Cuvîntul Nou, martie 1976 (Anul 9, nr. 1346-1350)

1976-03-01 / nr. 1346

Pag. 2 Fruntaşii anu­lul 1975 Recent, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie a stabilit, în func­ţie de rezultatele obţinute, unităţile fruntaşe din anul 1975. S-au avut în vedere, atît indicatorii economici şi pro­ducţiile obţinute, cit şi livră­rile la fondul de stat. LAPTE 1. Asociaţia intercooperatistă Mărtineni 2. C.A.P. Sînzieni 3. C.A.P. Arcuş CARTOFI 1. C.A.P. Tîrgu Secuiesc 2. Sînzieni 3. Lemnia CARNE (livrări la fondul de stat) 1. Sînzieni 2. Ilieni 3. Cernat CEI MAI BUNI INDICATORI ECONOMICI 1. Sînzieni 2. Tîrgu Secuiesc 3. Cernat O expoziţie modestă: Ocro­tirea naturii şi apărarea me­diului înconjurător, organiza­tă la Muzeul judeţean din Sfîntu Gheorghe. Importanţa ei este dată, însă, nu de mă­rimea sălii şi numărul expo­natelor, ci de semnificaţia ce o comportă: un semnal de alarmă pentru noi, cei care trebuie să fim apărători ai naturii şi mediului înconjură­tor. în această idee, de sem­nalat ancorarea acestei expo­ziţii în realităţile şi cerinţe­le impuse de programul de Semănatul în răsadniţă Pe calitatea lucrării de semănat in răsadniţă depinde în mare măsură obţinerea răsadurilor la timp, ca şi dezvoltarea lor ulterioară. Semănatul se face în niduri distanţate la 5 cm, bob cu bob, la un interval de cir­­ca un centimetru. Operaţiunea se face cu mina, într-un şănţuleţ deschis transversal faţă de lungimea răsadniţei, şănţuleţ ce se deschide cu o şipi­că. Nu se recomandă semănatul prin împrăştiere, deoarece in acest caz se foloseşte o cantitate de sămînţă cu 25 la sută mai mare decit dacă se seamănă pe rîndu­ri. De asemenea, semănatul pe rinduri mai are şi alte avantaje: plivitul, afînatul terenului şi rânitul se fac mai uşor. După se­mănat, şănţuleţele se astupă prin nivelare cu dosul greblei, după care se udă cu puţină apă călduţă cu o stropitoare cu sită fină. Pen­­tru a şti ce anume am semănat şi a nu încurca speciile sau soiurile, după semănat facem etichetarea, înscriind pe o şipcă de lemn data semănatului, numărul de rînduri, precum şi soiul. Se pun apoi geamurile peste tocul răsadniţei, care rămin închise pînă la răsărirea primelor plante. In ve­derea menţinerii în următoarele d­­ouă, trei zile a unui regim de tempera­tură ridicat şi uniform, geamurile se acoperă cu rogojini. Din momentul în care au început să răsară primele plante, in timpul zilei rogojinile se inlătură. Aerisirea răsadniţelor este o lucrare de mare importanţă pentru îm­prospătarea aerului şi menţinerea unui nivel de temperatură moderat. Lu­crarea se face cu mare atenţie mai ales în zilele friguroase. în luna mar­tie, de regulă, aerisirea se face timp de numai cîteva minute, iar pe mă­sură ce timpul se încălzeşte, răsadurile pot fi lăsate descoperite toată ziua. Dacă aerisirea nu se face cu grijă și la timp, răsadurile pot suferi din cauza temperaturii prea ridicate sau lipsei de lumină. Ing. ION BALOIU CUVÎNTUL NOU ANUL IX. Nr. 1346 Pregătiri pentru campania de primăvară Nu peste multă vreme va începe campania agricolă de primăvară. Pe tema pregăti­rii temeinice a acesteia am întreprins un raid prin uni­tăţile agricole cooperatiste şi de stat, urmărind în mod spe­cial asigurarea bazei tehni­­co-materiale necesară viitoa­relor lucrări. DIN NOU DESPRE PIESELE DE SCHIMB Pentru început notăm un fapt îmbucurător: reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agri­cole s-au încheiat, la recep­ţia acestora constatîndu-se bu­na calitate a lucrărilor. Vo­lumul mare de lucrări agri­cole din primăvară presupu­ne solicitarea intensă a trac­toarelor şi maşinilor agrico­le şi, în mod firesc, ivirea unor defecţiuni. Nici în acest an secţiile­ de mecanizare nu dispun de piesele de schimb necesare. Spre exemplu, la secţiile din Chichiş, Turia şi Lunga — nu s-au asigurat piesele de schimb de mare uzură pentru tractoare. Nu este lipsită de interes propu­nerea făcută de cîţiva meca­nizatori ca o parte din pie­sele de schimb să fie confec­ţionate în atelierul S.M.A. Tîrgu Secuiesc, unde lucrea­ză muncitori cu multă expe­rienţă şi înaltă calificare. „SEMINŢELE“... NEGLIJENŢEI Spre deosebire de anii tre­cuţi, cooperativele agricole de producţie şi-au asigurat , din vreme seminţele, obţinînd pentru acestea, de la Inspec­toratul judeţean pentru cali­tatea seminţelor şi materia­lului săditor, „buletinele ro­şii“, care atestă calitatea a­­cestora. Din păcate, unele coopera­tive agricole de producţie, cum ar fi cele din Zăbala, Cernat, Ghidfalău şi Bibor­­ţeni, nu au asigurată canti­tatea necesară de sămînţă de ovăz, aceasta din cauză că nu a existat o preocupare pen­tru producerea acesteia. „Cu toate că aveau în­­ plan pro­­ducerea de sămînţă de ovăz, unele cooperative au negli­jat această, ne-a spus tova­răşul Csador Árpád, inspec­torul şef al Inspectoratului judeţean pentru calitatea se­minţelor şi materialului să­ditor, fiind puşi în situaţia să procurăm seminţele din alte judeţe“. PROGRAME DE LUCRU PRECISE Una din datoriile consilii­lor de conducere ale C.A.P. este stabilirea programelor de lucru precise, în care să se fixeze sarcini zilnice obli­gatorii pentru toate formaţii­le de­ lucru. Procedîndu-se astfel se poate asigura exe­cutarea la timp optim şi în condiţiile de calitate prevă­zute de tehnologii a tuturor lucrărilor. Măsuri concrete în această privinţă s-au în­treprins la Arcuş, Sînzieni, Turia, unde au început să se întocmească programe de lu­cru pentru fiecare formaţie în parte. DUMITRU TOMA O EXPOZIŢIE... măsuri pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier. Aşadar, lipsa spaţiului a­­decvat unei asemenea mani­festări nu constituie un im­pediment pentru desfăşurarea unor activităţi care dau, de fapt, adevărata menire a ex­poziţiei. Inexistenţa „scopu­lui în sine" a creat posibili­tatea ca cei peste 600 de e­­levi, ce­ au vizitat expoziţia, să fie atraşi în fructuoase şi aprinse dezbateri ce au ur­mat conferinţelor „ad-hoc“ organizate de profesori şi mu­zeografi. Tot cu prilejul ex­poziţiei, Casa corpului didac­tic a organizat o binevenită întilnire între profesorii de ştiinţele naturii de la şcolile din oraş, cu tema „Ocrotirea naturii şi şcoala“. O ultimă remarcă: expozi­ţia este concepută şi organi­zată de aşa manieră încît să poată fi vizionată pe tot cu­prinsul judeţului. DUMITRU MANOLACHESCU Acţiuni energice (Urmare d­in pag. 1) începerea campaniei, acestea să fie eliminate. De exigenţa cu care se va acţiona va de­pinde şi folosirea la întreaga, capacitate a tractoarelor şi maşinilor agricole. în unele cooperative agri­cole de producţie din judeţ nu s-a asigurat nici pînă în prezent întreaga cantitate de seminţe, cu toate că organe­le agricole judeţene au pro­curat din timp cantităţile ne­cesare. Este de datoria con­ducerilor unităţilor agricole ca de urgenţă să-şi comple­teze necesarul de seminţe, obţinînd, totodată, şi „buleti­nul roşu“ care le atestă cali­tatea. Pînă în prezent, s-au trans­portat în cîmp peste 90.000 tone gunoi de grajd, dar, din cauza timpului nefavorabil, nu s-a împrăştiat întreaga cantitate. S-au fertilizat, pînă săptămîna trecută, doar 2.400 hectare faţă de 3.000 cit era planificat. Pentru a se ferti­liza toate suprafeţele planifi­cate se impune ca în perioa­da care urmează să fie mo­bilizate şi concentrate toate mijloacele mecanice şi cu tracţiune animală­­pentru transportul îngrăşămintelor în cîmp. în curînd, în judeţul nos­tru va începe o largă acţiune în vederea executării lucrări­lor de îmbunătăţire a pajiş­tilor naturale, pe suprafeţe mari. Consiliilor populare comunale le revine sarcina de a organiza, în fiecare locali­tate, acţiuni de masă pentru ca in fiecare comună să se execute volumul de lucrări stabilit prin plan. Toţi cetă­ţenii satelor, fie vîrstnici, fie tineri, trebuie mobilizaţi la această acţiune . In pomicultură, trebuie ac­ţionat ferm pentru intensifi­carea stropirilor, executarea tăierilor, a lucrărilor de fer­tilizare şi întreţinere a live­zilor şi plantaţiilor de arbuşti. Pînă acum, s-au stropit pes­te 300.000 pomi din livezile C.A.P. şi din gospodăriile populaţiei. Notăm buna orga­nizare a lucrărilor din livezi la C.A.P. Bodoc şi Estelnic, unde s-a executat întreaga gamă de lucrări. Atragem atenţia în mod deosebit asupra necesită­ţii asigurării seminţelor de legume pentru gospodării­le populaţiei. Consiliile populare comunale trebu­ie să acţioneze cu cea mai mare operativitate pentru sta­bilirea suprafeţelor ce ur­mează a se cultiva cu legume în gospodăriile populaţiei şi pentru procurarea de semin­ţe. Menţionăm că organele a­­gricole judeţene s-au preocu­pat de această problemă, ma­gazinele de specialitate fiind bine aprovizionate cu un bo­gat sortiment de seminţe de legume. în unele cooperative agri­cole de producţie nu s-a în­cheiat organizarea muncii pe formaţii, a angajamentelor de lucru în acord global. Pînă la 1 martie trebuie să se ter­mine în fiecare unitate acţiu­nile de aşezare a planului de producţie pe formaţii de mun­că, cunoaşterea sarcinilor de către fiecare lucrător şi an­gajarea întregii producţii ve­getale şi animale în acord global. Membrii comandamentelor comunale pentru agricultură trebuie repartizaţi pe unităţi şi formaţii de lucru, cu răs­punderi concrete pentru a a­­juta la organizarea întregii activităţi din campanie, pen­tru realizarea exemplară a sarcinilor de plan, a tuturor acţiunilor din agricultură. La C.A.P. Chichiş se lucrea­ză intens la fertilizarea solu­lui. Peste cîteva zile se va încheia această lucrare Noi avantaje pentru cei ce contractează produse agroalimentare Pentru impulsionarea acti­vităţii de contractări şi achi­ziţii de produse agroalimen­­tare din gospodăriile popu­laţiei, cooperaţia de consum a primit noi competenţe, fapt ce asigură o mai puternică stimulare a producătorilor. Asupra noilor reglementări privind contractările şi achi­ziţiile am cerut relaţii tova­răşului Szöcs Levente, şeful biroului achiziţii din cadrul I.J.E.COOP. Covasna. — Unităţile cooperaţiei de consum vor răspunde, în ex­clusivitate, de achiziţiile de porci, oi, păsări, ouă, pene, iepuri, fasole şi cartofi. Con­form noilor reglementări, pro­ducătorii vor putea primi un avans de pînă la 60 la sută din valoarea produselor con­tractate. Cei ce vor contracta porci vor avea avantaje sub­stanţiale. Astfel, vor putea cumpăra la preţ de contrac­tare pentru fiecare porc pre­dat porumb, între 200 şi 300 kg în funcţie de numărul porcilor contractaţi. Coopera­ţia de consum se va preocu­pa, în limita posibilităţilor şi de procurarea purceilor pen­tru cei ce doresc să contrac­teze. Ne preocupăm să înfiin­ţăm maternităţi pentru scroa­fe, a căror produşi îi vom li­vra cetăţenilor la un preţ de 15 lei kg. în final, doresc să prezint avantajele pe care le acordăm celor ce vînd, în a­­ceastă perioadă, cooperaţiei de consum, cartofi. Pentru fiecare 150 de kilograme de cartofi se pot cumpăra, la preţ cu amănuntul 100 kg porumb.­­ PROGRAM LUNI, 1 MARTIE: Mişcările scoarţei ! Emisiune în limba ,,V_am dăruit bucul 1001 de seri; 19:30 Colocvii contem­pora­re cu opereta mai trăim şi să muncin nist. Civilizaţia tra Roman.foileton: ,,P­­pisodul X — ,,Pf 24 de ore. MARŢI, 2 MARTI­­ă. Fenomenul cai şi aplicaţiile ei; 9,2 grei electrice; 9,39 lui; 9,50 Desenaţi ci obiectiv (reluare); 1 (reluare): ,,Cei mai îl cunosc". Producţ cinematografice buh­dă pentru acest­e 12,00 Telex; frelesco­tura română. „Ras Rebreanu; 16,30 Car­teză; 17,00 Telex; 1 siuie de actualitate trată; 17,25 Teleglo rocane; 13,00 Lecţii crătorii din agricur­eher masculin: S' Bucureşti (finala cî­ţional) — repriza­­ de seri; 19,30 Tele grii din opere în pianet Eugenia Mo Revista economică de teatru. Premier, dum popular"; 22,10 MIERCURI, 3 M lă; 9,00 Octavian Ge­cială; 9,10 Mişcările tuilui; 9,20 Transfer 9,40 Funcţia de am 9,50 Desenaţi cu no şi să muncim în e misiune pentru tinei Prin împărăţia Iaşi 11.00 Artişti amatori Atenţie la ... neaiei protecţie a muncii, le şcoală. 16,00 „Steaua Sevillei“ ; 16.30 Curs de limbi lex; 17,05 La voia pentru o idee: Poi Constantin C. Giur buna TV.; 18,20 1 pres; 18,39 Baschet — Dinamo Bucureş campionatului naţio NI­a; 19,20 1001 de jurnal; 20,00 Reflex cinemateca. Ciclul . Climate. O product cinematografice trai buţie: Mar­ina V. Riva, Jean Pierre de ore. JOI, 4 MARTIE: Literatură română, nate. Figuri de d 16.30 Curs de limb Telex; 17,05 V Din 17,15 Enciclopedie Po­mente din istoria­­ zică. Emisiune de cală; 18,00 Cabinet la plastică. Imagini trei al femeii con Universitatea TV.;­­ 19,30 Telejurnal; preferat. Irina Log cîntecului muntenes veţi o întrebare a vieţii contemporane con­om­ic mondial; 2 rar.artistică TV.; VINERI, 5 MAR: 16.00 Şcoala con Curs de limbă en­­siune în limba gei gerea Loto; 13,55 I lor şi animalelor;­­ 19.30 Telejurnal; 2 femei; 20.20 Film­a de primăvară". Pro­filor Lenfilm. Premi Artişti ai scenei soprana Silvia Voi­ore. SIMBATA, 6 M/ viaţă pentru a­ici (1802—1860); 10,30 pentru cei mici (ra­re ... mărţişoare; foca (reluare); 13,0­1 vista muzicii uşoar rul transilvănenii; dulce mama !". E evocării figurii ras română clasică şi c­­ologie de texte lu­­­tru fiecare primăr artistic în ciclul „­ (cămaşa); 15,00 Des Caleidoscop culţi Club T. La Intre. In întîmpinarea an ani de la creat pentru viitor. Croc­năr. Cuvîntul nostr­u ana T. 16,30 Mu diferite regiuni ale de ansamblul „Brî lui „Griviţa roşie" 16,55 Derbyul „Tur naţiuni" la rugby: Franţa; 18,30 Publi­­ec de dragoste. 18,45 Inscripţie Ia siune muzical-litera­tie 1945. Document de seri; 19,30 Tele, cinemateca. Tainele coperîte după un Secolul al XXI-le Labirintul minotauri­tate; 20,50 Film 21,40 24 de ore. S 22,00 Cîntări pentr concurs de muzică că. 23,00 închidere

Next