Cuvîntul Nou, ianuarie 1975 (Anul 8, nr. 1286-1289)

1975-01-08 / nr. 1286

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VII, Nr. 1286, MIERCURI, 8 IANUARIE 1975 8 PAGINI 50 BANI Cuvintarea NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Încheiem anul 1974 cu rezultate remarca­bile în dezvoltarea economico-socială, în ri­dicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, în făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în România so­cialistă. Oamenii muncii, fără deosebire de naţio­nalitate, au întîmpinat a 30-a aniversare a e­­liberării patriei şi Congresul al Xl-lea cu strălucite succese in realizarea planului pro­ducţiei industriale şi agricole, în toate do­meniile de activitate. Rezultatele obţinute în creşterea producţiei materiale, sporirea ve­nitului naţional au permis trecerea in acest an la majorarea retribuţiei tuturor oameni­lor muncii, asigurînd pînă la sfîrşitul anu­lui 1975 o creştere mai mare a veniturilor faţă de prevederile planului cincinal. Putem deci spune cu îndreptăţită mîndrie că anul 1974, cu toate greutăţile şi lipsurile­­ care s-au mai manifestat, a dus la creşterea avu­ţiei naţionale, demonstrînd încă o dată jus­teţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru. Acum, la încheierea unui an de mun­că încordată, dar plină de satisfacţii, adre­sez, în numele conducerii de partid şi de stat, precum şi al meu personal, calde feli­citări clasei muncitoare, ţărănimii, intelec­tualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor ,- făuritorul conştient al viitorului nou, liber, al României. Anul acesta va rămîne înscris cu litere de aur în istoria României ca anul în care Con­gresul al XI-lea a adoptat primul Program al Partidului Comunist Român, precum şi Directivele noului cincinal şi prognozele de dezvoltare economico-socială pînă în 1990. Aceste documente prefigurează în mod mi­nunat viitorul patriei noastre, înarmează în­tregul partid şi popor cu o orientare clară, teoretică şi practică, în munca şi lupta pen­tru edificarea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintarea spre comunism a României. Planul dezvoltării economico-so­­ciale pentru 1975, adoptat recent de Marea Adunare Naţională, prevede un ritm înalt de dezvoltare a economiei naţionale, asigură (Continuare în pag. a 3-a) După cum rezultă din do­cumentele adoptate de Con­gresul al XI-lea al partidului, una din trăsăturile fundamen­tale ale dezvoltării multilate­rale a societăţii noastre socia­liste o reprezintă continuarea fermă a politicii de industria­lizare a ţării. Numai edifica­rea unei industrii puternice este în măsură să asigure a­­vîntul forţelor de producţie, folosirea raţională a forţei de muncă, creşterea productivită­ţii muncii, dotarea economiei naţionale cu tehnica modernă, valorificarea superioară a bo­găţiilor naturale, ridicarea ni­velului de bunăstare şi civili­zaţie al poporului. Creşterea medie anuală de 9—10 la su­tă a producţiei industriale, în cincinalul viitor, stabilită prin Directive, plasează în conti­nuare România în rîndurile ţărilor cu ritmurile cele mai ridicate pe plan mondial. Ală­turi de aceste importante creş­teri ale potenţialului indus­triei româneşti, reţin în mod deosebit atenţia transformările calitative preconizate. Astfel, în strînsă corelaţie cu cerin­ţele vitale ale economiei na­ţionale, imediate şi de per­spectivă, se asigură dezvolta­rea puternică a ramurilor de bază ale industriei — energe­tica, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — ramuri definitorii pentru profilul unei industrii, moderne, ramuri ca­re vor da, în 1930, circa 63 la sută din producţia indus­trială, faţă de 48,2 în 1970. Semnificaţia industrializării, în ansamblul progresului ţării HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) m m­us9.om .7 IN PAGINA A 7-a in­ INDUSTRIALIZAREA Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ------* . W­ ET- Brigada ziarului „CUVÎNTUl NOU“ în raid Despre un „start“ viguros A devenit o frumoasă tradiţie, ca la fiecare început de Nou An, să consemnăm in paginile ziarului, suc­cesele cu care oamenii muncii din judeţ au „demarat* — ca să folosim o expresie deja încetăţenită — pro­ductiv. Reporterii noştri au fost prezenţi, încă din pri­mele zile de muncă ale lui '75, în întreprinderi, pen­­tru. A consemna o parte din aceste succese. Vi le în­făţişăm, în cele ce urmează. ..IN 1975, AM PĂŞIT CU ... DREPTUL!“ ... Aceasta a fost remarca inginerului Alfred Solo­mon, şeful biroului producţie de la întreprinderea de confecţii SEGUIANA, la rugămintea noastră de a ne pircntiTrta bilanţul primelor două râie­ Lucratoare ale lui ’75, respectiv 3 şi 4 ianuarie. Intr-adevăr, noul an a început bine pentru colectivul de aici, colectiv de mun­că fruntaş, pentru care actualul cincinal s-a terminat — după cum bine se ştie — încă pe data de 3 iunie 1974! Am notat, ca primi performeri unităţile I, schim­bul A, condus de ajutorii de maiştrii Petre Enach­e şi Ioan Kerekes, II, schimbul A şi B (Nagy Árpád şi H. C. DELIU, I. DRAG­AN, G. FLORESCU, D. MUREŞ­AN, I. NEGULICI laufe (Continuare in pag. a 8-a) ^ ’19 imr ro3isns.g • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, 3 ianuarie, pe colonelul Carlos Die­. Conseco, vicepreşedinte al Sistemu­lui Naţional de Sprijinire a Mobilizării Sociale — S.I.N.A.M.O.S. — din Peru, care împreună cu solia face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.U.S. In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe William J. Cassey, preşedintele Băncii de Export-Import a S.U.A. care face o vizită în ţara noastră. Sîmbâtă, 4 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Mario Soares, ministrul afacerilor externe al Portugaliei şi secretar general al Partidului Socialist Portughez, care fa­ce o vizită oficială în ţara noastră • A fost dat publicităţii Decretul pri­vind stabilirea datei alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi consi­liile populare. Alegerile de deputaţi pentru M.A.N. — legislatura a Vil-a, precum şi pentru consiliile populare vor avea loc la data de 9 martie 1975. Bedő Géza şi Kovács Ferencz — fruntaşi în producţie de la Fabrica de mobilă din Sfîntu Gheorghe. ALEGERILE­­ SI IMPORTANT EVENIMENT POLITIC Ne aflăm la începutul unui nou an, minări de izbînzile de pînă acum, hotăriţi să nu precupeţim nimic pentru a în­deplini cincinalul înainte de termen, însufleţiţi de măreţe­le perspective pe care le-a deschis cel de-al Xl-lea Con­gres al partidului, pregătiţi să dăm viaţă Directivelor, Pro­gramului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism, do­cument de inestimabilă va­loare teoretică şi practică. Acest nou an are pentru noi mai multe semnificaţii. Es­te ultimul an al actualului cin­cinal, anul în care vom face bilanţul nednic,o­­trum in­ noi:) N-tre, anul cinci, plini din m­in­drie patriotică, vom reiporta partidului îndeplinirea SiLireii n. -lor pe care ni le-a tr­as­it. Cel, în frunte d nn comuniştii, intre­gul popor şi-a făcut valoiri­a, adăugind succeselor doPî­n­ă acum, alte1 succese, trecîndI să îndeplinim cu acelaşi e­lan.Cil forţe spori tej sarcinili Con­gresului al Xl-lea. în *!C an vor avea loc alegerile tt;^ deputaţi în Marea Adunare Naţională şi ■ în consiliile populare, eveniment politic de o deosebită importanță, cu multiple semnificaţii, relevind (Continuare in pag. a 2-a) Primele zile de munca, primele succese în întrecere 171 TONE LIGNIT PESTE PLAN Numai în zilele de trei şi patru ianuarie, harnicul colectiv de mineri al Sectorului fie exploatare a lignitului Virghiş I a încheiat un rodnic bilanţ: 171 tone de cărbune net peste prevederile planului pe cele două zile. Succesul acesta este o realizare remarcabilă în cronica întrecerii so­cialiste, urmare directă a organizării superioare, a producţiei şi a muncii cu care a debutat noul an. In fruntea celor care au contribuit la sub­stanţiala depăşire a planului­ se află brigăzile din abatajele frontale 619, 624 și 608. (N.P.) NOI CAPACITAJI DE PRODUCŢIE La Exploatarea materialelor ele construcţie Bazaltul se afla în probe tehnologice avansate două mari staţii de prelucrare a pietrei. Este vor­ba de cea de la Cariera de piatră Orie din Sfintu Gheorghe şi de cea de prelucrare a calcarului de la Virghiş. Atît prin punerea lor în func­ţiune, cit şi prin folosirea mai judicioasă a fondului de timp maxim dis­(Continuare in pag. a 3-a) / 1/7 or"

Next