Cuvîntul Nou, martie 1975 (Anul 8, nr. 1294-1297)

1975-03-05 / nr. 1294

Pag. 2 Triumful voinţei poporului român (Urmare din pag. 1) Evoluţia evenimentelor după victoria insurecţiei armate din august 1944, vădeau clar al­ternativele pentru care optau şi militau masele muncitoare şi clasele exploatatoare. Ten­dinţei grupărilor politice reac­ţionare de a pune capăt miş­cării revoluţionare a maselor, de menţinere a vechilor struc­turi economice şi sociale, de conservare a regimului bur­­ghezo-mo­şieresc şi subordona­rea ţării puterilor imperialis­te, masele largi populare, au răspuns cu un NU definitiv şi irevocabil. Pe baza analizei realităţilor din ţara noastră, a situaţiei concret istorice, dind dovadă de clarviziune în urmărirea scopului, de elasticitate în tac­tica de luptă, Partidul Comu­nist Român a pus în faţa for­ţelor democratice, încă din primele zile după insurecţia armată, sarcini de o însemnă­tate deosebită pentru destine­le poporului român: eliberarea întregului teritoriu al ţarii de sub ocupaţia hitlerista, susţi­nerea prin toate mijloacele a frontului antihitlerist, înfăp­tuirea unor reforme economi­ce şi îndeosebi a reformei a­­grare, defascizarea şi demo­cratizarea aparatului de stat şi a vieţii publice, redobîndi­­rea independenţei naţionale, refacerea economică a ţării şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii, egalitate în drepturi şi prietenie între ro­mâni şi naţionalităţile conlo­cui­toare etc. Deţinând necon­tenit iniţiativa politică, P.C.R. a unit sub conducerea sa, în jurul acestor obiective cuprin­se în Proiectul Platformei Frontului Naţional Democrat, un larg front democratic la ca­re au aderat sindicatele unite, P.S.D., Frontul Plugarilor, U.T.C., Uniunea Populară Ma­ghiara din România etc., a chemat masele largi populare ■la asaltul puterii de stat pen­tru un guvern în care forţele muncitoreşti­ ţărăneşti să fie larg reprezentate. La mitin­guri şi demonstraţii ce au loc în întreaga ţară, numărînd sute de mii de participanţi, la care iau cuvîntul tovară­şul Nicolae Ceauşescu, Gheor­­ghe Gheorg­hiu-Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu şi alţi reprezen­tanţi ai P.C.R. P.S.D., F.P. şi ai altor organizaţii democra­tice, masele îşi exprimă ferm voinţa de a pune capăt poli­ticii cercurilor reacţionare, a­­dezi­unea la chemările comu­niştilor, la Programul F.N.D. „Vrem un guvern care să dea drepturi egale tuturor cetăţe­nilor acestei ţări..., spunea to­varăşul Nicolae Ceauşescu la demonstraţia din Capitală, din 28 octombrie 1944 — şi acest guvern trebuie să fie un gu­vern F.N.D.". Exprimând voin­ţa maselor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu declara, cu acel prilej, că nimic: „Nici furtuna, nici uraganul, nici o putere din lume nu ne va opri“ să impunem un astfel de guvern. Aceasta era voinţa şi năzuin­ţa întregii ţări. Sub presiunea puternicelor manifestări de masă, încercă­rile reacţiimii de a guverna fără participarea reprezentan­ţilor oamenilor muncii au e­­şuat, primul guvern Sănătes­­cu fiind înlăturat. In noul gu­vern Sănătescu, format la 4 noiembrie 1944, forţele demo­cratice unite in F.N.D. îşi în­tăresc considerabil poziţiile. Spiritul ofensiv mereu mai ac­centuat al maselor populare, radicalizarea lor politică, uni­tatea clasei muncitoare au fă­cut ca, in guvernul format la 6 decembrie 1944, sub preşe­dinţia lui Rădescu forţele de­mocratice să-şi păstreze şi chiar să-şi întărească poziţii­le deţinute în guvernul ante­rior, în acţiunile desfăşurate pentru un guvern democratic, masele populare au trecut, în­că din toamna anului 1944, la asaltul bazelor puterii bur­­ghezo-moşiereşti. Sub condu­cerea P.C.R. iau fiinţă comi­tetele muncitoreşti in între­prinderi şi ţărăneşti la sa­te. Se trece la democratizarea aparatului de stat local prin izgonirea de către mase a prefecţilor şi primarilor reac­­ţiuniii. La începutul anului 1945, ca răspuns la încercările dispera­te ale reacţiunii de a pune capăt acţiunilor revoluţionare ale maselor, ameninţării cu războiul civil, lupta forţelor democratice creşte în amploa­re şi presiune, creîndu-se con­diţii pentru declanşarea bătă­liei hotărîtoare pentru­­adu­cerea la cîrma ţării a unui guvern cu adevărat democra­tic. Pentru atingerea acestui obiectiv, din iniţiativa P.C.R. a fost publicat Programul de guvernare a F.N.D., însuşit de toate forţele progresiste din ţara. Rod al luptelor maselor populare, al colaborării largi a forţelor ce se pronunţau pentru adinei transformări re­voluţionare, instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern democratic condus de Dr. Pe­tru Groza cu pronunţat caracter imunc­itoresc-ţăr­ănesc — a constituit o schim­bare a însăşi regimului politic in România. Noul guvern a apărat şi lărgit drepturile de libertate demo­cratică, a adoptat o politică naţională de deplină egalitate în drepturi pentru naţionalită­ţile conlocuitoare, a înfăptuit un şir de reforme social-eco­­noroice in favoarea maselor populare, menite să deschidă făgaşul devenirii socialiste a patriei, a legiferat reforma a­­grară, a introdus controlul muncitoresc în întreprinderi şi controlul cetăţenesc asupra distribuirii articolelor de con­sum, a etatizat Banca Naţio­nală, a înfăptuit reforma mo­netară etc. Victoria de la 6 Martie 1945, confirmă din plin jus­teţea politicii marxist-leninis­­te a P.C.R., atributele clasei muncitoare, de principală de­pozitară a intereselor naţiona­le, valenţele revoluţionare ale poporului român, făuritor con­ştient al­ propriei sale istorii. Iubir­ile din anii luptei pen­tru putere, marile înfăptuirii din anii socialismului consti­tuie o strălucită dovadă a înaltei capacităţi a P.C.R. de a elabora, pe baza învăţăturii marxist-leniniste, linia politi­că, strategia şi tactica sa, por­nind de la realităţile româ­neşti, de a stabili obiective clare, ştiinţific fundamentate, corespunzătoare fiecărei etape istorice. Documentele Congre­sului al XI-lea al P.C.R. au deschis poporului român noi şi strălucite perspective pri­vind construirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, de devenire comunistă a pa­triei. Pentru înfăptuirea aces­tora, amplu oglindite şi în Ma­nifestul Frontului Unităţii So­cialiste, un adevărat manifest comunist de luptă şi muncă îşi consacră poporul român, sub conducerea partidului, toată energia şi forţele sale, cinstind prin aceasta lupta plină de abnegaţie a celor ca­re, în urmă cu trei decenii, au instaurat primul guvern democratic din istoria ţării. Raport muncitoresc in preajma zilei de 9 martie formare din pag. 1) Iar economiei naţionale. Organizarea supe­rioară a muncii, asigurarea locurilor de mun­că cu efectiv productiv, au dus la depăşirea productivităţii muncii planificate cu 1095 Iei pe lucrător, îndeplinind planul în proporţie de 105,0 la sută, sectorul Vîrghiş II, prin brigăzile de înaintare-pregătire, conduse de Imre Máthé, János Takó, László Andorka şi cea de la abatajul frontal, condusă de Gábor Máth­é, se situează în fruntea întrecerii pe întreprindere. de investiţii pe primele două luni a fost rea­lizat şi depăşit cu 2000 mii lei, permiţînd astfel realizarea înainte de termen a obiec­tivelor de investiţii pe acest an. ÎN CASA NOUĂ 05 de familii se vor muta, zilele acestea, în casă nouă, 40 apartamente în cartierul Cîncului din Sfintu Gheorghe şi alte 25 în oraşul Baraolt, realizate de­ constructorii Șan­tierului nr. 2 ai I.J.C.M. Sfintu Gheorghe au fost predate „la cheie“. Tot în cartierul Ciucului au fost atacate lucrările la alte 7 blocuri de locuit — care însumează peste 300 de apartamente — cu termen de dare in folosință în acest an. Grupaj realizat de N. PREDA RITMICITATE . Realizarea ritmică, decadă de decadă, a pla­nului a permis colectivului de la I.F.E.T. Tîr­gu Secuiesc să valorifice superior rezervele existente, să folosească eficient timpul de lucru, înregistrînd la finele iunii februarie un devans de o zi în realizarea planului de producţie, devans concretizat in 900.000 lei producţie globală, 813 mii lei producţie marfă, 450 m.c. buşteni de fag pentru che­­restea, 700 m.c. buşteni derulat fag. Planul CUVtNTUL NOU ANUL VIII. Nr. 1294 LAUREAŢI IN ÎNTRECEREA PE 74 ! Pentru rezultatele deosebite obţinute în ac­tivitatea de producţie pe anul 1974, secţia de lăzi din Covasna a fost distinsă recent, cu Diploma de unitate fruntaşă a industriei locale. Stimulaţi de acest frumos succes, cei ce muncesc aici au încheiat luna februarie cu depăşirea substanţială a sarcinilor de plan la producţia globală şi marfă. Ei închină suc­cesul obţinut alegerilor de la 9 martie. [A.H.) La 9 martie, cu toţii la vot! » (Urmare din pag 1) — noi românii şi maghiarii, tinerii şi virstnicii,­­bărbaţii şi femeile, muncitorii, ţăranii şi intelectualii, adică toți, deo­potrivă, de a fi contribuit cu mintea şi cu braţele noastre la împlinirile cu care Ţara se prezintă in alegeri. Cif­rele vor­besc de la sine. In perioada 1971- 1975, producţia globală industrială a judeţului Covasna s-a dezvoltat într-un ritm mediu anual de 15,3, urmînd ca în viitorul cincinal să se am­plifice la 26,5 la sută. Producţia industriei constructoare de maşini a cunoscut, de asemenea, creşteri spectaculoase, a­­jungînd In acest cincinal la un ritm mediu anual de 37,2 la sută! Şi in agricultură s-a Înregistrat o creştere Însemnată a producţiei, cufrată la 11,3 procente anual. Din cronica rea­lizărilor ultimilor cinci ani pe aceste meleaguri, mai putem consemna cele 26 de noi capacităţi de producte, aproape 6000 de apartamente, dublarea spaţiilor comerciale, un spi­tal modern, o casă de cultură, o sală a sporturilor. Vot îmlu-i, la 9 martie, pe cei mai buni dintre cei buni, vom vota pentru un MIISE şi mai înfloritor.­ Judetul Covăs­ilă se va alinia, din mers, în anul 1980, judeţelor care vor da o producţie industrială de peste 10 miliarde lei. Se vor dura încă 14 întreprinderi noi, aproape 13.000 de aparta­mente; în economia jude­ţului vor fi create aproximativ 20.000 noi locuri de muncă. Este un salt nemaim!Unit este lui salt ce ne mobilizează, ce ne obligă d­in marele stit al­­aici, At­area Adunare Naţională, în consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comu­nale, nu vor fi doar aleşii obştei, ci ,— vorbind m­e­tafor­ic — va fi practic întreg poporul. Dind­u-ne votul candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste, suntem­ siguri că dorinţele noas­tre, visurile noastre se vor înfăptui. Aceasta, pentru că sun­tem­ conduşi de Partidul Comunist Român, pentru că la câr­ma ţării o avem pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Acum, în prag de alegeri, nu putem încheia arest edi­­torial decit cu urarea: TRĂIASCĂ VICTORIA IV ALEGERI A FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ! CRONICĂ ELECTORALĂ "Urmare din pag 1­ »it let «laţi executiv al Coasi- Tiului popular judeţean. TIRGU SECUIESC Tot marţi, 4 martie, la Ca­sa de cultură s-a ţinut adu­narea cetăţenească din cir­cumscripţia electorală nr. 2 pentru M.A.N., unde candi­dează tovarăşele EVA RICPI­­TER, directoarea întreprinde­rii de amidon şi glucoza şi ETELKA SZABÓ, ingineră la Fabrica Poli­prod" Tîrgu Se­cuiesc.­­ In cadrul campaniei e­­lectorale au avut loc, în fie­­care localitate din judeţ, nu­meroase acţiuni propagandis­tice. S-au ţinut 117 expuneri pe tema 30 DE ANI DE LA INSTAURAREA PRIMULUI GUVERN DEMOCRAT DIN ROMANIA CONDUS DE DR. PETRU GROZA, 12 simpozi­oane pe tema DEZVOLTA­REA ECONOMICO- S­OCI­AIA A JUDEŢULUI ŞI A LOCA­LITĂŢILOR SĂLI, montaje li­­terar-muzicale şi altele.­­ Pe tot cuprinsul jude­ţului s-au ţinut 72­ adunări electorale la care au parti­cipat un număr de 74­­54 de ce­tățeni. Desfăşurarea * (tehnica) alegerilor Alegerile au loc într-o singură ?.­. Votarea începe la ora 6 şi se ter­oristă la ora 21, în localurile desti­nate pentru­ votare, comitetele exe­cutive ale consiliilor populare muni­cipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi co­munale, amenajează camere sau ca­bine de vot şi asigură urnele nece­sare. în ziua alegerilor, la ora 6 di­mineaţa, preşedintele comisiei elec­torale, a secţiei de votare, in pre­zenţa celorlalţi membri ai comisiei, verifică urnele şi existenţa listelor d­e alegători, după care inchid­e şi sigilează urnele de val. Fiecare alegător se prezintă per­sonal pentru a primi buletinul de vot care i se înainea­ză de secre­tarul sau de ali­nsembri ai comisiei, pe baza buletinului d­e identitate sau a oricărei alte dovezi prin care se poate stabili identitatea alegătorului, după ce se constată că este trecut în lista de alegători sau prezintă adeverinţa privind exercitarea drep­tului de a alege. Candidaţii, mem­brii comisiei electorale a secţiei de votare şi oricare alegător au drep­tul să conteste identitatea oricărei persoane care se prezintă la vot. In acest caz identitatea se stabileşte de către preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare. Dacă contesta­ţia este întemeiată, preşedintele o­­preşte de la votare pe alegătorul a cărei identitate a fost contestată şi consemnează acest fapt intr-un pro­­ces-verbal. Alegătorul votează în camera sau cabina de vot. El lasă neşters pe buletinul de vot nu­mele­, candidatului pe care-1 votează şi şterge numele candidatului pe care nu-l votează, în cazul în care alegătorul lasă ne­şterse numele tuturor candidaţilor înscrişi pe buletin, se consideră vot pentru acela dintre candidaţi îin fa­voarea căruia a votat cel mai mare număr de alegători din circumscrip­ţie. Prezenţa oricărei alte persoane in afara celei care votează, în camera de votare sau în cabina de vo­t, este interzisă. Alegătorul care din cauza unui de­fect fizic sau dintr-un alt motiv a cărui temeinicie este constatată de preşedintele comisiei electorale a secției de votare, nu poate "să vo­teze singur, are dreptul de a che­ma, în scopul de a-l ajuta, în ca­bina sau camera de votare, pe ori­care alt alegător. Alegătorul împătureşte bule­ti­nul de vot cu ştampila de control în afară şi n ii introduce în urna de vot. Pentru alegătorii ne­transport­abili din cauză de boala sau invaliditate, la cererea acestora, sau la cererea organelor de conducere ale in­stitu­­ţiilor sanitare sau de ocrotiri socia­le în care cel netransportab­il se a­­flă internat, preşedintele comisiei­ e­­lectorate al secţiei de votare de­semnează din cadrul comisiei um nu­măr de membri care se deplasează cu o urivă specială la locul unde se află alegătorul pentru a se efectua votarea. PETRE TUDOR, procuror ÎN FRUNTE, SCHIMBUL LUI TANKO ANTAL ... Colectivul de muncă al Filaturii de lină din Covasna intimpină alegerile de la 9 martie cu succese deosebite. Planul lunii februarie a fost depăşit cu 7.16 la sută, iar în aceste zile se înregistrează sporuri simţitoare in ce priveşte volumul producţiei realizate şi calitatea ei. Săp­tămina trecută au sosit aici, primele cilindre divizoare­­, dispozitive cu ajutorul cărora se va trece la realizarea firelor subţiri, un sortiment nou, înscris în contractele e­­conomice pe anul 1975. Rezultate bune au înregistrat toţi cei ce muncesc aici, in fruntea întrecerii menţkiîndi­-se insă­­cei din schimbul condus de maistrul Tankó Antal. AUREL HULPOI

Next