Cuvîntul Nou, martie 1977 (Anul 10, nr. 1591-1617)

1977-03-01 / nr. 1591

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.H şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, Nr. 1591, MARŢI, 1 MARTIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI VIZITI TOVARĂŞULUI MUE CEAUSESCU SI­­ TOVARĂŞEI ELEVA CEAUSESCU ill M SI COASTA DE FIIDES Sîmbătă, în Salonul de re­cepţii al Complexului arhitecto­nic „Kwame Nkrumah", din Accra, şeful statului Ghana, ge­neralul I.K. Acheampong, şi doamna Faustina Acheampong au oferit un banchet oficial în onoarea preşedintelui Republi­cii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi a to­varăşei Elena Ceauşescu. În timpul banchetului, des­făşurat într-o atmosferă caldă, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi şeful statului Ghana, gene­ralul Ignatius Kutu Acheam­­pong, au rostit toasturi. A avut loc, apoi, solemnita­tea conferirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Bela Ceauşescu, a celor mai înalte distincţii de stat gh­aneze. S-a dat citire decretului şefu­lui statului Ghana, prin care se conferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu, înalta distincţie de Cavaler al Ordinului „Steaua Gh­anei". S-a citit apoi decretul şefu­lui statului Ghana prin care „se conferă tovarăşei Elena Ceauşescu înalta distincţie de „Ofiţer al Ordinului Steaua Ghanei", în semn de recunoaş­tere a numeroaselor sale rea­lizări pe tărâm ştiinţific şi teh­nic, de care a beneficiat nu numai poporul român, ci şi o­­menirea". Mulţumind în numele său şi al tovarăşei Elena Ceauşescu pentru înaltele distincţii, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că vede în acestea o expresie a relaţiilor de priete­­nie­ dintre popoarele roman şi ghanez şi a dorinţei de a întări solidaritatea şi colabora­rea lor. După cuvîntul său, preşed­in­­tele Nicolae Ceauşescu a con­ferit generalului Ignatius Kutu Acheampong, şeful statului Ghana, preşedintele Consiliului Militar Suprem, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Şeful statului român a con­ferit,­­ de asemenea, doamnei Faustina Acheampong Ordinul „23 August" clasa I. Generalul I.K. Acheampong a mulţumit, în numele său şi al soţiei, pentru înaltele distincţii, arătînd că acestea se adresea­ză nu numai persoanelor lor, ci şi poporului ghanez. ★ Sîmbătă s-au încheiat la Accra convorbirile oficiale din­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, şi I.K. Acheam­pong, şeful statului, preşedin­te al Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, în cadrul convorbirilor s-a subliniat rolul deosebit al vizi­tei pe care o face în Ghana tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele României î­m­preu­­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru impulsionarea relaţiilor de colaborare şi cooperare pe plan politic, economic, tehnico­­ştiinţific şi cultural. S-a conve­nit ca în încheierea viz­ei să să adopte importante documen­te - Declaraţia Solemnă Co­mună a Republicii Socialiste România şi Republicii Ghana şi Comunicatul Comun. De ase­menea, s-a convenit încheierea de protocoale privind relaţiile de cooperare romăno-ghaneze în domeniul economic şi al schimburilor comerciale, acor­duri privind navigaţia maritimă şi cooperarea în domeniul pes­cuitului oceanic. Cei doi şefi de stat au ex­primat dorinţa României şi Gha­nei de a acţiona în continuare în comun pe arena internaţio­nală în lupta împo­triva imp­erialismului, colonialismului şi neocolonia­­s­­mului, pentru lichidarea sub­dezvoltării şi instaurarea unei (Continuare In pag. a 4-a) DE MĂRŢIŞOR I­ eri, în ultima zi a lu­nii februarie a înce­put să ningă. Neaua mieilor, cum îi zic bătrînii acestei zăpezi întîrziate, nu ne-a uitat. Ieri, iarna, ca o ultimă amintire, a aşternut pe deasupra pămîntului un mărţişor alb, imaculat, o ultimă amintire a bătrîneţii ei, respectînd datina. Ziua de unu martie este o sărbătoare a bucuriei, o sărbătoare a începutului u­­nui nou anotimp, sărbătoa­rea mărţişorului. Ne bucu­răm deopotrivă, noi, cei mari, se bucură şi copiii. Mărţişorul, împletit din alb şi din roşu, adaugă prieteniei şi dragostei încă o mărturie de credinţă. Un ghiocel, o inimioară, o an­coră, o pisicuţă, un coşar, o barză răsplătesc curiozi­tatea soţiilor, iubitelor, co­legelor şi fetiţelor noastre. Mărţişorul, dar neînsem­nat, dar de mare preţ, se păstrează ca o datină a dra­gostei, a omeniei, datină a începutului de primăvară. „Ninge", se bucura ieri o R. BRADEANU (Continuare in pag 2—3) Proletari din toate ţările,uniti-vă ! LA TÎRGU SECUIESC Comerţul privit cu ochii unităţilor de control al oamenilor munci Desigur, una din căile „bă­tute" cu precădere de membrii formaţiilor de control al oame­nilor muncii este cea a unită­ţilor comerciale, fie ele de pro­ducere a bunurilor destinate populaţiei, fie de desfacere a acestora. Aflaţi în dublă pos­tură - de cumpărători şi de organe de control - membrii echipelor din oraşul Tîrgu­ Se­cuiesc s-au bazat, în momentul în care au pornit la exercita­rea atribuţiilor lor, pe o foar­te temeinică „predocumentare". Nu le-a fost deci greu să con­troleze şi să ofere soluţii de remediere a unor deficienţe pe care le constataseră, în calita­te de cumpărători, cu mult îna­inte sau a altora pe care le-au sesizat cu aceste ocazii. S-au semnalat astfel deficienţe în modul de eşalonare a desface­rii produselor alimentare şi de panificaţie, în sensul că cei ce G. FLORESCU (Continuat• In pag 2—31 Ţesătoarea Szabó Judit de la Cooperativa „Avîntul" Covasna urmărind cu mare atenţie calitatea pînzei „Evelina" , confec­­ţionera Băila Cecilia de la Cooperativa „Arta Covasnei" din întorsura Buzăului execută cu multă măiestrie confecţii artizanale. I Acţiuni de stimulare a oamenilor muncii în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice La întreprinderea de confecţii „Secuiana" din Tîrgu Se­cuiesc a luat fiinţă un colectiv operativ, care coordonează ac­tivitatea de stimulare a oamenilor muncii de aici în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice. Acţiunea se desfăşoară pe baza unui program de măsuri şi a unei tematici bogate ce cuprinde to­te domeniile de activitate din unitate. Tematica şi programul au fost afişate în toate secţiile de producţie şi discutate în gru­­pele sindicale. Colectivul îşi propune rezolvarea anumitor pro­bleme, din cadrul tehnologiei de producţie, organizării ştiin­ţifice, reducerea consumurilor de materiale, mecanizarea şi au­tomatizarea anumitor faze din procesul de producţie ş.a. Rezultatele ce se vor obţine vor duce în final, la creşte­rea capacităţii tehnice a întreprinderii. Roadele muncii vor fi concretizate în expoziţia programată a se organiza în luna septembrie a acestui an în cadrul întreprinderii. Exponatele cele mai valoroase vor fi selcţionate pentru participarea la expoziţia judeţeană şi apoi la cea pe ţară COSTICA STOENESCU corespondent, Tîrgu Secuiesc INVESTIŢII '77 Recuperarea tuturor restanţelor — sarcină de prim ordin în mai multe ocazii, ziarul nostru a abordat problema re­cuperării grabnice şi integrale a tuturor restanţelor în rea­lizarea diferitelor obiective de investiţii. Totuşi, existenţa în continuare a acestora ne-a de­terminat să reluăm tema. Din­tre investiţiile trecute în „con­tul" anului trecut, unele, fie ele industriale, social-culturale sau edilitare, dar în special con­strucţiile de locuinţe, au înre­gistrat rămîneri în urmă. Ar­gumentele, invocate cel mai a­­desea pentru „motivarea" a­­cestora, au fost cele legate de lipsa forţei de muncă. Pentru c­ă se curma această situaţie, este imperios necesar ca toate restanţele să fie cît mai urgent recuperate. Conform reglemen­tărilor în vigoare în actualul cincinal orice restanţă dintr-un an, se reprogramează pentru re­cuperare în anul următor. Ast­fel, au fost stabilite noi terme­ne a căror respectare trebuie să fie privită ca­­ literă de le­ge.Pentru concretizare vom da cîteva exemple de restanţe p­ri­­vind construcţiile legate ne­mijlocit de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Astfel, construcţia reţelei de aprovizionare cu apă a oraşu­lui Covasna a înregistrat o ră­­mînere în urmă,­­evaluată în cifre, de 12 milioane lei ce­va (Continuare In pag 2­3) ÎN ACEST NUMĂR: • VIAȚA DE PARTID ; • CÎNTAREA ROMÂNIEI; • PE 3 COLOANE. (în pag. 2-3} 9 Teatrul muzical Braşov prezintă astăzi, în Sala sporturilor din Sfîntu Gheor­­ghe, două spectacole extra­ordinare la care îşi dau concursul cunoscutele cîntă­­reţe de muzică uşoară ANGELA SIMILEA şi MARI­NA VOICA, îşi mai dă concursul, la buna reuşită a spectacolelor, formaţia vo­­cal-instrumentală SAVOY. • Duminică, ansamblul folcloric al Casei de cultură a sindicatelor a prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri pe scena Căminului cultural din Ghelinţa. Re­prezentaţia s-a bucurat de un mare succes, locuitorii comunei, invitînd pe tinerii artişti amatori să revină mai des în mijlocul lor. (GH. BR.)

Next