Cuvîntul Nou, aprilie 1976 (Anul 9, nr. 1351-1354)

1976-04-05 / nr. 1351

Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL IX, Nr. 1351, LUNI, 5 APRILIE, 1976, 8 PAGINI 50 BANI MM 1921 P.C.K. 1 MM m PARTIDUL COMUNIST ROMAN - PARTID AL PROGRESULUI NEÎNTRERUPT AL SOCIETĂŢII Construim, dăm viaţă celor mai înalte aspiraţii de bine şi fericire sub conducerea în­ţeleaptă a partidului comu­niştilor, spre împlinirea unui ţel mult visat — comunismul pe pămintul României. Cei 55 de ani de istorie a partidului sunt 55 de ani de luptă pentru progres şi isto­ria dezvoltării societăţii noas­tre atestă că partidul comu­nist îndeplineşte rolul unui inepuizabil generator de ener­gie, al unei uriaşe forţe mo­trice a mersului continuu îna­inte al societăţii româneşti. A fi mereu în frunte, a cău­ta continuu răspunsuri cerin­ţelor dezvoltării economico­­sociale a ţării, a organiza, uni şi mobiliza poporul pen­tru a deschide porţile lunii­(Continuare in pag. a 7-a) Chimista Szabó Berta, de la I.A.E.A., efectuind analiza maselor plastice. Foto: A. BARTHA S*­MAI BILANŢUL PRIMULUI TRIMESTRU — STIMU­LENT PENTRU NOI SUCCESE SUPLIMENTAR 34 MILIOANE LEI­­­ Stimulaţi de întrecerea socialis­tă, oamenii muncii din industria judeţului Covasna, au acţionat cu fermitate şi sîrguinţă, ampli­­ficînd rezultatele activităţii pro­ductive, reuşind să încheie un rodnic bilanţ pe primul trimes­tru al anului. La nivelul econo­miei judeţului, producţia globa­lă industrială realizată suplimen­­tar se ridică la 34 milioane lei. Printre unităţile cu aport sub­stanţial la această depăşire se înscriu I.M.­ Căpeni — 3150 mii lei; întreprinderea de şuruburi — 3253 mii lei; I.A.E.A. — 5940 mii lei; întreprinderea de con­fecţii — 6559 mii lei; întreprin­derea textilă ,,Oltul“ — 3030 mii . iei; industria cooperatistă —­­ 3973 mii lei, acestea realizindu-şi şi depăşindu-şi angajamentele a­­sumate pe primul trimestru. LIVRAT IN AVANS Urmare a mai bunei utilizări a capacităţilor de producţie, a (Continuare în pag. a 3-a) / Proletari din top Te Tante, umtr vâ ! Tinerii privesc in oglinda viitorului! „Dacă n-ai un bătrîn, să-l... cumperi !“, grăieşte un pro­verb, al cărui file e lesne de înţeles. Bătrînii sînt oameni de viitor, mai adăuga hîtru unul dintre ei. Dar cu tinerii, cu ei ce facem ? Pe ei îi a­­vem la tot pasul, dar între­barea e: cum ne îngrijim de prezentul şi, mai ales, de vii­torul lor ? Iată o responsabi­lă şi pasionantă întrebare, pe care numeroşi vorbitori au adus-o firesc în discuţia Plenarei cu activul Comite­tului orăşenesc P.C.R. Tîrgu Secuiesc. Evident, că anali­­zîndu-se activitatea politico­­ideologică desfăşurată în pre­gătirea apropiatului Congres al educaţiei politice şi cul­turii socialiste, era normal să se facă frecvente referiri şi la munca depusă de tineri. HORIA C. DELIU (Continuare in pag. 4­5) Brigada ziarului „CUV­ÎNTUL NOU“ In raid Ziua de 29 martie 1976, consemnează, în cronica relaţiilor tradiţionale de prietenie româno.arsbe, un nou eveniment de importanţă istorică: în­ceputul vizitei oficiale pe care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au întreprins-o în Kuweit. Vizita s-a desfăşurat sub semnul manifestărilor de stimă şi cordialitate, al dorinţei comune de adîncire a colaborării pe multiple pla­nuri. Oficialităţile şi populaţia kuweitiană au făcut înalţilor oaspeţi ro­mâni o primire prietenească, expresie a prieteniei pentru politica Româ­niei, de solidaritate activă cu popoarele arabe, de promovare a înţele­gerii şi cooperării internaţionale. Convorbirile oficiale, întîlnirile cu per­­sonalităţi ale vieţii politice şi economice, desfăşurate într-o atmosferă de stimă şi cordialitate, au evidenţiat consensul asupra necesităţii şi posibi­lităţii extinderii cooperării între cele două tari şi popoare. ANCHETA NOASTRĂ DE CE MAI URCĂ RISIPA ŞI NEGLIJENŢA PE SCHELELE CONSTRUCTORILOR ? • Un proverb adecvat şi pe şantiere: „scumpi la tărîţe, ieftini la ... ciment !“. • „Duşmanul natural“ şi păcatele... păminteşti !? • „Bunul gospodar sfinţeş­te locul“. • Imaginaţi-vă o construcţie modernă, aflată nu departe de ceasul inaugurării, la ca­re din motive funcţionale şi estetice, un perete este in întregime din sticlă. Trebuie să recunoaştem, este o ima- HORIA C. DELIU, NIŢA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) EXPOZIŢIE CU PRODUSE REALIZATE PRIN AUTODOTARE In cadrul preocupărilor pentru folosirea eficientă a po­tenţialului tehnic şi uman şi stimularea activităţii de crea­ţie tehnico-economică, in perioada 15—20 aprilie a.c. se va deschide, la Casa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, o expoziţie cu produse realizate prin autodotare. V­or fi prezentate piese, dispozitive, machete ale unor ma­şini şi utilaje fabricate în cadrul acţiunii de autodotare, sau a celei de inovaţii şi invenţii, produse obţinute în uni­tăţile economice din judeţ. O secţiune aparte o va consti­tui prezentarea pieselor, dispozitivelor, utilajelor care înlo­cuiesc produse similare importate, reliefîndu-se preocupa­rea colectivelor de muncă pentru reducerea importurilor. • Au început lucrările de ex­tindere a carosabilului pe por­ţiunea cuprinsă intre intersecţia de la ieşirea din comuna Chiş (Continuare în pag. a 6-a) Se lucrează intens la finisările exterioare ale noii secţii de scu­le aşchietoare din Sfîntu Gheor­ghe. Foto: A. BARTHA ru­tin alert la semănat Conform programului de măsuri în­tocmit de organele agricole judeţene semănatul culturilor de primăvară trebuie să se termine în cooperati­vele agricole de producţie, în 13 zi­le, în I.A.S. în 17 zile, iaar în gos­podăriile populaţiei în 20 zile. Sunt, deci, toate condiţiile ca se­mănatul tuturor culturilor să se în­cheie la termenele planificate, mai ales că a existat timp suficient pe­n­tru pregătiri, pentru repararea uti­lajelor. In după­ amiaza zilei de joi am întreprins un raid prin unităţile a­­gricole din consiliul intercooperatist Sfîntu Gheorghe, raid în care am urmărit modul în care se acţionează DUMITRU TOMA (Continuare in pag. a 2-a) Ln z! în filSEampDoamnDraffi însemnăm­ Ziua sănătăţii devenit tradiţie ca, la în­ceputul lunii aprilie, să sărbătorim ZIUA SĂNĂTĂ­ŢII, semn de recunoştinţă adus muncii neobosite desfăşu­rate de cadrele medico-sanitare în nobila lor misiune de ocrotire a sănătăţii omului. Gînd profund uman, izvorit dintr-o înaltă con­ştiinţă morală şi profesională, împlinit cu o responsabilitate demnă de urmat. ..Minunaţi sunt aceşti oameni în halate albe, in­diferent că se numesc medici, a­­sistenţi, surori — ne scriu un fost pacient, revenit acasă — oameni care­ prin activitatea lor de zi cu zi, prin dragostea şi înţelegerea arătată bolnavilor, contribuie la însănătoşirea noas­tră, la întoarcerea noastră la lu­cru, in familie". Asemenea cu­vinte de apreciere a muncii lor le-am auzit nu o dată. Ele vin I. NEGULICI (Continuare in pag. 4—5) . Comerţul cu arta si 9­­­9 ,,arta“ de a face comerţ ! ,,Fenomenul kitsch", sau, spus mai pe înţelesul tuturor — nonvaloarea, prostul gust în materie de artă, de fru­mos — a căpătat o extindere rapidă, nebănuită. In vitrinele magazinelor de artizanat (îndeosebi), în sta­ţiunile turistice (in chip de ,,amintiri") ori sub forma comerţului ambulant, pentru a da doar cîteva exemple, întilneşti tot soiul de năstruşnicii ... lăcuite, etalate drept ,,opere de artă"­­. Artizanii de duzină produc, comerţul preia şi vinde fără discernămint, iar cumpă­rătorii (e adevărat, nu toţi) ... cumpără asemenea su­rogate, minaţi de dorinţa — nobilă dealtfel — de a-şi înfrumuseţa apartamentul, viaţa. Se formează un cerc vicios, ce atrage mereu noi amatori de ,,lucruri dră­guţe" (bibelouri grosiere, flori din plastic, tablouri bi­blice, carpete cu motive bucolice, ilustrate împestriţa­te), ducînd la o veritabilă poluare artistică. Pe acest teren întins, în care întîlneşti la tot pasul arta au­tentică stind jenată, cot la cot, cu subprodusul estetic, valoarea cu nonvaloarea, creaţia artistică cu Suroga­tul, şi-a îndreptat atenţia brigada ziarului nostru. „IUBIŢI.NE, CA SlNTEM ... FLORI !“ Pe primu­l loc în materie de kitsch-uri (dacă există şi un asemenea clasament) stau, fără doar şi poate, florile ! Ştiţi dumneavoastră care !! Acelea din plastic, triste imitaţii, care în Ioc să ne înnobileze su­­fleteşte, ne fac cu siguranţă mai săraci ! Le întîlneşti la tot pasul, într-o proporţie şi_o gamă cromatică a­­semănătoare ... cratiţelor ori altor articole de uz cas.­nc ! De fapt, probabil că nici nu s-au gîndit la alt­ceva — atît producătorul, cit şi comerciantul — de vreme ce le afli de vinzare, cu kilogramele, la ma­gazinele cu articole de menaj. Un singur exemplu, luat la întîmplare, nr._I oferă din acest punct de ve­dere unitatea ,,Menajul" din Tîrgu Secuiesc, împestri-HORIA C. DELIU, G. FLORESCU, I. DRAGAN (Continuare In pag. a 6-a)

Next