Cuvîntul Nou, iunie 1977 (Anul 10, nr. 1670-1695)
1977-06-01 / nr. 1670
ANUL X. Nr. 1670 Scopul fiecărei aeeducare a oamenilor muncii Discutăm, la sediul Comitetului orăşenesc de partid de la Intorsura Buzăului, cu tovarăşul Gheorghe Popica, secretar-adjunct al Comitetului orăşenesc de partid, despre activitatea desfăşurată în ultima perioadă de către Consiliul orăşenesc pentru educaţie politică şi cultură socialistă. - Cum aţi conceput activitatea Consiliului orăşenesc pentru educaţie polttcă şi cultură socialistă ? - Am urmărit, în primul rînd, să realizăm conducerea unitară a tuturor activităţilor politico-educative, avînd la bază programul de măsuri stabilit pentru anul 1977. Planurile de muncă, a căror problematică o extragem desigur din programul anual, le îmbogăţim şi cu problemele reieşite din planuri?le de muncă ale Consiliului orăşenesc al Sindicatelor, Comitetului orăşenesc al U.T.C., pionierilor, femeilor, planul de muncă fiind astfel o sinteză a tuturor preocupărilor din toate domeniile de activitate, o oglindă a forţelor de care dispunem, la un moment dat, pentru a-l transpune în viaţă. Care sunt problemele principele cuprnse în aceste planuri de muncă trimestriale ? - în primul rînd, cunoaşterea documentelor de partid şi de stat de către toţi oamenii muncii. Ne preocupă, de asemenea, buna desfăşurare a învăţămmîntului politico-ideologic, implicit activitatea lectorilor, între care, trebuie să evidenţiez în mod deosebit munca drpusă de Constantin Lambrino, Mariana Babeş, Ioan Solomon, Nicolae Şoneriu, Nicolae Harbadă, Romulus Bocîrnea. - Ar fi interesant de aflat cum activizaţi lectorii comitetului orăşenesc de partid... - Am exclus, de la bun început sistemul ca lectorul să se afle la dispoziţia comitetului orâşenesc de partid pentru orice problemă. Am căutat ca din fiecare domeniu de activitate să avem oameni bine pregătiţi care, pe baza cunoştinţelor de specialitate, impuse de profesia pe care o au, pe baza unei permanente documentări cu toate noutăţile din domeniul respectiv, să pregătească fiecare cîte o temă pe care o împrospătează, o aduce la zi şi o susţine, ori de cîte ori i se cere, cu competenţă. Altfel, amestecînd preocupările de fiecare zi ale oamenilor, mă refer la lectori, cu alte probleme, fără tangenţă cu specialitatea lor profesională, se ajunge la superficialitate, se duce omul şi citeşte vreun articol de ziar, scopul nefiind atins decît într-o proporţie foarte mică. - Cum actează brigăzile ştiinţifice, avînd în vedere că Intorsura Buzăului este, cel puţin deocamdată, un oraş al foresteralor ? Dispunem de trei brigăzi ştiinţifice care se deplasează lunar. O brigadă este specializată pe probleme economice, fiind formată din ingineri şi economişti; altă brigadă urmăreşte educaţia materialist-ştiinţifică a oamenilor muncii, constituită fiind din profesori de biologie şi fizică, din medici şi o a treia brigadă care se ocupă de explicarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a hotărîrilor de partid şi de stat, activitatea internaţionalistă a Partidului Comunist Român şi politica externă a României socialiste. Reuşite ale activităţii brigăzilor ştiinţifice am avut lo gurile de exploatare: Fabrica din Zăbratău, Hala metalurgică şi Secţia de scaune. Aş vrea să subliniez activitatea depusă în cadrul brigăzilor ştiinţifice de către profesor Vasile Stancu, profesor Constantin Popica, profesoara Maria Potcovaru, inginer Dumitru Mocanu şi inginer Ioan Rusu. - Ce alte forme ale educaţiei comuniste şi patriotice folosiţi ? - Ne preocupă în mod deosebit educarea patriotică prin programele cultural-artistice care se desfăşoară pe scena casei de cultură. Avem în oraş 65 de formaţii cu peste 950 de artişti amatori, care au desfăşurat o frumoasă şi eficientă activitate în cadrul festivalului „Cîntarea României". Şi, pentru că această activitate nu o considerăm încheiată odată cu faza judeţeană, să zicem, formaţiile artistice ale oraşului nostru au un grafic de spectacole şi de deplasări în localităţile din zonă şi din judeţ. ★ Am relatat doar cîteva din preocupările Consiliului orăşenesc de educaţie politică şi cultură socialistă de la întorsura Buzăului, preocupări care vizează în primul rînd educarea oamenilor muncii, creşterea conştiinţei acestora. Convorbire consemnată de R. BRADEANU între 3 şi 10 iunie, colectivul Teatrului popular din Sombor, R.S.F. Iugoslavia, va fi oaspetele Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, ca răspuns la vizita efectuată de actorii covăsneni în ţara vecină şi prietenă, la sfîrşitul anului trecut. Prezenţa oaspeţilor iugoslavi se înscrie organic în cadrul larg al relaţiilor culturale dintre cele două ţări. Pentru a informa cititorii noştri în legătură cu apropiatul eveniment, ne-am adresat directorului Teatrului din Sfîntu Gheorghe, tovarăşul Szilvester Lajos. — Care este programul actorilor iugoslavi in România? — Sosirea lor este prevăzută pentru 3 iunie, la Timişoara, unde, în aceeaşi zi, va avea loc spectacolul cu piesa dramaturgului clasic iugoslav lovan Steria Popovici, însurătoare şi măritiş. A doua zi oaspeţii noştri vor fi la Sfîntu Gheorghe, unde vor prezenta spectacolul cu aceeaşi piesă luni, 6 iunie. A treia lor evoluţie este prevăzută pentru data de 7 iunie, pe scena Teatrului dramatic din Braşov, iar în 8 iunie se vor prezenta în faţa spectatorilor din Odorheiu Secuiesc. Pe parcursul vizitei, le vom arăta colegilor şi prietenilor noştri frumuseţile meleagurilor noastre, precum şi obiectivele social-culturale ale judeţului Covasna. — Cîteva cuvinte despre ÎNSURĂTOARE ŞI MĂRITIŞ... — Este o piesă scrisă în 1841 şi jucată pentru prima dată la Belgrad, la începutul anului 1842. Motivaţia dramatică vizează, cu mijloacele umorului şi satirei, moravuri ale unei societăţi demult apuse. Subiectul este simplu, accesibil: deşi nu a văzut-o niciodată, Mirele o cunoaşte pe Mireasă, ea figurînd pe... lista ţinută de el despre toate fetele şi văduvele bocate, care pot aduce o zestre substanţială. Bineînţeles, întîlnim în piesă şi un Peţitor care, pentru un cîştig personal, va face totul în scopul căsătoriei celor doi. Mirele este sigur de succes, fata îi... place şi este convins că ii va face fericit, datorită sumei ce o va aduce. Căsătoria are loc, dar speranţele Mirelui se dovedesc deşarte: pe lingă faptul că este urîtă şi şchioapă, Mireasa este şi cam trecută, părinţii făcînd totul pentru a scăpa de ea cit mai repede. Iar zestrea presupusă şi aşteptată nu se dovedeşte decit o himeră! Comedia în trei acte este spumoasă, dinamică, bazată pe comicul de situaţie, ascunzînd, totuşi, o umbră de amărăciune. — Se pare că succesul cu care a fost prezentată piesa vorbeşte de la sine. — Teatrul din Sombor a înregistrat, de la 20 octombrie 1975, data premierei, pînă în prezent, peste 100 de spectacole cu această comedie, fiind desemnat să reprezintă cu producţia amintită mişcarea teatrală iugoslavă la recent încheiatul Festival internaţional al teatrelor de la Ciudad de Mexico. Deci, oaspeţii noştri sosesc după un lung voiaj prin Mexic. — Ce ne puteţi spune despre teatrul din Sombor? — Teatrul funcţionează într-un oraş a cărui populaţie numără 50.000 de oameni, aşezat între Subotiţa şi Novi Sad. Are un colectiv artistic valoros, mult apreciat de public şi specialişti. La ediţia a XI-a a Festivalului „Steria" din 1976, spectacolul jucat de cei din Sombor cu piesa însurătoare şi măritiş a fost considerat cel mai bun spectacol al festivalului. Deian Miaci şi Vladimir Marenici au primit premiile pentru regie şi respectiv scenografie, iar actriţele Nadejda Bulatoviici şi Katiţa Zeii — pentru interpretare. La trecerea în revistă a teatrelor din Voivodina, colectivul din Sombor obţine 5 premii: pentru regie, scenografie, costume şi pentru interpretare (Nadejda Bulatovici şi David Tasici). Deci, o carte de vizită impresionantă. — O ultimă întrebare: cum veţi rezolva problema înţelegerii textului sîrbesc de către spectatorii noştri?— Alături de fiecare bilet de intrare oferim o prezentare a subiectului comediei. In afară de aceasta, materialele publicitare vor fi difuzate în rîndul celor interesaţi, pentru a-i pune în cunoştinţă de cauză. Dealtfel, montarea realistă, pe înţelesul tuturor, a spectacolului, jocul scenic deosebit de convingător al actorilor iugoslavă, vor facilita în mare măsură receptarea mesajului şi a conţinutului textului dramatic. Convorbire consemnată de O.RÂDEANU Oaspeţi dragi din ţara prietenă (Urmi Scenă din spectacolul cu piesa „însurătoare şi măritiş“ de lovan Steria Popovici. EXPOZIŢIA DE LUCRU MANUAL A ŞCOLARILOR ŞI PREŞCOLARILOR DIN JUDEŢ Biblioteca judeţeană din Sfîntu Gheorghe găzduieşte în aceste zile o frumoasă expoziţie de cusături populare, obiecte din fier forjat şi din lemn încrustat, de desen, executate de şcolari şi preşcolari din judeţ, la orele de lucru manual. Firesc, o mare parte a expoziţiei este ocupată de cusături — ştergare, peretare, ăi, fete de masă, şerveţele ş.a. — îndeletnicire tradiţională pe aceste meleaguri, preluată şi de micii artişti cu aceeaşi pasiune şi dragoste de la părinţii lor. Reţin atenţia cusăturile elevilor din Arad, Belin, Zagon, Covasna, Hăghig, Lemnia, Baraolt, Poian ş.a., care păstrează nota specifică locului, autenticitatea motivului popular. Un loc aparte în cadrul expoziţiei îl ocupă lucrările cercului de crestături în lemn al Casei pionierilor din Sfîntu Gheorghe. Intarsiile (Berzele, Pisica), malurile, cuierul de perete, suportul de flori sunt dovezi ale dragostei cu care elevii s-au aplecat asupra acestui meşteşug, ale talentului lor. Alături de ele stau şi obiectele din lemn încrustat ale pionierilor din Cernat, lucrări care poartă amprenta unei maturităţi artistice surprinzătoare. Interesante ca tematică şi ca manieră de realizare sunt desenele, precum şi celelalte obiecte realizate de preşcolari, evidenţiindu-se in mod deosebit cei de la grădiniţele din Zăbala, Covasina şi Sfîntu Gheorghe. Expoziţia de faţă oglindeşte cu prisosinţă talentul, spiritul creator, pasiunea pentru frumos ale elevilor — generaţia cea mai tînără a ţării. I. NEGULICI (Un prinderea gu Secuie lină la Fii na. Obtint mii se fur cipal, laselor si catie, pe lor internare unitate pildă, a ii 31 martie . inte de ti tate pentn port abraz mare a ini nai de ti CEAUSESt creează co pit d din care piii noşti mai de culoare, mult de numim . Copiii pretuţi" noastre, în opţiui alăturăm să pricea învătîndu lui şi al du-le că datină iz rădăcinile prezentin care nee ne-au lăsa terea Urii patriei ci cu întu putea im lor limpe pă vreriitre, înceţi şi drept. Copiii an, la înt rim pe e acesteia cărora vi te cununi Copiii mâniei se de pârtie unor Mor străbu Privin și-i cinsti noastră. Copiii ] în aceasti sănătate, viitor Iun pace, de te, sfinte tre şi ale înaintea cărora ne şi sufletel Copiii r piilor noş cerii noas vreme. MIER 9,00 Teles neu teatral tul la ari| 10,40 întreb luare); 11,05 11,30 Emisii cui"; 12,00 derea prolex; H pene de recta de Ie gerea Prone rar tunisian conomică și de trai; 18.