Cuvîntul Nou, martie 1976 (Anul 9, nr. 1346-1350)
1976-03-01 / nr. 1346
Pag. 2 Fruntaşii anulul 1975 Recent, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie a stabilit, în funcţie de rezultatele obţinute, unităţile fruntaşe din anul 1975. S-au avut în vedere, atît indicatorii economici şi producţiile obţinute, cit şi livrările la fondul de stat. LAPTE 1. Asociaţia intercooperatistă Mărtineni 2. C.A.P. Sînzieni 3. C.A.P. Arcuş CARTOFI 1. C.A.P. Tîrgu Secuiesc 2. Sînzieni 3. Lemnia CARNE (livrări la fondul de stat) 1. Sînzieni 2. Ilieni 3. Cernat CEI MAI BUNI INDICATORI ECONOMICI 1. Sînzieni 2. Tîrgu Secuiesc 3. Cernat O expoziţie modestă: Ocrotirea naturii şi apărarea mediului înconjurător, organizată la Muzeul judeţean din Sfîntu Gheorghe. Importanţa ei este dată, însă, nu de mărimea sălii şi numărul exponatelor, ci de semnificaţia ce o comportă: un semnal de alarmă pentru noi, cei care trebuie să fim apărători ai naturii şi mediului înconjurător. în această idee, de semnalat ancorarea acestei expoziţii în realităţile şi cerinţele impuse de programul de Semănatul în răsadniţă Pe calitatea lucrării de semănat in răsadniţă depinde în mare măsură obţinerea răsadurilor la timp, ca şi dezvoltarea lor ulterioară. Semănatul se face în niduri distanţate la 5 cm, bob cu bob, la un interval de circa un centimetru. Operaţiunea se face cu mina, într-un şănţuleţ deschis transversal faţă de lungimea răsadniţei, şănţuleţ ce se deschide cu o şipică. Nu se recomandă semănatul prin împrăştiere, deoarece in acest caz se foloseşte o cantitate de sămînţă cu 25 la sută mai mare decit dacă se seamănă pe rînduri. De asemenea, semănatul pe rinduri mai are şi alte avantaje: plivitul, afînatul terenului şi rânitul se fac mai uşor. După semănat, şănţuleţele se astupă prin nivelare cu dosul greblei, după care se udă cu puţină apă călduţă cu o stropitoare cu sită fină. Pentru a şti ce anume am semănat şi a nu încurca speciile sau soiurile, după semănat facem etichetarea, înscriind pe o şipcă de lemn data semănatului, numărul de rînduri, precum şi soiul. Se pun apoi geamurile peste tocul răsadniţei, care rămin închise pînă la răsărirea primelor plante. In vederea menţinerii în următoarele două, trei zile a unui regim de temperatură ridicat şi uniform, geamurile se acoperă cu rogojini. Din momentul în care au început să răsară primele plante, in timpul zilei rogojinile se inlătură. Aerisirea răsadniţelor este o lucrare de mare importanţă pentru împrospătarea aerului şi menţinerea unui nivel de temperatură moderat. Lucrarea se face cu mare atenţie mai ales în zilele friguroase. în luna martie, de regulă, aerisirea se face timp de numai cîteva minute, iar pe măsură ce timpul se încălzeşte, răsadurile pot fi lăsate descoperite toată ziua. Dacă aerisirea nu se face cu grijă și la timp, răsadurile pot suferi din cauza temperaturii prea ridicate sau lipsei de lumină. Ing. ION BALOIU CUVÎNTUL NOU ANUL IX. Nr. 1346 Pregătiri pentru campania de primăvară Nu peste multă vreme va începe campania agricolă de primăvară. Pe tema pregătirii temeinice a acesteia am întreprins un raid prin unităţile agricole cooperatiste şi de stat, urmărind în mod special asigurarea bazei tehnico-materiale necesară viitoarelor lucrări. DIN NOU DESPRE PIESELE DE SCHIMB Pentru început notăm un fapt îmbucurător: reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole s-au încheiat, la recepţia acestora constatîndu-se buna calitate a lucrărilor. Volumul mare de lucrări agricole din primăvară presupune solicitarea intensă a tractoarelor şi maşinilor agricole şi, în mod firesc, ivirea unor defecţiuni. Nici în acest an secţiile de mecanizare nu dispun de piesele de schimb necesare. Spre exemplu, la secţiile din Chichiş, Turia şi Lunga — nu s-au asigurat piesele de schimb de mare uzură pentru tractoare. Nu este lipsită de interes propunerea făcută de cîţiva mecanizatori ca o parte din piesele de schimb să fie confecţionate în atelierul S.M.A. Tîrgu Secuiesc, unde lucrează muncitori cu multă experienţă şi înaltă calificare. „SEMINŢELE“... NEGLIJENŢEI Spre deosebire de anii trecuţi, cooperativele agricole de producţie şi-au asigurat , din vreme seminţele, obţinînd pentru acestea, de la Inspectoratul judeţean pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, „buletinele roşii“, care atestă calitatea acestora. Din păcate, unele cooperative agricole de producţie, cum ar fi cele din Zăbala, Cernat, Ghidfalău şi Biborţeni, nu au asigurată cantitatea necesară de sămînţă de ovăz, aceasta din cauză că nu a existat o preocupare pentru producerea acesteia. „Cu toate că aveau în plan producerea de sămînţă de ovăz, unele cooperative au neglijat această, ne-a spus tovarăşul Csador Árpád, inspectorul şef al Inspectoratului judeţean pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, fiind puşi în situaţia să procurăm seminţele din alte judeţe“. PROGRAME DE LUCRU PRECISE Una din datoriile consiliilor de conducere ale C.A.P. este stabilirea programelor de lucru precise, în care să se fixeze sarcini zilnice obligatorii pentru toate formaţiile de lucru. Procedîndu-se astfel se poate asigura executarea la timp optim şi în condiţiile de calitate prevăzute de tehnologii a tuturor lucrărilor. Măsuri concrete în această privinţă s-au întreprins la Arcuş, Sînzieni, Turia, unde au început să se întocmească programe de lucru pentru fiecare formaţie în parte. DUMITRU TOMA O EXPOZIŢIE... măsuri pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier. Aşadar, lipsa spaţiului adecvat unei asemenea manifestări nu constituie un impediment pentru desfăşurarea unor activităţi care dau, de fapt, adevărata menire a expoziţiei. Inexistenţa „scopului în sine" a creat posibilitatea ca cei peste 600 de elevi, ce au vizitat expoziţia, să fie atraşi în fructuoase şi aprinse dezbateri ce au urmat conferinţelor „ad-hoc“ organizate de profesori şi muzeografi. Tot cu prilejul expoziţiei, Casa corpului didactic a organizat o binevenită întilnire între profesorii de ştiinţele naturii de la şcolile din oraş, cu tema „Ocrotirea naturii şi şcoala“. O ultimă remarcă: expoziţia este concepută şi organizată de aşa manieră încît să poată fi vizionată pe tot cuprinsul judeţului. DUMITRU MANOLACHESCU Acţiuni energice (Urmare din pag. 1) începerea campaniei, acestea să fie eliminate. De exigenţa cu care se va acţiona va depinde şi folosirea la întreaga, capacitate a tractoarelor şi maşinilor agricole. în unele cooperative agricole de producţie din judeţ nu s-a asigurat nici pînă în prezent întreaga cantitate de seminţe, cu toate că organele agricole judeţene au procurat din timp cantităţile necesare. Este de datoria conducerilor unităţilor agricole ca de urgenţă să-şi completeze necesarul de seminţe, obţinînd, totodată, şi „buletinul roşu“ care le atestă calitatea. Pînă în prezent, s-au transportat în cîmp peste 90.000 tone gunoi de grajd, dar, din cauza timpului nefavorabil, nu s-a împrăştiat întreaga cantitate. S-au fertilizat, pînă săptămîna trecută, doar 2.400 hectare faţă de 3.000 cit era planificat. Pentru a se fertiliza toate suprafeţele planificate se impune ca în perioada care urmează să fie mobilizate şi concentrate toate mijloacele mecanice şi cu tracţiune animalăpentru transportul îngrăşămintelor în cîmp. în curînd, în judeţul nostru va începe o largă acţiune în vederea executării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor naturale, pe suprafeţe mari. Consiliilor populare comunale le revine sarcina de a organiza, în fiecare localitate, acţiuni de masă pentru ca in fiecare comună să se execute volumul de lucrări stabilit prin plan. Toţi cetăţenii satelor, fie vîrstnici, fie tineri, trebuie mobilizaţi la această acţiune . In pomicultură, trebuie acţionat ferm pentru intensificarea stropirilor, executarea tăierilor, a lucrărilor de fertilizare şi întreţinere a livezilor şi plantaţiilor de arbuşti. Pînă acum, s-au stropit peste 300.000 pomi din livezile C.A.P. şi din gospodăriile populaţiei. Notăm buna organizare a lucrărilor din livezi la C.A.P. Bodoc şi Estelnic, unde s-a executat întreaga gamă de lucrări. Atragem atenţia în mod deosebit asupra necesităţii asigurării seminţelor de legume pentru gospodăriile populaţiei. Consiliile populare comunale trebuie să acţioneze cu cea mai mare operativitate pentru stabilirea suprafeţelor ce urmează a se cultiva cu legume în gospodăriile populaţiei şi pentru procurarea de seminţe. Menţionăm că organele agricole judeţene s-au preocupat de această problemă, magazinele de specialitate fiind bine aprovizionate cu un bogat sortiment de seminţe de legume. în unele cooperative agricole de producţie nu s-a încheiat organizarea muncii pe formaţii, a angajamentelor de lucru în acord global. Pînă la 1 martie trebuie să se termine în fiecare unitate acţiunile de aşezare a planului de producţie pe formaţii de muncă, cunoaşterea sarcinilor de către fiecare lucrător şi angajarea întregii producţii vegetale şi animale în acord global. Membrii comandamentelor comunale pentru agricultură trebuie repartizaţi pe unităţi şi formaţii de lucru, cu răspunderi concrete pentru a ajuta la organizarea întregii activităţi din campanie, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan, a tuturor acţiunilor din agricultură. La C.A.P. Chichiş se lucrează intens la fertilizarea solului. Peste cîteva zile se va încheia această lucrare Noi avantaje pentru cei ce contractează produse agroalimentare Pentru impulsionarea activităţii de contractări şi achiziţii de produse agroalimentare din gospodăriile populaţiei, cooperaţia de consum a primit noi competenţe, fapt ce asigură o mai puternică stimulare a producătorilor. Asupra noilor reglementări privind contractările şi achiziţiile am cerut relaţii tovarăşului Szöcs Levente, şeful biroului achiziţii din cadrul I.J.E.COOP. Covasna. — Unităţile cooperaţiei de consum vor răspunde, în exclusivitate, de achiziţiile de porci, oi, păsări, ouă, pene, iepuri, fasole şi cartofi. Conform noilor reglementări, producătorii vor putea primi un avans de pînă la 60 la sută din valoarea produselor contractate. Cei ce vor contracta porci vor avea avantaje substanţiale. Astfel, vor putea cumpăra la preţ de contractare pentru fiecare porc predat porumb, între 200 şi 300 kg în funcţie de numărul porcilor contractaţi. Cooperaţia de consum se va preocupa, în limita posibilităţilor şi de procurarea purceilor pentru cei ce doresc să contracteze. Ne preocupăm să înfiinţăm maternităţi pentru scroafe, a căror produşi îi vom livra cetăţenilor la un preţ de 15 lei kg. în final, doresc să prezint avantajele pe care le acordăm celor ce vînd, în această perioadă, cooperaţiei de consum, cartofi. Pentru fiecare 150 de kilograme de cartofi se pot cumpăra, la preţ cu amănuntul 100 kg porumb. PROGRAM LUNI, 1 MARTIE: Mişcările scoarţei ! Emisiune în limba ,,V_am dăruit bucul 1001 de seri; 19:30 Colocvii contemporare cu opereta mai trăim şi să muncin nist. Civilizaţia tra Roman.foileton: ,,Ppisodul X — ,,Pf 24 de ore. MARŢI, 2 MARTIă. Fenomenul cai şi aplicaţiile ei; 9,2 grei electrice; 9,39 lui; 9,50 Desenaţi ci obiectiv (reluare); 1 (reluare): ,,Cei mai îl cunosc". Producţ cinematografice buhdă pentru aceste 12,00 Telex; frelescotura română. „Ras Rebreanu; 16,30 Carteză; 17,00 Telex; 1 siuie de actualitate trată; 17,25 Teleglo rocane; 13,00 Lecţii crătorii din agricureher masculin: S' Bucureşti (finala cîţional) — repriza de seri; 19,30 Tele grii din opere în pianet Eugenia Mo Revista economică de teatru. Premier, dum popular"; 22,10 MIERCURI, 3 M lă; 9,00 Octavian Gecială; 9,10 Mişcările tuilui; 9,20 Transfer 9,40 Funcţia de am 9,50 Desenaţi cu no şi să muncim în e misiune pentru tinei Prin împărăţia Iaşi 11.00 Artişti amatori Atenţie la ... neaiei protecţie a muncii, le şcoală. 16,00 „Steaua Sevillei“ ; 16.30 Curs de limbi lex; 17,05 La voia pentru o idee: Poi Constantin C. Giur buna TV.; 18,20 1 pres; 18,39 Baschet — Dinamo Bucureş campionatului naţio NIa; 19,20 1001 de jurnal; 20,00 Reflex cinemateca. Ciclul . Climate. O product cinematografice trai buţie: Marina V. Riva, Jean Pierre de ore. JOI, 4 MARTIE: Literatură română, nate. Figuri de d 16.30 Curs de limb Telex; 17,05 V Din 17,15 Enciclopedie Pomente din istoria zică. Emisiune de cală; 18,00 Cabinet la plastică. Imagini trei al femeii con Universitatea TV.; 19,30 Telejurnal; preferat. Irina Log cîntecului muntenes veţi o întrebare a vieţii contemporane conomic mondial; 2 rar.artistică TV.; VINERI, 5 MAR: 16.00 Şcoala con Curs de limbă ensiune în limba gei gerea Loto; 13,55 I lor şi animalelor; 19.30 Telejurnal; 2 femei; 20.20 Filma de primăvară". Profilor Lenfilm. Premi Artişti ai scenei soprana Silvia Voiore. SIMBATA, 6 M/ viaţă pentru aici (1802—1860); 10,30 pentru cei mici (rare ... mărţişoare; foca (reluare); 13,01 vista muzicii uşoar rul transilvănenii; dulce mama !". E evocării figurii ras română clasică şi cologie de texte lutru fiecare primăr artistic în ciclul „ (cămaşa); 15,00 Des Caleidoscop culţi Club T. La Intre. In întîmpinarea an ani de la creat pentru viitor. Crocnăr. Cuvîntul nostru ana T. 16,30 Mu diferite regiuni ale de ansamblul „Brî lui „Griviţa roşie" 16,55 Derbyul „Tur naţiuni" la rugby: Franţa; 18,30 Publiec de dragoste. 18,45 Inscripţie Ia siune muzical-literatie 1945. Document de seri; 19,30 Tele, cinemateca. Tainele coperîte după un Secolul al XXI-le Labirintul minotauritate; 20,50 Film 21,40 24 de ore. S 22,00 Cîntări pentr concurs de muzică că. 23,00 închidere