Cuvîntul Nou, februarie 1976 (Anul 9, nr. 1342-1345)

1976-02-02 / nr. 1342

Pag. 2 CUVÎNTUL NOU ANUL IX. Nr. 1342 PROGRAI CjCRESiil CONSILIILOR POP1MRE - PUTERHicfl MahifiSTaRE A RoIULUI MftSELOR POPULARE IN CONDUCEREA SOCIETĂȚII NoflSiRi SOCIALISTE „DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI SOCIALIS­TE, PARTICIPAREA TOT MAI LARGA A MASE­LOR DL OAMENI AI MUNCII LA CONDUCEREA ÎNTREGII activitati SOCIALE IMPUN CREŞ­TEREA RĂSPUNDERII FIECĂRUI MEMBRU AL SOCIETĂŢII ÎN ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR ŞI SARCINILOR ÎNCREDINŢATE". NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) vitaţii organelor locale ale pu­terii şi administraţiei de stat, întreaga activitate desfăşurată pentru pregătirea acestui în­semnat eveniment de referin­ţă în viaţa naţiunii noastre, a fost dominată de caracterul concret şi realist în care a a­­vut loc consultarea maselor chemate să-şi spună cuvîntul în problemele esenţiale ale dezvoltării ţării, în cincinalul care a început. Problematica ce urmează a fi dezbătută în cadrul congre­sului, deosebit de bogată şi variată, prezintă o mare im­portanţă pentru dezvoltarea accelerată, armonioasă, în pre­zent şi în perspectivă, a între­gii ţări, pentru activitatea or­ganelor administrativ-teritoria­le şi a celor centrale. Ea în­făţişează un tablou cuprinză­tor de probleme asupra căro­ra participanţii la congres vor fi chemaţi să-şi spună cuvîn­tul, să contribuie la elabora­rea unor soluţii optime pen­tru rezolvarea lor. De altfel, a­­ceste probleme au fost deta­liat dezbătute în cadrul con­ferinţelor judeţene ale depu­teş­ţilor, precum şi cu prilejul altor acţiuni. Astfel, au fost dezbătute şi aprobate la faţa locului pla­nurile de dezvoltare economi­­co-socială în profil teritorial a comunelor, a tuturor locali­tăţilor, precum şi schiţele de sistematizare ale acestora. Pro­cesul întocmirii unor planuri de dezvoltare a fiecărei loca­lităţi, pe baza planului unic de dezvoltare a economiei na­ţionale, a solicitat o activitate susţinută din partea consilii- MAREA FAMILIE CARE ESTE ŞCOALA P­ rimul congres al consi­liilor populare se înscrie ca una din formele prin­cipale de participare a mase­lor la conducerea şi rezolva­rea treburilor obşteşti, la ridi­carea gradului de competen­ţă a acestora, de întărire a răspunderii fiecărui cetăţean faţă de îndatoririle sociale ce-i revin. Actul de conduce­re politică nu poate da roa­de, nu poate fi înfăptuit cu succes, dacă nu se asigură participarea efectivă a tuturor cetăţenilor la elaborarea şi realizarea lui. Ca organe ale puterii de stat, consiliile popu­lare au obligaţia ca, în în­treaga lor activitate, să folo­sească permanent experienţa, capacitatea creatoare, dina­mismul maselor la adoptarea celor mai eficiente măsuri şi hotărîri privind toate dome­niile de activitate. Vorbind de cincinalul ac­tual, ca cincinal al revoluţiei termico-ştiinţifice, nu trebuie să uităm generaţia care va participa efectiv la traducerea lui în viaţă — tineretul — muncitorii, inginerii şi tehni­cienii de mîine, pe care tre­buie să-i pregătim pentru producţie, pentru muncă şi viaţă, lor populare, o largă mobili­zare şi consultare a specialiş­tilor, a stimulat şi implicat creator gîndirea maselor de oameni ai muncii, contribuind la valorificarea potenţialului creativ al întregului popor. Spiritul de iniţiativă al oame­nilor muncii, exprimat prin propuneri realiste, bine chib­zuite, privitoare la atragerea în circuitul economic a tutu­ror resurselor materiale şi u­­mane şi la valorificarea lor superioară, la creşterea şi di­versificarea producţiei, la rea­lizarea exemplară a investiţii­,­lor şi la sistematizare, la exe­cutarea unor lucrări de dese­care şi la mai buna folosire a fondului funciar, la ampla­sarea unor obiective economi­ce şi sociale în localităţi mai puţin dezvoltate, s-au manifes­tat şi cu prilejul­ conferinţe­lor judeţene ale deputaţilor, acestea fiind adevărate tribu­ne de lucru, de schimb de ex­perienţă, prilejuind învăţă­minte preţioase pentru activi­tatea viitoare a fiecărui con­siliu popular, a fiecărui depu­tat. CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE JUDEŢENE şi al preşedinţilor consiliilor popu­lare, prin importanţa proble­melor ce vor fi discutate şi a hotărîrilor ce le va adopta, se înscrie ca un eveniment de în­semnătate majoră în procesul dezvoltării noastre economico­­sociale. El va marca, fără în­doială, un pas înainte în dez­voltarea democraţiei noastre socialiste, în înfăptuirea Pro­gramului partidului de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Aplicînd şi un învăţămînt principiul participării elevilor la conducerea şcolii, la viaţa economică, culturală şi politi­că a marii familii care este şcoala, consul­tind elevii, folo­sind această mare resursă de creativitate, iniţiativă şi inte­ligenţă, am reuşit să realizăm şi să contribuim efectiv la îmbunătăţirea activităţii de construcţii din judeţ, partici­­pînd integrat la viaţa între­prinderii judeţene de con­­strucţii-montaj. Acest lucru se impune continuat cu şi mai multă perseverenţă, avînd în vedere că volumul producţiei de construcţii-montaj în ac­tualul cincinal este mult mai mare faţă de cincinalul pre­cedent, şcolii noastre revenin­­du­-i sarcina să pregătească un număr de peste 800 munci­tori cu înaltă calificare. Ing. ANA TOMUŞ, deputată, director al Grupului şcolar de construcţii Sfîntu Gheorghe INTR-UN AN, CÎT ÎNTR-UN CINCINAL­C­ ongresul consiliilor popu­lare este o elocven­tă expresie a preocu­părilor conducerii partidului şi statului nostru pentru partici­parea a milioane de cetăţeni la elaborarea şi înfăptuirea politicii sale, pentru îmbună­tăţirea continuă a eficienţei muncii consiliilor populare, pentru participarea tot mai in­tensă a reprezentanţilor mase­lor populare la rezolvarea şi conducerea treburilor obşteşti. Planul de dezvoltare econo­mică şi socială pe perioada 1976—1980, reflectă strălucit dezvoltarea armonioasă a tu­turor judeţelor ţării, intre ca­re şi a judeţului Covasna, a cărui industrie va înregistra cel mai mare ritm mediu a­­nual de creştere din istoria sa şi anume: 24,5 la sută. Pro­ducţia prevăzută a se realiza în anul 1980 va fi aproape e­­gală cu cea obţinută în întreg cincinalul precedent. O carac­teristică importantă a cincina­lului actual constă in accen­tuarea poziţiei conducătoare a industriei in cadrul producţiei materiale totale, în îmbunătă­ţirea structurii pe ramuri in­dustriale. Astfel, producţia uni­tăţilor constructoare de maşini va creşte de 11 ori, ponderea ei în totalul producţiei indus­triale ajungind la circa 56 la sută, in anul 1980. Sarcinile actualului cincinal relevă parametrii unor activi­tăţi multilaterale în care fac­torul decisiv este omul. Crearea a mii de noi locuri de muncă nu înseamnă doar o creştere numerică a forţei de muncă. Acest lucru înseam­nă, în primul rind, transfor­mări calitative care trebuie să se producă in conştiinţa oa­menilor, a tinerilor, a celor noi intraţi în producţie, dintre care cea mai mare parte pro­vin din agricultură. De aceea, pe lingă necesitatea extinde­rii şi îmbunătăţirii reţelei şco­lilor de diferite trepte, trebuie să desfăşurăm o amplă muncă politico-organizatorică, culti­­vînd in rindul oamenilor mun­cii un înalt spirit de ordine şi disciplină, de exigenţă şi răspundere faţă de realizarea planului, a tuturor sarcinilor pe care partidul le pune în faţa noastră. In acelaşi timp, identificarea de noi rezerve privind creşterea productivită­ţii muncii, organizarea pe ba­ze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterea competenţei cadrelor, asigurarea conducerii eficiente a producţiei, adopta­rea unor măsuri hotărîte pen­tru reducerea cheltuielilor de producţie, sunt, citeva proble­me importante asupra cărora şi noi, deputaţii trebuie să ne concentrăm mai mult atenţia. Ing. EVA RICHTER, deputată în M.A.N., director al întreprinderii de amidon şi glucoză din Tîrgu Secuiesc OCROTIREA SĂNĂTĂŢII — PERFECŢIONAREA ASISTENŢEI MEDICALE intrat in practica profund democratică a partidului şi statului nostru de a supune dezbaterii tuturor co­muniştilor, întregului popor, problemele fundamentale ale dezvoltării societăţii contem­porane româneşti. Congresul consiliilor populare este o ilustrare elocventă a modului în care această practică este materializată. In anii construcţiei socialis­te, ocrotirea, sănătăţii în ju­deţul­ Covasna a­ Înregistrat o puternică dezvoltare. Reţeaua de instituţii sanitare s-a ex­tins şi s-a diversificat consi­derabil in ultimii ani, pentru a răspunde cerinţelor mereu crescînde ale asistenţei medi­­cale , a populaţiei. Bunăoară, baza de spitalizare existentă este de cinci ori mai mare de­cit în anul 1938. S-au extins, de asemenea, unităţile desti­nate ocrotirii şi asistenţei ma­mei, copilului şi tineretului, s-a dezvoltat permanent forţa de muncă specifică sectorului sanitar. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la constituirea Con­siliului Sanitar Superior, con­stituie pentru noi toţi o pre­ţioasă călăuză în activitatea de viitor, jalonind acţiunile în domeniul sănătăţii publice, pentru abordarea şi soluţiona­rea problemelor legate de per­fecţionarea asistenţei medica­le, iniţierea şi realizarea com­petentă a programelor priori­tare ale ocrotirii sănătăţii, co­respunzător eforturilor mate­riale ale statului. Dr. PETRU OPREA, deputat, director al Direcţiei sanitare judeţene ARGUMENTUL CEL MAI CONVINGĂTOR: FAPTELE! urma sprijinului elec­tiv primit din par­tea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin politica jus­tă a repartizării investiţiilor, într-o perioadă relativ scurtă, nn numai opt ani, oraşul nos­tru a devenit un centru in­dustrial puternic, în continuă dezvoltare, cu o clasă munci­toare formată şi maturizată. Un argument în acest sens îl constituie faptul că, sub con­ducerea permanentă a orga­nelor şi organizaţiilor de par­tid, oamenii muncii din ora­şul Tîrgu Secuiesc au rapor­tat îndeplinirea cincinalului precedent cu 263 de zile îna­inte de termen, realizînd o producţie suplimentară de pes­te un miliard de lei. În ace­laşi timp, oraşul a devenit mai frumos, mai modern, în ultimii ani, îndeosebi după apariţia Legii sistemati­zării, am organizat o amplă acţiune politico-organizatorică, schiţa de sistematizare a oraşului a fost dezbătută cu toţi locuitorii, prilej cu care aceştia au făcut numeroase propuneri, valorificate de noi. MARTON ALBERT, primarul oraşului Tîrgu Secuiesc DEPUTAŢII SA FIE ÎN FRUNTEA REZOLVĂRII TREBURILOR OBŞTEI t­ ransformările intervenite în viaţa localităţilor rurale din judeţul nos­tru în conturarea tot mai accentuată a elementelor vieţii moderne, creşterea nivelului de trai şi de civili­zaţie, sunt rodul politicii jus­te a partidului şi statului nos­tru privind repartizarea justă a forţelor de producţie pe te­ritoriul ţării, de continuare neabătută a industrializării so­cialiste. Beneficiind de un tot mai mare volum de bunuri, desfa­­cerile de mărfuri, la nivelul judeţului, au depăşit suma de 1300 milioane lei, iar servicii­le către populaţie au crescut, faţă de 1970, cu 139 la sută. In actualul cincinal se vor construi 34 de unităţi comer­ciale şi de alimentaţie publi­că, 4 unităţi prestatoare de servicii, se va lărgi gama a­­cestora. De asemenea, se va îmbogăţi baza socială-cultura­­lă-educativă, cu 188 săli de clasă, 1740 locuri în grădiniţe, 1200 locuri în creşe, cu 12.400 apartamente din fondurile şi cu sprijinul statului. în acest context, noi, depu­taţii, trebuie să acţionăm cu mai multă perseverenţă în ve­derea realizării sarcinilor din domeniul edilitar-gospodăresc, să mobilizăm toţi cetăţenii la conducerea treburilor obşteşti, la buna gospodărire şi înfru­­museţare a comunelor şi ora­şelor noastre. GAROFINA TICUŞAN, deputată UN DEZIDERAT MAJOR — ÎMBUNĂTĂŢIREA STILULUI DE MUNCA­rogramul Partidului Co­munist Român, program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintarea României spre comunism, acordă o­­ma­re importanţă creşterii rolu­lui consiliilor populare chema­te să asigure conducerea în­tregii activităţi in vederea dezvoltării economico-sociale a localităţilor, prin continua lărgire a democraţiei socialis­te şi perfecţionarea cadrului organizatoric de participare a maselor largi de oameni ai muncii la rezolvarea treburilor obşteşti. In acest spirit a fost orientată şi activitatea consi­liului popular din comuna noastră, cincinalul precedent constituind şi pentru oamenii muncii din Valea Crişului o etapă de însemnate realizări în domeniul vieţii economice şi social-culturale, temeiuri si­gure pentru realizarea exem­plară a sarcinilor care ne re­vin în actualul cincinal. Ast­fel, an de an, au crescut pro­ducţiile agricole şi zootehnice in cele două C.A.P.-uri exis­tente ca unităţi economice în comuna noastră. S-a dezvoltat şi producţia industrială In ate­lierele proprii, ajungînd, în 1975, la o valoare de 1,5 mi­lioane lei, faţă de 3.400.000 lei în 1971. Prin amenajarea păşunilor am reuşit să du­blăm producţia de masă verde a acestora. în ce priveşte ac­tivitatea patriotică a cetăţeni­lor privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, în 1975 am realizat economii în valoare de peste două mi­lioane lei. Pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne stau în fa­­ţă, ne propunem ca probleme­le discutate şi hotărîrile adop­tate de către sesiunile consi­liului popular să fie aduse la cunoştinţa cetăţenilor cu aju­­torul deputaţilor, al comitete­lor de cetăţeni. KURTA ANDREI, primarul comunei Valea Crişului Pagină realizată de RADU SELEJAN . LUNI, 2 FEBRUA şcoală; 16,10 In 16,20 Reacţii chimic în limba maghiară oraşul; 19,20 1001 lejurnal; 20,00 ML pălărie. Documenta­­rul „Costumul po­menii de iarnă; 20 Iru tineret; 21,15 „Forsyte Saga"; 22, MARŢI, 3 FEBRI şcoală; 10,00 Film banda“; 11,20 Muzi Expediţie de vină 11,55 Telex; 16,00 1848 în literatură; 1 bă franceză; 17,00 lodii vechi; 17,25 tru sănătatea dv. durerea lombară; pentru lucrătorii din Melodii populare; Granada nu e num Laudă ţie, pămînt siune de versuri; 1 Fiica soarelui (II); 20,00 nu în timpi) consiliilor populare TV.: „Şoc la Mez Şerban; 21,50 1000 ţim­i din programa Ilene; 22,10 24 de o MIERCURI, 4 FEI le şcoală; 10,00 Emi­­ret (reluare); 10,2;­tru toţi: G. Ibrăile­ie cu ... muzica; 1 neatenţie; 12,00 T şcoală; 16,30 Curs 17,00 Telex; 17,05 liber, vă recomam volan; 17,30 Mult Tragerea Pronoexpi TV. pentru lucrăto­ră; 18,25 Ateneu­­ Tribuna TV.; 19,24 „Ucenicul zugravul jurnal; 20,00 Revist 20.20 Telecinematec. cranizări: „Marile ţie a studiourilor de ore. JOI, 5 FEBRUARI )ă; 16.30 Curs ; 17.00 Telex; 17,05 Din ţările sociale; 17.55 Enciclopedia 18,20 Cabinet jurn­­late; 18,45 Univers 1001 de seri. Alfa jurnal; 20,00 Ţară­neşti; 20,15 Univer Din melodiile anul neretul şi patria, artistică, organizată cenaclul „Flacăra* muzicală; 22,10 24 *) VINERI, 6 FEBRI şcoală; 16,30 Secu­ze; 16,45 Melodii \ misiune în limba g gerea Loto; 18,55 teior şi animalei o seri. Condeiele lui istorică; 19,30 Tele­siune de verburi; * „Capcana“; 21,40 mondial; 21,55 S program muzical-d de Televiziunea dir­­erată Germană; 22. SIMBATÄ, 7 FE via­ţă pentru o idee dorescu (1866—1949 cran ... pentru ce Altele şi alte ... teziei; 10,55 Publi­cativ 76 — Re­­şoare; 13,25 Teles TV. Meseria în greşi; 13,45 Drumu­mente. Mările Core­lele Feroe; 14,30 15,30 Caleidoscop 15,50 Publicitate; 1 ţa — Irlanda; 17,40 peţi ... la Ploieşti vă invită la Iaşi. Cuvîntul magic; 20,00 Teleenciclopei­tate; 20,50 Film 21,40 24 de ore. S 22,00 Intîlnirea de închiderea program­ DE FILME VI „ARTA“ — Sil 2—4 februarie: CIR rican; 5—8 februa film românesc,^ in rie: EVADATUL cinemascop, in cui la orele 9, 11, 16 de la orele 11, 16, „LUX" — SFll 2—4 februarie: SE 7.a ZILE — film lorn; 5—8 februa­ film sovietic, cine în două serii; 9. TOATELE IUBIRI în culori. Spectacl 15, 17, 19, luni. Filmul în două si orele 16, 19, iar o­rele 10, 16, 19, joi, vineri și sînul „8 MAI“ — T 2—4 februarie. O MIE — film anii în culori; 5—8 U TINEREȚII — filmf lori; 5—8 febr­uALT DISNEY; VARUL UNEI FE­ în culori. Spectacl 11, 16, 18, 20. ia 11, 16, 18, 20. C Disney zilnic un ora 11. „VICTORIA“ — februarie: UN VICTORIE — filr. lori; 5—8 februar NEI FEMEI — fii lori; 9 februarie: — film R.D.G., ir de la orele 11, 17. ÎNTORSLIRA BL bruarie: UN CÂT sovietic; 6—8 febr IURI — film pe STRĂLUCIREA SC merican. Spectaco

Next