiective de impor­tanţă majoră pentru economia naţională, am orientat şi noi preocupările comuniştilor, a ca­drelor de conducere, a tehni­cienilor, a tuturor muncitori­lor, pentru că în aceste do­menii dispunem încă de mari rezerve. Aşa ne-am propus să studiem la fiecare loc de muncă posibilităţile de creşte­re a producţiei pe suprafeţele şi utilajele existente, fie prin­­tr-o mai bună organizare, fie printr-o serie de modificări care să necesite cheltuieli mi­nime. — Aţi stabilit şi un anga­jament concret? — Angajamentul a fost sta­bilit cu ocazia unei analize a posibilităţilor existente în a­­cest domeniu, în cadrul comi­tetului nostru de partid. El sta­bileşte creşterea capacităţii de prelucrare a cartofilor de la 300 tone la 400 tone pe zi. Dealtfel, prima inovaţie în a­­cest sens a şi fost aplicată. Este vorba de îmbunătăţirea sistemului de transport pneu-Colectivul Fabricii de amidon şi glucozo matic a amidonului , conco­mitent cu ridicarea procentu­lui de umiditate a acestuia la limitele prevăzute de STAS. Concepută de comuniştii ing. Racz Dezideriu şi ing. Richter Alexandru, această îmbunătă­ţire este în curs de perfec­ţionare ... Aş vrea să precizez că spiritul de emulaţie gene­rat de Congresul partidului, de importanţa hotărîrilor ela­borate, a transformat întrea­ga fabrică într-un imens la­borator de cercetare — utila­jele, procesele tehnologice fiind observate de fiecare cu ochi critic şi supuse posibili­tăţilor de perfecţionare. Ni se vorbeşte apoi despre preocupările colectivului pe linia reducerii cheltuielilor materiale. Obiectivul este deo­sebit de important întrucît aici — prin specificul fabrica­ţiei — cheltuielile materiale reprezintă 89,9 la sută din to­talul cheltuielilor de produc­ţie.­­ Deşi pe ramură ne si­tuăm, în acest domeniu, pe un loc fruntaş, înregistrînd cele mai mici cheltuieli la 1000 lei producţie marfă, totuşi comu­niştii fabricii consideră pe bu­nă dreptate că ele pot fi în continuare reduse. Demn de consemnat este faptul că aici, conştiinţa poli­tică a fiecărui angajat, deter­mină creşterea responsabilită­ţii colective şi individuale pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale şi finan­ciare — gospodărire materia­lizată în importante economii . — multe situate în sfera ce­lor materiale. Un exe­r­­­u, în cele 11 luni consumate din an au fost economisite aproa­pe 1.000 tone de combustibil convenţional şi aproape 1.000.000 kilowaţi/oră — am­bele cifre reprezentînd o rea­lizare de două ori şi jumătate a angajamentelor pe întreg a­­nul 1974! Sînt realizări re­marcabile, demne de un co­lectiv hotărît să facă totul, pentru a se achita cu cinste de măreţele sarcini pe care Congresul al XI-lea al parti­dului le-a pus în faţa comu­niştilor, a întregului nostru popor, pentru făurirea unui viitor fericit şi prosper. V. LAURIAN Mai bună (Urmare din pag. 1) vii cu un înalt grad de mecani­zare. La cereale gradul de meca­nizare va atinge 100 la sută, la cartof 90 la sută, la sfecla de zahăr 70 la sută, iar la cultu­rile furajere 80 la sută. Prin extinderea mecanizării în zoo­tehnie, așa cum prevăd Direc­tivele Congresului, se va asi­gura mecanizarea producerii furajelor în proporţie de 80 la sută, iar a mulsului în pro­porţie de 50 la sută. Se vor da în folosinţă noi complexe de tip industrial pentru creş­terea animalelor (Arcuş, Tîrgu Secuiesc, Sînzieni etc.), iar organizare fermele în sistem gospodăresc vor fi modernizate. Avem un program clar, precis şi mobi­lizator de dezvoltare a agri­culturii judeţului, acum totul depinde de modul cum vom acţiona, pentru ca aceste pro­iecte să devină fapte. Comu­niştii, toţi lucrătorii din agri­cultura judeţului, sunt hotărîţi să depună toate eforturile pentru ca fiecare la locul său de muncă să-şi facă datoria aşa cum trebuie, să obţină re­zultate din ce în ce m­ai bu­ne, contribuind astfel la trans­punerea în practică a preve­derilor celui de-al XI-lea Con­gres. ANGAJAMENTE Cooperatorii din Cernat au obţi­nut, în acest an, rezultate foarte bune, materializate în producţii mari şi prin livrarea la fondul de stat a unor cantităţi sporite de produ­se agroalimentare. Mobilizaţi de docu­mentele celui de-al XI-lea Congres al partidulu­i, comuniştii, membrii cooperatori din Cernat au analizat cu un înalt simţ de răspundere po­sibilităţile ca anul viitor să obţină producţii mai mari, să-şi organizeze munca în aşa fel, încît planul de producţie şi financiar pe anul 1975 să fie realizat întocmai. Iată doar o mică parte din anga­jamentul cooperatorilor din Cernat: — la cultura griului se va obţi­ne o producţie de 3.500 kg la ha, cu 200 kg peste plan; — la cartof, producţia medie va fi de 25.000 kg la ha, cu 5.000 kg peste plan; — la sfecla de zahăr, de pe o »»■ MOBILIZATOARE prafaţă de 310 ha, se va obţine o producţie de 35.000 kg la hectar; — de la un efectiv de 780 vaci se va obţine o producţie de jante de 2.700 litri pe cap de vacă fura­jată. Producţiile mari ce se vor obţine vor permite să se livreze la fon­dul de stat cantităţi suplimentare de produse. Astfel, se vor livra, pes­te plan, 50 tone grîu, 55 tone or­­zoaică, 1000 tone cartofi, 310 tone sfeclă de zahăr, 500 hl. lapte, pre­cum şi alte produse. Fără îndoială, că angajamentul cooperatorilor din Cernat va fi rea­lizat şi chiar depăşit. Mărturie stă modul responsabil în care a fost pregătită producţia anului viitor, s-au executat arături de toamnă pe o suprafaţă de peste 1.000 ha, s-au aplicat îngrăşămintele necesare, s-a asigurat în întregime cantitatea de seminţe etc. T. ADJUDEANU

Next