Cuvîntul Nou, septembrie 1977 (Anul 10, nr. 1748-1773)

1977-09-01 / nr. 1748

GRIVIŢA IN LITERATURĂ îndată după cucerirea Griviţei I, din com­plexul de fortificaţii de la Plevna al arma­tei otomane, numele acestei redute devine un simbol al vitejiei ostaşilor români. Eve­nimentul de la 30 august 1877 reafirmă vir­tuţile armatei ro­mâne în faţa în­tregii Europe. Co­respondenţii stră­ini de pre- ___ să acredi­taţi pe frontul de la Plevna elogiază în re­latările lor vitejia şi eroismul dorobanţilor şi curcanilor care n-au precupeţit nimic pentru cucerirea Griviţei I. Pictorii şi dese­natorii aflaţi în preajma frontului surprind şi ei scene emoţionante care, transpuse mai apoi în gravură, dau un plus de auten­ ticitate şi de emotivitate tabloului înfăţişat de presa din diferite ţări europene despre lupta ostaşilor noştri pe frontul din Bulga­ria. Evenimentul al cărui centenar îl aniver­­săm este puter­nic ilustrat şi în literatura noastră. Poeţii şi prozatorii l-au imortalizat prin operele lor chiar atunci, în anul în care se derulau eroicele secvenţe ale răz­boiului, în 1877. Alţi poeţi şi prozatori i-au ŞTEFAN PETRARU­­Continuare in cap 2—3! 1877 : MĂRTURII CONTEMPORANE Ceilalţi. Ne-am obişnuit deja să asimilăm aproape în tota­litate munca oamenilor de la Cooperativa meşteşugă­rească „Arta Covasnei“ din Intorsura Buzăului cu cea a ţesătoarelor de-aici, uitînd adesea că-n cadrul ei îşi desfăşoară activita­tea mulţi alţi cooperatori, în cadrul celor peste 70 de secţii, începînd cu cele de foto, reparaţii radio-tv, coafură şi terminînd cu secţia de confecţii şi re­paraţii tricotaje. E drept, ponderea cea mai mare în cooperativă o au „stăpînele războaielor“, dar vom în­cerca­­să reparăm o nedrep­tate, scriind şi despre... ceilalţi. Le amintim mai întîi pe G. FLORESCU (Continuare în pag. a 4-a) Al Proletari din toate țările, uniti vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, NR. 1748, JOI, 1 SEPTEMBRIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI La fiecare kilowat-oră consumat­ă un volum tot mai mare de bunuri materiale Sarcina trasată de secreta­rul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul consiliilor oameni­lor muncii de a se promova o politică strictă de economi­sire a resurselor de combus­tibili şi energie electrică a găsit un teren fertil de apli­cabilitate în industria judeţu­lui nostru. Prin punerea in valoare a unor măsuri su­plimentare de gospodărire raţională a energiei electrice numai în luna iulie a.c. au fost economisiţi peste 782 Mwh, printre care 125 Mwh la I.M. Căpeni, 150 Mwh la întreprinderea de şuruburi, 191 Mwh la întreprinderea textilă, unităţi considerate printre marii consumatori de energie electrică din judeţ. Şi în acest an au fost depuse eforturi susţinute,­­ pornind de la măsurile stabilite pen­tru stăvilirea risipei şi în­cheind cu activitatea de con­cepţie, atît în domeniul teh­nologiilor de fabricaţie cît şi în cel al introducerii in fa­bricaţie a noilor produse. Saltul de la rutină la concep­ţie a trecut prin filtrul selec­tiv al acţiunii eficiente,­­al gândirii anticipative pentru găsirea celor mai adecvate soluţii de utilizare a energi­ei şi combustibililor astfel ca să scadă consumul pe uni­tatea de produs fizic,­­singura cale de înfăptuire cu succes a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. privind creşterea venitului naţional pe unitatea de com­bustibil şi energie consumate şi apropierea, prin înlătura­rea decalajelor existente, de statele avansate din punct de vedere economic. Bune rezultate au fost ob­ţinute la utilizarea combusti­bilului convenţional în şapte luni din acest an. Ele sunt ilustrate de consumul reali­zat care reprezintă doar 54,6 la sută din consumul perioa­dei corespunzătoare din a­­nul precedent, în condiţiile în care faţă de aceeaşi pe­rioadă producţia industrială realizată a crescut cu aproa­pe 15 la sută. Acest lucru a fost posibil tocmai datorită perfecţionării şi modernizării tehnologiilor și utilajelor teh- PREDA NIȚA (Continuor* in pag. 2-31 Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Braşov a tovară­şului NIC­OL­AE CEAUŞESCU, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio televiziune vor transmite direct, astăzi, în jurul orei 16,00, adunarea populară din municipiul Brașov. Aurelia Mareş, una din „artistele“ de la Co­operativa „Arta“ Intorsura Buzăului. Recoltarea şi livrarea cartofilor « De la bun început menţio­năm­ că încă din primele zile, recoltarea cartofilor decurge într-un ritm sus­ţinut. Astfel, pînă in seara zilei de 30 august s-a recoltat mai bine de 11 la sută din suprafaţa cultivată. Din nou 300 cultivate. Notăm­ buna activitate din această campa­nie a inginerului-şef Incze Árpád, care a organizat foar­te bine munca, asigurînd ne­cesarul de forţă de muncă in concordanţă cu programul întocmit. LH Zi iH ffiHBEoESDDQoTTQDfflB evidenţiem faptul că cele mai bune rezultate s-au ob­ţinut în consiliile intercoo­­peratiste Sinzieni şi Tîrgu -Secuiesc, unde s-a recoltat 19 la sută din suprafaţa cul­tivată şi respectiv 17 la sută. Spre exemplu, datorită bunei pregătiri a campaniei de re­coltare, în numai cîteva zile la C.A.P. Lemnia s-au re­coltat 140 hectare, din cele în acest an, în ferma mo­del de producere a cartofului din Sînzieni, o mare suprafa­ţă va fi recoltată mecanizat, iar sortatul se va face tot mecanizat, cu maşinile exis­tente în cadrul secţiei. Pînă în prezent, s-au reed­-Ing. URBANOVICI ERNA» (Continuare in pag. 2—31 ANCHETA ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU Adevăratul preţ al unei coafuri... • Un coafat costă 9,15 lei şi 3,4 ore pierdute; 9­40 de persoane într-un atelier cu o suprafaţă de 38 mp. • Căşti care prezintă pericol de... electrocutare... • ...şi cliente care renunţă după ce-au aş­teptat cîteva ceasuri. In momentul de faţă, exis­tă în Sfintu Gheorghe, oraş cu o populaţie de peste 40.000 de locuitori, doar două ate­liere de coafură. Unul dintre ele, cel situat pe strada Ciu­­cului, ceva mai mărişor, tota­­lizînd o suprafaţă de apro­ximativ 38 m²­, în care lu­crează 14 coafeze. La ora vi­zitei noastre se află în uni­tate doar 9, 5 dintre ele fi­ind plecate în concediu. De altfel, nu reuşim să ne ima­ginăm unde ar mai putea a­­vea loc încă 5 lucrătoare în acest atelier, mai ales vine­rea şi sîmbăta, zile de vîrf în activitatea celor care se stră­duiesc, şi în cele mai multe cazuri reuşesc, să adauge un plus de frumuseţe soţiilor, mamelor sau surorilor noas-DAN MANOLACHESCU (Continuare in pag. 2—3) Imagine de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc. Foto : B. PATAKI

Next