Cuvîntul Nou, februarie 1976 (Anul 9, nr. 1342-1345)
1976-02-02 / nr. 1342
Pag. 2 CUVÎNTUL NOU ANUL IX. Nr. 1342 PROGRAI CjCRESiil CONSILIILOR POP1MRE - PUTERHicfl MahifiSTaRE A RoIULUI MftSELOR POPULARE IN CONDUCEREA SOCIETĂȚII NoflSiRi SOCIALISTE „DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE, PARTICIPAREA TOT MAI LARGA A MASELOR DL OAMENI AI MUNCII LA CONDUCEREA ÎNTREGII activitati SOCIALE IMPUN CREŞTEREA RĂSPUNDERII FIECĂRUI MEMBRU AL SOCIETĂŢII ÎN ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR ŞI SARCINILOR ÎNCREDINŢATE". NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) vitaţii organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, întreaga activitate desfăşurată pentru pregătirea acestui însemnat eveniment de referinţă în viaţa naţiunii noastre, a fost dominată de caracterul concret şi realist în care a avut loc consultarea maselor chemate să-şi spună cuvîntul în problemele esenţiale ale dezvoltării ţării, în cincinalul care a început. Problematica ce urmează a fi dezbătută în cadrul congresului, deosebit de bogată şi variată, prezintă o mare importanţă pentru dezvoltarea accelerată, armonioasă, în prezent şi în perspectivă, a întregii ţări, pentru activitatea organelor administrativ-teritoriale şi a celor centrale. Ea înfăţişează un tablou cuprinzător de probleme asupra cărora participanţii la congres vor fi chemaţi să-şi spună cuvîntul, să contribuie la elaborarea unor soluţii optime pentru rezolvarea lor. De altfel, aceste probleme au fost detaliat dezbătute în cadrul conferinţelor judeţene ale deputeşţilor, precum şi cu prilejul altor acţiuni. Astfel, au fost dezbătute şi aprobate la faţa locului planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial a comunelor, a tuturor localităţilor, precum şi schiţele de sistematizare ale acestora. Procesul întocmirii unor planuri de dezvoltare a fiecărei localităţi, pe baza planului unic de dezvoltare a economiei naţionale, a solicitat o activitate susţinută din partea consilii- MAREA FAMILIE CARE ESTE ŞCOALA P rimul congres al consiliilor populare se înscrie ca una din formele principale de participare a maselor la conducerea şi rezolvarea treburilor obşteşti, la ridicarea gradului de competenţă a acestora, de întărire a răspunderii fiecărui cetăţean faţă de îndatoririle sociale ce-i revin. Actul de conducere politică nu poate da roade, nu poate fi înfăptuit cu succes, dacă nu se asigură participarea efectivă a tuturor cetăţenilor la elaborarea şi realizarea lui. Ca organe ale puterii de stat, consiliile populare au obligaţia ca, în întreaga lor activitate, să folosească permanent experienţa, capacitatea creatoare, dinamismul maselor la adoptarea celor mai eficiente măsuri şi hotărîri privind toate domeniile de activitate. Vorbind de cincinalul actual, ca cincinal al revoluţiei termico-ştiinţifice, nu trebuie să uităm generaţia care va participa efectiv la traducerea lui în viaţă — tineretul — muncitorii, inginerii şi tehnicienii de mîine, pe care trebuie să-i pregătim pentru producţie, pentru muncă şi viaţă, lor populare, o largă mobilizare şi consultare a specialiştilor, a stimulat şi implicat creator gîndirea maselor de oameni ai muncii, contribuind la valorificarea potenţialului creativ al întregului popor. Spiritul de iniţiativă al oamenilor muncii, exprimat prin propuneri realiste, bine chibzuite, privitoare la atragerea în circuitul economic a tuturor resurselor materiale şi umane şi la valorificarea lor superioară, la creşterea şi diversificarea producţiei, la realizarea exemplară a investiţii,lor şi la sistematizare, la executarea unor lucrări de desecare şi la mai buna folosire a fondului funciar, la amplasarea unor obiective economice şi sociale în localităţi mai puţin dezvoltate, s-au manifestat şi cu prilejul conferinţelor judeţene ale deputaţilor, acestea fiind adevărate tribune de lucru, de schimb de experienţă, prilejuind învăţăminte preţioase pentru activitatea viitoare a fiecărui consiliu popular, a fiecărui deputat. CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE JUDEŢENE şi al preşedinţilor consiliilor populare, prin importanţa problemelor ce vor fi discutate şi a hotărîrilor ce le va adopta, se înscrie ca un eveniment de însemnătate majoră în procesul dezvoltării noastre economicosociale. El va marca, fără îndoială, un pas înainte în dezvoltarea democraţiei noastre socialiste, în înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Aplicînd şi un învăţămînt principiul participării elevilor la conducerea şcolii, la viaţa economică, culturală şi politică a marii familii care este şcoala, consultind elevii, folosind această mare resursă de creativitate, iniţiativă şi inteligenţă, am reuşit să realizăm şi să contribuim efectiv la îmbunătăţirea activităţii de construcţii din judeţ, participînd integrat la viaţa întreprinderii judeţene de construcţii-montaj. Acest lucru se impune continuat cu şi mai multă perseverenţă, avînd în vedere că volumul producţiei de construcţii-montaj în actualul cincinal este mult mai mare faţă de cincinalul precedent, şcolii noastre revenindu-i sarcina să pregătească un număr de peste 800 muncitori cu înaltă calificare. Ing. ANA TOMUŞ, deputată, director al Grupului şcolar de construcţii Sfîntu Gheorghe INTR-UN AN, CÎT ÎNTR-UN CINCINALC ongresul consiliilor populare este o elocventă expresie a preocupărilor conducerii partidului şi statului nostru pentru participarea a milioane de cetăţeni la elaborarea şi înfăptuirea politicii sale, pentru îmbunătăţirea continuă a eficienţei muncii consiliilor populare, pentru participarea tot mai intensă a reprezentanţilor maselor populare la rezolvarea şi conducerea treburilor obşteşti. Planul de dezvoltare economică şi socială pe perioada 1976—1980, reflectă strălucit dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor ţării, intre care şi a judeţului Covasna, a cărui industrie va înregistra cel mai mare ritm mediu anual de creştere din istoria sa şi anume: 24,5 la sută. Producţia prevăzută a se realiza în anul 1980 va fi aproape egală cu cea obţinută în întreg cincinalul precedent. O caracteristică importantă a cincinalului actual constă in accentuarea poziţiei conducătoare a industriei in cadrul producţiei materiale totale, în îmbunătăţirea structurii pe ramuri industriale. Astfel, producţia unităţilor constructoare de maşini va creşte de 11 ori, ponderea ei în totalul producţiei industriale ajungind la circa 56 la sută, in anul 1980. Sarcinile actualului cincinal relevă parametrii unor activităţi multilaterale în care factorul decisiv este omul. Crearea a mii de noi locuri de muncă nu înseamnă doar o creştere numerică a forţei de muncă. Acest lucru înseamnă, în primul rind, transformări calitative care trebuie să se producă in conştiinţa oamenilor, a tinerilor, a celor noi intraţi în producţie, dintre care cea mai mare parte provin din agricultură. De aceea, pe lingă necesitatea extinderii şi îmbunătăţirii reţelei şcolilor de diferite trepte, trebuie să desfăşurăm o amplă muncă politico-organizatorică, cultivînd in rindul oamenilor muncii un înalt spirit de ordine şi disciplină, de exigenţă şi răspundere faţă de realizarea planului, a tuturor sarcinilor pe care partidul le pune în faţa noastră. In acelaşi timp, identificarea de noi rezerve privind creşterea productivităţii muncii, organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterea competenţei cadrelor, asigurarea conducerii eficiente a producţiei, adoptarea unor măsuri hotărîte pentru reducerea cheltuielilor de producţie, sunt, citeva probleme importante asupra cărora şi noi, deputaţii trebuie să ne concentrăm mai mult atenţia. Ing. EVA RICHTER, deputată în M.A.N., director al întreprinderii de amidon şi glucoză din Tîrgu Secuiesc OCROTIREA SĂNĂTĂŢII — PERFECŢIONAREA ASISTENŢEI MEDICALE intrat in practica profund democratică a partidului şi statului nostru de a supune dezbaterii tuturor comuniştilor, întregului popor, problemele fundamentale ale dezvoltării societăţii contemporane româneşti. Congresul consiliilor populare este o ilustrare elocventă a modului în care această practică este materializată. In anii construcţiei socialiste, ocrotirea, sănătăţii în judeţul Covasna a Înregistrat o puternică dezvoltare. Reţeaua de instituţii sanitare s-a extins şi s-a diversificat considerabil in ultimii ani, pentru a răspunde cerinţelor mereu crescînde ale asistenţei medicale , a populaţiei. Bunăoară, baza de spitalizare existentă este de cinci ori mai mare decit în anul 1938. S-au extins, de asemenea, unităţile destinate ocrotirii şi asistenţei mamei, copilului şi tineretului, s-a dezvoltat permanent forţa de muncă specifică sectorului sanitar. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la constituirea Consiliului Sanitar Superior, constituie pentru noi toţi o preţioasă călăuză în activitatea de viitor, jalonind acţiunile în domeniul sănătăţii publice, pentru abordarea şi soluţionarea problemelor legate de perfecţionarea asistenţei medicale, iniţierea şi realizarea competentă a programelor prioritare ale ocrotirii sănătăţii, corespunzător eforturilor materiale ale statului. Dr. PETRU OPREA, deputat, director al Direcţiei sanitare judeţene ARGUMENTUL CEL MAI CONVINGĂTOR: FAPTELE! urma sprijinului electiv primit din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin politica justă a repartizării investiţiilor, într-o perioadă relativ scurtă, nn numai opt ani, oraşul nostru a devenit un centru industrial puternic, în continuă dezvoltare, cu o clasă muncitoare formată şi maturizată. Un argument în acest sens îl constituie faptul că, sub conducerea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din oraşul Tîrgu Secuiesc au raportat îndeplinirea cincinalului precedent cu 263 de zile înainte de termen, realizînd o producţie suplimentară de peste un miliard de lei. În acelaşi timp, oraşul a devenit mai frumos, mai modern, în ultimii ani, îndeosebi după apariţia Legii sistematizării, am organizat o amplă acţiune politico-organizatorică, schiţa de sistematizare a oraşului a fost dezbătută cu toţi locuitorii, prilej cu care aceştia au făcut numeroase propuneri, valorificate de noi. MARTON ALBERT, primarul oraşului Tîrgu Secuiesc DEPUTAŢII SA FIE ÎN FRUNTEA REZOLVĂRII TREBURILOR OBŞTEI t ransformările intervenite în viaţa localităţilor rurale din judeţul nostru în conturarea tot mai accentuată a elementelor vieţii moderne, creşterea nivelului de trai şi de civilizaţie, sunt rodul politicii juste a partidului şi statului nostru privind repartizarea justă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, de continuare neabătută a industrializării socialiste. Beneficiind de un tot mai mare volum de bunuri, desfacerile de mărfuri, la nivelul judeţului, au depăşit suma de 1300 milioane lei, iar serviciile către populaţie au crescut, faţă de 1970, cu 139 la sută. In actualul cincinal se vor construi 34 de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, 4 unităţi prestatoare de servicii, se va lărgi gama acestora. De asemenea, se va îmbogăţi baza socială-culturală-educativă, cu 188 săli de clasă, 1740 locuri în grădiniţe, 1200 locuri în creşe, cu 12.400 apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului. în acest context, noi, deputaţii, trebuie să acţionăm cu mai multă perseverenţă în vederea realizării sarcinilor din domeniul edilitar-gospodăresc, să mobilizăm toţi cetăţenii la conducerea treburilor obşteşti, la buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunelor şi oraşelor noastre. GAROFINA TICUŞAN, deputată UN DEZIDERAT MAJOR — ÎMBUNĂTĂŢIREA STILULUI DE MUNCArogramul Partidului Comunist Român, program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, acordă omare importanţă creşterii rolului consiliilor populare chemate să asigure conducerea întregii activităţi in vederea dezvoltării economico-sociale a localităţilor, prin continua lărgire a democraţiei socialiste şi perfecţionarea cadrului organizatoric de participare a maselor largi de oameni ai muncii la rezolvarea treburilor obşteşti. In acest spirit a fost orientată şi activitatea consiliului popular din comuna noastră, cincinalul precedent constituind şi pentru oamenii muncii din Valea Crişului o etapă de însemnate realizări în domeniul vieţii economice şi social-culturale, temeiuri sigure pentru realizarea exemplară a sarcinilor care ne revin în actualul cincinal. Astfel, an de an, au crescut producţiile agricole şi zootehnice in cele două C.A.P.-uri existente ca unităţi economice în comuna noastră. S-a dezvoltat şi producţia industrială In atelierele proprii, ajungînd, în 1975, la o valoare de 1,5 milioane lei, faţă de 3.400.000 lei în 1971. Prin amenajarea păşunilor am reuşit să dublăm producţia de masă verde a acestora. în ce priveşte activitatea patriotică a cetăţenilor privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, în 1975 am realizat economii în valoare de peste două milioane lei. Pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne stau în faţă, ne propunem ca problemele discutate şi hotărîrile adoptate de către sesiunile consiliului popular să fie aduse la cunoştinţa cetăţenilor cu ajutorul deputaţilor, al comitetelor de cetăţeni. KURTA ANDREI, primarul comunei Valea Crişului Pagină realizată de RADU SELEJAN . LUNI, 2 FEBRUA şcoală; 16,10 In 16,20 Reacţii chimic în limba maghiară oraşul; 19,20 1001 lejurnal; 20,00 ML pălărie. Documentarul „Costumul pomenii de iarnă; 20 Iru tineret; 21,15 „Forsyte Saga"; 22, MARŢI, 3 FEBRI şcoală; 10,00 Film banda“; 11,20 Muzi Expediţie de vină 11,55 Telex; 16,00 1848 în literatură; 1 bă franceză; 17,00 lodii vechi; 17,25 tru sănătatea dv. durerea lombară; pentru lucrătorii din Melodii populare; Granada nu e num Laudă ţie, pămînt siune de versuri; 1 Fiica soarelui (II); 20,00 nu în timpi) consiliilor populare TV.: „Şoc la Mez Şerban; 21,50 1000 ţimi din programa Ilene; 22,10 24 de o MIERCURI, 4 FEI le şcoală; 10,00 Emiret (reluare); 10,2;tru toţi: G. Ibrăileie cu ... muzica; 1 neatenţie; 12,00 T şcoală; 16,30 Curs 17,00 Telex; 17,05 liber, vă recomam volan; 17,30 Mult Tragerea Pronoexpi TV. pentru lucrătoră; 18,25 Ateneu Tribuna TV.; 19,24 „Ucenicul zugravul jurnal; 20,00 Revist 20.20 Telecinematec. cranizări: „Marile ţie a studiourilor de ore. JOI, 5 FEBRUARI )ă; 16.30 Curs ; 17.00 Telex; 17,05 Din ţările sociale; 17.55 Enciclopedia 18,20 Cabinet jurnlate; 18,45 Univers 1001 de seri. Alfa jurnal; 20,00 Ţarăneşti; 20,15 Univer Din melodiile anul neretul şi patria, artistică, organizată cenaclul „Flacăra* muzicală; 22,10 24 *) VINERI, 6 FEBRI şcoală; 16,30 Secuze; 16,45 Melodii \ misiune în limba g gerea Loto; 18,55 teior şi animalei o seri. Condeiele lui istorică; 19,30 Telesiune de verburi; * „Capcana“; 21,40 mondial; 21,55 S program muzical-d de Televiziunea direrată Germană; 22. SIMBATÄ, 7 FE viaţă pentru o idee dorescu (1866—1949 cran ... pentru ce Altele şi alte ... teziei; 10,55 Publicativ 76 — Reşoare; 13,25 Teles TV. Meseria în greşi; 13,45 Drumumente. Mările Corelele Feroe; 14,30 15,30 Caleidoscop 15,50 Publicitate; 1 ţa — Irlanda; 17,40 peţi ... la Ploieşti vă invită la Iaşi. Cuvîntul magic; 20,00 Teleenciclopeitate; 20,50 Film 21,40 24 de ore. S 22,00 Intîlnirea de închiderea program DE FILME VI „ARTA“ — Sil 2—4 februarie: CIR rican; 5—8 februa film românesc,^ in rie: EVADATUL cinemascop, in cui la orele 9, 11, 16 de la orele 11, 16, „LUX" — SFll 2—4 februarie: SE 7.a ZILE — film lorn; 5—8 februa film sovietic, cine în două serii; 9. TOATELE IUBIRI în culori. Spectacl 15, 17, 19, luni. Filmul în două si orele 16, 19, iar orele 10, 16, 19, joi, vineri și sînul „8 MAI“ — T 2—4 februarie. O MIE — film anii în culori; 5—8 U TINEREȚII — filmf lori; 5—8 februALT DISNEY; VARUL UNEI FE în culori. Spectacl 11, 16, 18, 20. ia 11, 16, 18, 20. C Disney zilnic un ora 11. „VICTORIA“ — februarie: UN VICTORIE — filr. lori; 5—8 februar NEI FEMEI — fii lori; 9 februarie: — film R.D.G., ir de la orele 11, 17. ÎNTORSLIRA BL bruarie: UN CÂT sovietic; 6—8 febr IURI — film pe STRĂLUCIREA SC merican. Spectaco