Cuvîntul Nou, noiembrie 1977 (Anul 10, nr. 1800-1825)

1977-11-01 / nr. 1800

ANUL X, Nr. 1800 Educaţia în şcoală — sub toate aspectele sale — pusă pe coordonatele solide ale pregătirii pentru viaţă Rolul formativ al şcolii îmbracă în actuala structură a sistemului de învâţâmînt din ţara noastră forme şi mijloace variate, menite, în totalitatea lor, să pregătească din toate punctele de vedere omul societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi al comunismului. Reorganizării sistemului de învăţământ liceal, al cărui principal atribut devine acela al pregătirii tineretului patriei pentru o muncă concretă odată cu absolvirea şcolii, îi urmează acum amplul Program republican al acţiunilor politico-ideologice şi cultural educative pentru anul şcolar 1977—1978 elaborat de Ministerul Educaţiei şi Invâţămîntului, împreună cu Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Programul vine să jaloneze întreaga gamă de acţiuni menite să asigure educaţia politico-ideologică şi moral-cetăţenească a elevilor. Totodată, el urmăreşte dezvoltarea pasiunii elevilor pentru muncă şi învăţătură, stimulînd activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică şi culturalartisticâ, lăsînd loc şi desfăşurării unor acţiuni sportive, turistice şi de pregătire pentru apărarea patriei. Izvorît din experienţa anilor trecuţi, programul prevede, în domeniul educării politico-ideologice a elevilor, perfecţionarea activităţilor de pînă acum — informările politice, învăţămîntul politicoideologic al U.T.C. ş.a. — generalizarea unor acţiuni cum ar fi De la comunişti învăţăm cutezanţa. Sintem nepoţi de daci şi de romani. Creştem odată cu ţara, completate cu expuneri şi dezbateri, vizite la aşezămintele de cultură şi în locuri cu rezonanţă istorică, acţiuni pentru formarea conduitei civice a elevilor. In domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice sunt prevăzute o mare diversitate de concursuri. Astfel, pentru elevii din ciclul gimnazial se vor organiza concursuri de limba şi literatura română, limba şi literatura maternă, de istoria antică şi medie a României, de matematică şi fizică, iar, în plus faţă de anii trecuţi, pentru cei din clasele a ViI-a şi a VIII-a, concursuri de limbi moderne (rusă, engleză, franceză, germană). Tot pentru această categorie de elevi — marea majoritate pionieri — se vor organiza: concursul de creaţie Minitehnicus, competiţii de aeronave-rachetomodelism, radiogoniometrie şi carturi. La rindul lor, elevii învăţămîntului liceal şi tehnic—profesional vor avea ocazia să participe la concursul Tehnium, precum şi la întrecerile pe meserii de specialitate. In afara concursurilor pe obiecte ce au avut loc şi pînă acum, se vor organiza, pentru aceştia şi concursuri de filozofie şi limba şi literatura germană. Activităţilor cultural-artistice le sunt rezervate, de asemenea, numeroase acţiuni. Primele, între care se numără expoziţii de artă plastică intitulate Te slăvim partid iubit, destinat pionierilor şi Şoimilor patriei, şi de artă fotografică Omagiu partidului părinte, pentru elevii din licee, sunt dedicate Conferinţei Naţionale a partidului. Urmează apoi o serie de manifestări în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României". Dintre acestea amintim: Festivalul muzical Ciprian Porumbescu, concursul de creaţie literară Tinere condeie, cel al revistelor şcolare, concursurile naţionale de artă plastică şi fotografică, expoziţia republicană de filateliei a pionierilor, concursul naţional al cinecluburilor pionierilor şi elevilor, festivalul folcloric Litoral ’78, concursul de creaţie literară şi artă plastică pentru sănătate şi umanitate, în totalitatea sa, Programul republican al acţiunilor politico-ideologice şi cultural-educative pentru anul şcolar 1977—1978 reprezintă un preţios îndreptar de lucru pentru toţi factorii educaţionali din învăţămînt. Este, deci, de dorit ca pretutindeni, la oraşe şi în comune, în şcoli generale, licee şi case ale pionierilor, prevederile sale să fie îndeplinite, eventual chiar extinse cu iniţiative proprii, astfel incit activitatea de educaţie să răspundă exigenţelor formulate de partid, să contribuie în acest fel la pregătirea tineretului pentru viață, formîndu-i o personalitate bine conturată ce-i va permite să îndeplinească sarcinile viitoare. O ADEVĂRATĂ SĂRBĂTOARE... (Uimire din psg !) orizontul de cunoaştere, de a-şi afirma din plin talentul în cadrul Festivalului naţional Cintarea României, marea sărbătoare a muncii şi creaţiei Dealtfel, bogatul program prezentat cu acest prilej de artiştii amatori din localitate şi de cei invitaţi a constituit un preludiu al şirului de manifestări culturaleducative organizate în etapa de masă a celei de-a doua ediţii a festivalului. Toţi, cei care au urcat pe scena noului cămin cultural, unii pentru prima dată, purtînd în inimi emoţia şi bucuria, au adus prin vers, cîntec şi joc un cald şi vibrant omagiu partidului, ţării, poporului. Duminică, a fost aici, la Floroaia Mare o adevărată revărsare de talente, începîrid de la cei mai mici artişti, pionieri, şi pînă la părinţii lor, muncitori, ţărani, cadre didactice. Cine poate uita emoţionantul montaj literar-muzical Noi creştem odată cu ţara prezentat de Casa pionierilor din Intorsura Buzăului, sau cel susţinut de artiştii Casei de cultură din acelaşi oraş, intitulat sugestiv Votînd odată cu ţara, votăm viitorul luminos al ţării, frumoasele cintece populare interpretate de grupul vocal al Căminului cultural din Brădet, de formaţia de acordeonişti a Casei pionierilor sau de Gheorghe Bularca, Irina Şerban şi Elena Gulu, programul brigăzii artistice a Cooperativei „Arta Covasnei“, dar mai ales dansurile populare româneşti prezentate de formaţiile Căminului cultural din Floroaia Mare şi ale Casei de cultură din Intorsura Buzăului ! Duminică, la Floroaia Mare a fost o adevărată sărbătoare a cîntecului, dansului şi poeziei, dar şi a rodului muncii harnice a acestor oameni din „aşezarea dintre dealuri*. LA I.T.A. - COVASNA Noi dotări pentru îmbunătăţirea activităţii de transport întreprinderea de transporturi auto din judeţul nostru a fost dotată, în ultima perioadă, cu 100 maşini de transport de mare capacitate. Autocamioanele de tip L-10-125, de 17 tone vor deservi în condiţii de operativitate sporită principalii beneficiari din judeţ, printre care se vor afla în primul rînd întreprinderea textilă „Oltul“ I.L.F., întreprinderea de țigarete. Totodată, aşa cum ne relata inginerul Florea Petcu, directorul I.T.A., ca expresie a grijii deosebite ce se acordă îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă pentru minerii din bazinul carbonifer al Baraoltului, autocoloana de aici a primit 4 autobuze RD-109, care asigură condiţii foarte bune de transport. (D. M.) O discuţie despre extinderea centralei termice la Fabrica de Pie: Mitică Plugaru, Silviu Gavriliţă şi Gheorghe Murdare. Autoutilarea — o preocupare ci totdeauna rentabilă (Urmare din pag. I) spre cerinţele majore ale producţiei s-au realizat, bunăoară, în loc de patru maşini de filetat, cit era planificat; 13. în această strategie se înscrie şi realizarea maşinilor de şanfrenat pentru piuliţe şi şuruburi într-o largă gamă dimensională, a celor ce execută operaţiile de filetat, precum şi a o serie de alte maşini specifice fabricării organelor de asamblare. Benzile de transport automate, din atelierul de şuruburi, care au fost puse în funcţiune de circa trei luni de zile, nu numai că au permis eliminarea muncii manuale sau mecanice la aceste operaţii, dar au contribuit şi la ridicarea productivităţii muncii, a calităţii produselor. Cum? Răspunsul îl aflăm de la inginerul şef al întreprinderii , Jakabos Csaba. Prin punerea în funcţiune a benzii s-a redus circulaţia oamenilor din atelier, se respectă mai bine fluxul tehnologic, aceasta şi datorită reorganizării întregului atelier, ceea ce a permis creşterea substanţială a productivităţii muncii. Şi, pentru că vorbim de calitate, ne spune interlocutorul, în continuare, trebuie să arătăm că maşina de filetat realizată în cadrul unităţii noastre execută reperele cu o precizie mult mai ridicată decit maşinile similare din import... Dealtfel, discutînd cu o serie de muncitori şi maiştri, am ajuns la concluzia că în producţie, maşinile şi utilajele realizate cu forţe proprii, prin au văr api lor ridicată şi prin conală, o dăruire au coni bit la i toutilan Rákosi Kádár 1 Marton Anton ţii. Am ţinem, i tin, şef energeti rîrii Cc oamenii făşurare din sere nor acti locii leg acest fel Şi a re pent o desfă iectare A B * • ■ f « *#ductivă, Nepoţii breslaşilor ^ * ■ a toutilan (Urmare din pag 1) lui şi a breslelor, realizările economico-sociale din anii socialismului, precum şi perspectivele de dezvoltare ale oraşului şi judeţului. Pe lingă verificarea cunoştinţelor teoretice ale pionierilor din cele trei echipaje, reprezentînd şcolile generale nr. 1 şi 3 şi Liceul industrial nr. 3, aceştia au trebuit să facă dovada unor cunoştinţe practice. La acestea s-au adăugat probele de iscusinţă. Juriul a desemnat drept cîştigător al concursului echipajul Liceului industrial nr. 3, în ziua a doua, pionierii s-au întâlnit cu reprezentanţii principalelor întreprinderi din oraş şi cu lectorul universitar Szabó Bálint, care le-au vorbit despre frumuseţea diferitelor meserii. Livrarea animalelor la greutăţi mari (Urmare din Dag I) cea medie la predare ar fi fost de 400 kg, s-ar fi livrat la fondul de stat o cantitate de carne mai mare cu 1.193 tone. Să mai facem un calcul: dacă cantitatea livrată la fondul de stat ar rămîne aceeaşi, în condiţiile în care animalele au o greutate de 400 kg efectivul ar creşte cu 2.982 capete. Iată doar două argumente ce demonstrează marea eficienţă a livrării animalelor la greutăţi mari. In primul caz, cantitatea de carne livrată ar creşte cu 25 la sută, iar în cel de al doilea, numărul animalelor sacrificate scade cu 20 la sută. Să aprofundăm analiza şi la una din marile unităţi agricole ale judeţului nostru, şi anume la C.A.P. Cernat. De aici, pînă la 30 septembrie s-a livrat la fondul de stat o cantitate de carne de 68,7 tone, greutatea medie a celor 221 hovine fiind de 311 kg. Dacă animalele ar fi fost livrate lao greutate de numai 400 kg, cîştigul unităţii ar fi fost mult mai mare, ori s-ar fi livrat suplimentar 19,7 tone de carne, ori efectivul ar fi crescut cu 49 capete. Toate acestea pledează, aşa cum s-a stabilit şi în Programul judeţean pentru dezvoltarea zootehniei, pentru o preocupare susţinută în vederea creşterii greutăţii medii la predarea animalelor. în acest scop, conducerile unităţilor agricole trebuie să-şi organizeze, în aşa fel activitatea din zootehnie, incit toate animalele ce se livrează să treacă prin ingrăşătorii şi astfel, pe lingă creşterea greutăţii se va îmbunătăţi calitatea la valorificare, veniturile băneşti fiind mult mai mari. 9 Su judeţeni ţie soc: a avut dinţăr cultural sarcinili pregătir surării a Festi tarea R ieri au Consignație: socii* cu din cad partid, de sindi întrepriidre did maţiilor măsuri .