Cuvîntul Nou, septembrie 1977 (Anul 10, nr. 1748-1773)
1977-09-01 / nr. 1748
GRIVIŢA IN LITERATURĂ îndată după cucerirea Griviţei I, din complexul de fortificaţii de la Plevna al armatei otomane, numele acestei redute devine un simbol al vitejiei ostaşilor români. Evenimentul de la 30 august 1877 reafirmă virtuţile armatei române în faţa întregii Europe. Corespondenţii străini de pre- ___ să acreditaţi pe frontul de la Plevna elogiază în relatările lor vitejia şi eroismul dorobanţilor şi curcanilor care n-au precupeţit nimic pentru cucerirea Griviţei I. Pictorii şi desenatorii aflaţi în preajma frontului surprind şi ei scene emoţionante care, transpuse mai apoi în gravură, dau un plus de auten ticitate şi de emotivitate tabloului înfăţişat de presa din diferite ţări europene despre lupta ostaşilor noştri pe frontul din Bulgaria. Evenimentul al cărui centenar îl aniversăm este puternic ilustrat şi în literatura noastră. Poeţii şi prozatorii l-au imortalizat prin operele lor chiar atunci, în anul în care se derulau eroicele secvenţe ale războiului, în 1877. Alţi poeţi şi prozatori i-au ŞTEFAN PETRARUContinuare in cap 2—3! 1877 : MĂRTURII CONTEMPORANE Ceilalţi. Ne-am obişnuit deja să asimilăm aproape în totalitate munca oamenilor de la Cooperativa meşteşugărească „Arta Covasnei“ din Intorsura Buzăului cu cea a ţesătoarelor de-aici, uitînd adesea că-n cadrul ei îşi desfăşoară activitatea mulţi alţi cooperatori, în cadrul celor peste 70 de secţii, începînd cu cele de foto, reparaţii radio-tv, coafură şi terminînd cu secţia de confecţii şi reparaţii tricotaje. E drept, ponderea cea mai mare în cooperativă o au „stăpînele războaielor“, dar vom încercasă reparăm o nedreptate, scriind şi despre... ceilalţi. Le amintim mai întîi pe G. FLORESCU (Continuare în pag. a 4-a) Al Proletari din toate țările, uniti vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL X, NR. 1748, JOI, 1 SEPTEMBRIE, 1977 4 PAGINI, 30 BANI La fiecare kilowat-oră consumată un volum tot mai mare de bunuri materiale Sarcina trasată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul consiliilor oamenilor muncii de a se promova o politică strictă de economisire a resurselor de combustibili şi energie electrică a găsit un teren fertil de aplicabilitate în industria judeţului nostru. Prin punerea in valoare a unor măsuri suplimentare de gospodărire raţională a energiei electrice numai în luna iulie a.c. au fost economisiţi peste 782 Mwh, printre care 125 Mwh la I.M. Căpeni, 150 Mwh la întreprinderea de şuruburi, 191 Mwh la întreprinderea textilă, unităţi considerate printre marii consumatori de energie electrică din judeţ. Şi în acest an au fost depuse eforturi susţinute, pornind de la măsurile stabilite pentru stăvilirea risipei şi încheind cu activitatea de concepţie, atît în domeniul tehnologiilor de fabricaţie cît şi în cel al introducerii in fabricaţie a noilor produse. Saltul de la rutină la concepţie a trecut prin filtrul selectiv al acţiunii eficiente,al gândirii anticipative pentru găsirea celor mai adecvate soluţii de utilizare a energiei şi combustibililor astfel ca să scadă consumul pe unitatea de produs fizic,singura cale de înfăptuire cu succes a obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R. privind creşterea venitului naţional pe unitatea de combustibil şi energie consumate şi apropierea, prin înlăturarea decalajelor existente, de statele avansate din punct de vedere economic. Bune rezultate au fost obţinute la utilizarea combustibilului convenţional în şapte luni din acest an. Ele sunt ilustrate de consumul realizat care reprezintă doar 54,6 la sută din consumul perioadei corespunzătoare din anul precedent, în condiţiile în care faţă de aceeaşi perioadă producţia industrială realizată a crescut cu aproape 15 la sută. Acest lucru a fost posibil tocmai datorită perfecţionării şi modernizării tehnologiilor și utilajelor teh- PREDA NIȚA (Continuor* in pag. 2-31 Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Braşov a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, posturile noastre de radio televiziune vor transmite direct, astăzi, în jurul orei 16,00, adunarea populară din municipiul Brașov. Aurelia Mareş, una din „artistele“ de la Cooperativa „Arta“ Intorsura Buzăului. Recoltarea şi livrarea cartofilor « De la bun început menţionăm că încă din primele zile, recoltarea cartofilor decurge într-un ritm susţinut. Astfel, pînă in seara zilei de 30 august s-a recoltat mai bine de 11 la sută din suprafaţa cultivată. Din nou 300 cultivate. Notăm buna activitate din această campanie a inginerului-şef Incze Árpád, care a organizat foarte bine munca, asigurînd necesarul de forţă de muncă in concordanţă cu programul întocmit. LH Zi iH ffiHBEoESDDQoTTQDfflB evidenţiem faptul că cele mai bune rezultate s-au obţinut în consiliile intercooperatiste Sinzieni şi Tîrgu -Secuiesc, unde s-a recoltat 19 la sută din suprafaţa cultivată şi respectiv 17 la sută. Spre exemplu, datorită bunei pregătiri a campaniei de recoltare, în numai cîteva zile la C.A.P. Lemnia s-au recoltat 140 hectare, din cele în acest an, în ferma model de producere a cartofului din Sînzieni, o mare suprafaţă va fi recoltată mecanizat, iar sortatul se va face tot mecanizat, cu maşinile existente în cadrul secţiei. Pînă în prezent, s-au reed-Ing. URBANOVICI ERNA» (Continuare in pag. 2—31 ANCHETA ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU Adevăratul preţ al unei coafuri... • Un coafat costă 9,15 lei şi 3,4 ore pierdute; 940 de persoane într-un atelier cu o suprafaţă de 38 mp. • Căşti care prezintă pericol de... electrocutare... • ...şi cliente care renunţă după ce-au aşteptat cîteva ceasuri. In momentul de faţă, există în Sfintu Gheorghe, oraş cu o populaţie de peste 40.000 de locuitori, doar două ateliere de coafură. Unul dintre ele, cel situat pe strada Ciucului, ceva mai mărişor, totalizînd o suprafaţă de aproximativ 38 m², în care lucrează 14 coafeze. La ora vizitei noastre se află în unitate doar 9, 5 dintre ele fiind plecate în concediu. De altfel, nu reuşim să ne imaginăm unde ar mai putea avea loc încă 5 lucrătoare în acest atelier, mai ales vinerea şi sîmbăta, zile de vîrf în activitatea celor care se străduiesc, şi în cele mai multe cazuri reuşesc, să adauge un plus de frumuseţe soţiilor, mamelor sau surorilor noas-DAN MANOLACHESCU (Continuare in pag. 2—3) Imagine de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc. Foto : B. PATAKI