Cuvîntul Nou, iunie 1977 (Anul 10, nr. 1670-1695)

1977-06-01 / nr. 1670

ANUL X. Nr. 1670 Scopul fiecărei aeeducare a oamenilor muncii Discutăm, la sediul Comitetu­lui orăşenesc de partid de la Intorsura Buzăului, cu tovarăşul Gheorghe Popica, secretar-ad­­junct al Comitetului orăşenesc de partid, despre activitatea desfă­şurată în ultima perioadă de către Consiliul orăşenesc pentru educaţie politică şi cultură so­cialistă. - Cum aţi conceput activita­tea Consiliului orăşenesc pen­tru educaţie polttcă şi cultură socialistă ? - Am urmărit, în primul rînd, să realizăm conducerea unita­ră a tuturor activităţilor politi­co-educative, avînd la bază programul de măsuri stabilit pentru anul 1977. Planurile de muncă, a căror problematică o extragem desigur din progra­mul anual, le îmbogăţim şi cu problemele reieşite din planuri­?­le de muncă ale Consiliului o­­răşenesc al Sindicatelor, Comi­tetului orăşenesc al U.T.C., pionie­rilor, femeilor, planul de mun­că fiind astfel o sinteză a tu­turor preocupărilor din toate domeniile de activitate, o oglin­dă a forţelor de care dispunem, la un moment dat, pentru a-l transpune în viaţă.­­ Care sunt problemele prin­cipele cuprnse în aceste pla­nuri de muncă trimestriale ? - în primul rînd, cunoaşterea documentelor de partid şi de stat de către toţi oamenii mun­cii. Ne preocupă, de asemenea, buna desfăşurare a învăţămm­în­­tului politico-ideologic, impli­cit activitatea lectorilor, între care, trebuie să evide­nţiez în mod deosebit munca drpusă de Constantin Lambrino, Mariana Babeş, Ioan Solomon, Nicolae Şoneriu, Nicolae Harbadă, Ro­mulus Bocîrnea. - Ar fi interesant de aflat cum activizaţi lectorii comitetului orăşenesc de partid... - Am exclus, de la bun în­ceput sistemul ca lectorul să se afle la dispoziţia comitetului o­­râşenesc de partid pentru orice problemă. Am căutat ca din fie­care domeniu de activitate să avem oameni bine pregătiţi ca­re, pe baza cunoştinţelor de specialitate, impuse de profesia pe care o au, pe baza unei permanente documentări cu toate noutăţile din domeniul respectiv, să pregătească fie­care cîte o temă pe care o îm­prospătează, o aduce la zi şi o susţine, ori de cîte ori i se cere, cu competenţă. Altfel, a­­mestecînd preocupările de fie­care zi ale oamenilor, mă re­fer la lectori, cu alte probleme, fără tangenţă cu specialitatea lor profesională, se ajunge la superficialitate, se duce omul şi citeşte vreun articol de ziar, scopul nefiind atins decît într-o proporţie foarte mică. - Cum act­­ează brigăzile ştiinţifice, avînd în vedere că Intorsura Buzăului este, cel pu­ţin deocamdată, un oraş al fo­rest­eralor ?­­ Dispunem de trei brigăzi ştiinţifice care se deplasează lunar. O brigadă este speciali­zată pe probleme economice, fiind formată din ingineri şi e­­conomişti; altă brigadă urmă­reşte educaţia materialist-ştiinţi­­fică a oamenilor muncii, con­stituită fiind din profesori de biologie şi fizică, din medici şi o a treia brigadă care se ocu­pă de explicarea în rîndul ma­selor de oameni ai muncii a hotărîrilor de partid şi de stat, activitatea internaţionalistă a Partidului Comunist Român şi politica externă a României so­cialiste. Reuşite ale activităţii brigăzilor ştiinţifice am avut lo gurile de exploatare: Fabrica din Zăbratău, Hala metalurgică şi Secţia de scaune. Aş vrea să subliniez activitatea depusă în cadrul brigăzilor ştiinţifice de către profesor Vasile Stan­­cu, profesor Constantin Popica, profesoara Maria Potcovaru, inginer Dumitru Mocanu şi in­giner Ioan Rusu. - Ce­­ alte forme a­le educa­ţiei comuniste şi patriotice fo­losiţi ? - Ne preocupă în mod deo­sebit educarea patriotică prin programele cultural-artistice ca­re se desfăşoară pe scena ca­sei de cultură. Avem în oraş 65 de formaţii cu peste 950 de artişti amatori, care au desfă­şurat o frumoasă şi eficientă activitate în cadrul festi­valului „Cîntarea României". Şi, pentru că această activitate nu o con­siderăm încheiată odată cu fa­za judeţeană, să zicem, forma­ţiile artistice ale oraşului nostru au un grafic de specta­cole şi de deplasări în locali­tăţile din zonă şi din judeţ. ★ Am relatat doar cîteva din preocupările Consiliului orăşe­nesc de educaţie politică şi cul­tură socialistă de la întorsura Buzăului, preocupări care vi­zează în primul rînd educarea oamenilor muncii, creşterea con­ştiinţei acestora. Convorbire consemnată de R. BRADEANU între 3 şi 10 iunie, colecti­vul Teatrului popular din Som­bor, R.S.F. Iugoslavia, va fi oaspetele Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, ca răspuns la vizita efectuată de actorii covăsneni în ţara vecină şi prietenă, la sfîrşi­­tul anului trecut. Prezenţa oaspeţilor iugoslavi se înscrie organic în cadrul larg al re­laţiilor culturale dintre cele două ţări. Pentru a informa cititorii noştri în legătură cu apropiatul eveniment, ne-am adresat directorului Teatrului din Sfîntu Gheorghe, tovarăşul Szilvester Lajos. — Care este programul ac­torilor iugoslavi in România? — Sosirea lor este prevăzu­tă pentru 3 iunie, la Timi­şoara, unde, în aceeaşi zi, va avea loc spectacolul cu piesa dramaturgului clasic iugoslav lovan Steria Popovici, însură­toare şi măritiş. A doua zi oaspeţii noştri vor fi la Sfîntu Gheorghe, unde vor prezenta spectacolul cu aceeaşi piesă luni, 6 iunie. A treia lor evo­luţie este prevăzută pentru data de 7 iunie, pe scena Tea­trului dramatic din Braşov, iar în 8 iunie se vor prezenta în faţa spectatorilor din Odorheiu Secuiesc. Pe parcursul vizitei, le vom arăta colegilor şi prie­tenilor noştri frumuseţile me­leagurilor noastre, precum şi obiectivele social-culturale ale judeţului Covasna. — Cîteva cuvinte despre ÎN­SURĂTOARE ŞI MĂRITIŞ... — Este o piesă scrisă în 1841 şi jucată pentru prima dată la Belgrad, la începutul anului 1842. Motivaţia drama­tică vizează, cu mijloacele u­­morului şi satirei, moravuri ale unei societăţi demult apu­se. Subiectul este simplu, ac­cesibil: deşi nu a văzut-o niciodată, Mirele o cunoaşte pe Mireasă, ea figurînd pe... lista ţinută de el despre toate fetele şi văduvele bocate, care pot aduce o zestre substanţia­lă. Bineînţeles, întîlnim în pie­să şi un Peţitor care, pentru un cîştig personal, va face to­tul în scopul căsătoriei celor doi. Mirele este sigur de suc­ces, fata îi... place şi este con­vins că ii va face fericit, da­torită sumei ce o va aduce. Căsătoria are loc, dar speran­ţele Mirelui se dovedesc de­şarte: pe lingă faptul că este urîtă şi şchioapă, Mireasa este şi cam trecută, părinţii făcînd totul pentru a scăpa de ea cit mai repede. Iar zestrea presu­pusă şi aşteptată nu se dove­deşte decit o himeră! Come­dia în trei acte este spumoasă, dinamică, bazată pe comicul de situaţie, ascunzînd, totuşi, o umbră de amărăciune. — Se pare că succesul cu care a fost prezentată piesa vorbeşte de la sine. — Teatrul din Sombor a în­registrat, de la 20 octombrie 1975, data premierei, pînă în prezent, peste 100 de specta­cole cu această comedie, fiind desemnat să reprezintă cu pro­ducţia amintită mişcarea tea­trală iugoslavă la recent în­cheiatul Festival internaţional al teatrelor de la Ciudad de Mexico. Deci, oaspeţii noştri sosesc după un lung voiaj prin Mexic. — Ce ne puteţi spune des­pre teatrul din Sombor? — Teatrul funcţionează în­tr-un oraş a cărui populaţie numără 50.000 de oameni, a­­şezat între Subotiţa şi Novi Sad. Are un colectiv artistic valoros, mult apreciat de pu­blic şi specialişti. La ediţia a XI-a a Festivalului „Steria" din 1976, spectacolul jucat de cei din Sombor cu piesa însură­toare şi măritiş a fost consi­derat cel mai bun spectacol al festivalului. Deian Miaci şi Vladimir Marenici au primit premiile pentru regie şi respec­tiv scenografie, iar actriţele Nadejda Bulatoviici şi Katiţa Zeii — pentru interpretare. La trecerea în revistă a teatrelor din Voivodina, colectivul din Sombor obţine 5 premii: pen­tru regie, scenografie, costume şi pentru interpretare (Nadej­­da­ Bulatovici şi David Tasici). Deci, o carte de vizită impre­sionantă. — O ultimă întrebare: cum veţi rezolva problema înţele­gerii textului sîrbesc de către spectatorii noştri?­­— Alături de fiecare bilet de intrare oferim o prezenta­re a subiectului comediei. In afară de aceasta, materialele publicitare vor fi difuzate în rîndul celor interesaţi, pentru a-i pune în cunoştinţă de cau­ză. Dealtfel, montarea realistă, pe înţelesul tuturor, a specta­colului, jocul scenic deosebit de convingător al actorilor iu­goslavă, vor facilita în mare măsură receptarea mesajului şi a conţinutului textului dra­matic. Convorbire consemnată de O.­RÂDEANU Oaspeţi dragi din ţara prietenă (Urmi Scenă din spectacolul cu piesa „însurătoare şi măritiş“ de lovan Steria Popovici. EXPOZIŢIA DE LUCRU MANUAL A ŞCOLARILOR ŞI PREŞCOLARILOR DIN JUDEŢ Biblioteca judeţeană din Sfîntu Gheorghe găzduieşte în aceste zile o frumoasă expo­ziţie de cusături populare, o­­biecte din fier forjat şi din lemn încrustat, de desen, exe­cutate de şcolari şi preşcolari din judeţ, la orele de lucru manual. Firesc, o mare parte a expoziţiei este ocupată de cusături — ştergare, peretare, ăi, fete de masă, şerveţele ş.a. — îndeletnicire tr­adiţio­­­nală pe aceste meleaguri, pre­luată şi de micii artişti cu a­­ceeaşi pasiune şi dragoste de la părinţii lor. Reţin atenţia cusăturile elevilor din Arad­, Belin, Zagon, Covasna, Hăghig, Lemnia, Baraolt, Poian ş.a., care păstrează nota specifică locului, autenticitatea motivu­lui popular. Un loc aparte în cadrul expoziţiei îl ocupă lu­crările cercului de crestături în lemn al Casei pionierilor din Sfîntu Gheorghe. Intarsii­le (Berzele, Pisica), malurile, cuierul de perete, suportul de flori sunt dovezi ale dragostei cu care elevii s-au aplecat a­­supra acestui meşteşug, ale talentului lor. Alături de ele stau şi obiectele din lemn în­crustat ale pionierilor din Cer­nat, lucrări care poartă am­prenta unei maturităţi artisti­ce surprinzătoare. Interesante ca tematică şi ca manieră de realizare sunt desenele, pre­cum şi celelalte obiecte reali­­­zate de preşcolari, evidenţiin­­du-se in mod deosebit cei de la grădiniţele din Zăbala, Co­­vasina şi Sfîntu Gheorghe. Ex­poziţia de faţă oglindeşte cu prisosinţă talentul, spiritul creator, pasiunea pentru fru­mos ale elevilor — genera­ţia cea mai tînără a ţării. I. NEGULICI (Un prinderea gu Secuie lină la Fii na. Obtint mii se fur cipal, la­selor si catie, pe lor interna­re unitate pildă, a ii 31 martie . inte de ti tate pentn port ab­raz mare a ini nai de ti CEAUSESt creează co­ pit d din care piii noşti mai de­­ culoare, mult de numim . Copiii pretuţi" noastre, în opţiui alăturăm să pricea în­vătîndu lui şi al du-le că datină iz rădăcinile prezentin care ne­e ne-au lăsa terea Urii patriei ci cu întu putea im lor limpe pă vrerii­­tre, înceţi şi drept. Copiii an, la înt rim pe e acestei­a cărora vi te cununi Copiii mâniei se de pârtie unor Mor străbu Privin și-i cinsti noastră. Copiii ] în aceasti sănătate, viitor Iun pace, de te, sfinte tre şi ale înaintea cărora ne şi sufletel Copiii r piilor noş cerii noas vreme. MIER 9,00 Teles neu teatral tul la ari| 10,40 întreb luare); 11,05 11,30 Emisii cui"; 12,00 derea pro­­lex; H pene de­­ recta de Ie gerea Prone rar tunisian conomică și de trai; 18.

Next