Cuvîntul Nou, iunie 1978 (Anul 11, nr. 1980-2005)
1978-06-01 / nr. 1980
ANUL XI, Nr. 1980 DE ASTĂZI INTRA ÎN VIGOARE Noile tarife ale transportului urban in comun Pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 9 mai a.c., în colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile şi unităţile social-economice au fost discutate problemele referitoare la majorarea tarifelor pentru transportul în comun din cele cinci oraşe ale judeţului. Apreciind necesitatea aşezării pe principii economice a transportului urban de călători, oamenii muncii au susţinut propunerile de asigurare a rentabilităţii activităţii de transport urban, înlăturîndu-se astfel pierderile înregistrate în acest domeniu. Astfel, dacă în anul 1974 pierderile la activitatea de transport în comun în oraşele judeţului erau de 587 mii lei, anul trecut s-au ridicat la 4344 mii lei. Pe baza acestor propuneri, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Covasna a hotărît ca, începînd cu data de 1 iunie 1978, să intre în vigoare noile tarife de călătorie la autobuze, pe bază de bilete de 1,25 lei, tarife unice pentru toate cele cinci oraşe din judeţ. De asemenea, tarifele abonamentelor lunare pe autobuze, vor fi, pe o linie de 60 lei, pe două linii 90 de lei. Se înfiinţează şi abonamente pentru elevi, studenţi şi militari în termen, la tariful de 30 de lei pe o linie şi 45 de lei pe două linii. Pentru transportul în comun preorăşenesc rămîn tarifele practicate de I.T.A., deci nemodificate. începînd de azi autobuzele pentru transportul în comun preorăşenesc pentru Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Covasna şi Intorsura Buzăului vor sosi şi pleca de la gara C.F.R., iar în Baraolt din centrul oraşului. Biletele de călătorie vîndute populaţiei pînă la 1 iunie a.c. pentru autobuzele cu autotaxare, sunt valabile pînă la 30 iunie, dată după care vor putea fi preschimbate la chioşcurile I.J.G.C.L. de la gară şi centru (oraşul Sfîntu Gheorghe), în baza observaţiilor, propunerilor şi sugestiilor făcute de oamenii muncii cu prilejul dezbaterilor privind rentabilizarea transportului în comun, conducerea I.J.G.C.L. Covasna a întocmit un program-cadru de măsuri pentru creșterea vitezei medii de exploatare, a indicelui de folosire a parcului, extinderea sistemului de autotaxare la Baraolt, Covasna, întorsura Buzăului şi Tîrgu Secuiesc, reducerea cheltuielilor materiale — în special prin îmbunătăţirea activităţii de întreţinere prin extinderea folosirii pieselor recondiţionite — optimizarea curselor şi asigurarea unui transport operativ şi modern, în condiţii cit mai civilizate. Creşterea retribuţiei (Urmare din pag 1) diferenţiate, urmărindu-se, pelîngă majorarea generală, creşterea mai rapidă a retribuţiilor mai mici. Astfel, în industria cooperatistă, în timp ce procentul mediu de majoare pe ramură este de 15,9 la sută, pentru unele categorii de lucrători procentele ajung să fie de peste 19 la sută; în gospodăria comunală, de locuinţe etc. muncitori necalificaţi vor primi retribuţii majorate cu 16,8 la sută, în condiţiile în care media ramurii este de 15,9 la sută; în sectorul social-cultural creşterea medie pe ramură va fi de 16,1 la sută, retribuţiile tarifare ale muncitorilor de întreţinere majorîndu-se însă cu 17,8 la sută. în legătură cu unele categorii de lucrători din industria cooperatistă şi din circulaţia mărfurilor trebuie menţionat faptul că retribuţiile acestora pot spori ca urmare a creşterii volumului de activităţi (volumul vînzărilor, al serviciilor prestate etc). Odată cu majorarea cuantumului retribuţiilor vor creşte şi sporurile de vechime, indemnizaţiile de conducere sau alte indemnizaţii. In învăţămînt, de pildă, indemnizaţiile de conducere sau alte indemnizaţii vor spori cu 15—16,2 la sută. Iată, detaliat prezentate cîteva exemple concrete: un cooperator electronist, retribuit pe reţeaua construcţii de maşini, fără diferenţiere de acord sau regie, categoria a 4-a de retribuire, încadrat la bază va cîştiga suplimentar prin majorare, în acest an, 2135 lei, din care prin devansarea termenului 610 lei; vînzător II, clasa de retribuire II, gradaţia III va cîştiga suplimentar prin majorare, numai în 1978, 1687 lei, din care 482 lei prin devansarea termenului; fochist încălziri centrale, clasa a 3-a de retribuire, gradaţia „bază" va cîştiga suplimentar, în acest an 1568 lei, din care 448 lei prin devansarea termenului de majorare a retribuţiei. încheierea primei etape de majorare a retribuţiilor personalului muncitor trebuie privită şi în lumina măsurilor adoptate de partidul nostru privind aplicarea sistemului de participare la beneficii,ceea ce va crea condiţii ca oamenii muncii să primească venituri suplimentare faţă de retribuţia stabilită, ca rezultat al creşterii beneficiarilor, al reducerii cheltuielilor materiale şi al sporirii productivității muncii. DUMINICĂ, 4 IUNIE 8,00 Sportul pentru toţi; 8,15 Tot înainte !; 9,10 Şoimii patriei; 9,20 Film serial pentru copii. Don Quijotte. Episodul 2; 9,45 Pentru căminul dumneavoastră; 10,00 Viaţa satului; 11,30 Bucuriile muzicii; 12,30 De strajă patriei; 13,00 Telex; 13,05 Album duminical. Din cuprins: pagini de umor, schiţe satirice, numere de circ, desene animate, vedete ale cîntecului, balet modern şi muzică uşoară; 14,30 Campionatul mondial de fotbal : Spania — Austria; 16,00 Daciada. Reportaj filmat de la marea competiţie naţională; 16,15 Premieră... la fanfară; 17,00 Copiii din 1978; 17,20 Nigeria — simbolurile dezvoltării. Documentar; 17,40Film serial. Linia maritimă Onedin. Episodul 41; 18,30 30 de ani de la naţionalizare. Dacia XXX; 18,50 1001 de seri; 19,00 Telejurnal; 19,30 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Chineză; 20,45 Antena vă aparţine. Spectacol prezentat de judeţul Constanţa; 21,45 Telejurnal; 21,55 Film artistic. Cuibul salamandrelor. Premieră TV. Producţie a Casei de filme nr. 5. LUNI, 5 IUNIE 15,55 Telex; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 19,00 Danemarca — cele patru anotimpuri. Producţie a studiourilor de filme documentare din Copenhaga; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal; 20,00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Dermocrată Coreeană; 21,00 11 iunie 1948 — 11 iunie 1978. 30 de ani de industrializare socialistă. Documentar; 21,25 Cîntarea României. Etapa a II-a a Festivalului naţional; 21,40 Roman-foileton. Familia Palliser. Episodul 15; 22,35 Telejurnal. MARŢI, 6 IUNIE 9,00 Teleşcoală; 10,00 Antologia filmului pentru copii şi tineret (reluare); 11,00 in alb şi negru; 11,53 Telex; 16,00 Telex; 16,05 Teleşcoală; 16,30 Curs de limbă engleză; 17,00 Imagini din Suedia; 17,30 Telecronica pentru pionieri; 17,50 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură; 18,20 Muncitoreşti elanuri încununează ţara. Emisiune de versuri; 18,40 Campionatul mondial de fotbal. Italia — Ungaria. In pauză: 1001 de seri. Publicitate; 20.30 Telejurnal; 21.00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Socialistă Vietnam; 21,45 La ordinea zilei în economie; 21,55 130 de ani de la Revoluţia din 1848. Spectacol TV.; 22,45 Telejurnal; 22,55 Campionatul mondial de fotbal. Mexic — R.F.G. MIERCURI. 7 IUNIE 9.00 Teleşcoală; 10,00 Şoimii patriei; 10,10 Studio liric ’78 (reluare); 10,45 Revoluţia din 1848. Spectacol TV.; 11,35 Telex; 15,55 Telex; 16,00 Campionatul mondial de fotbal. Argentina — Franţa ; 17,30 Moştenire pentru viitor; 18,15 Noi, femeile !; 18.40 Campionatul mondial de fotbal. Brazilia — Spania (derbiul grupei C). —In pauză; 1001 de seri; Rezultatele tragerii Pronoexpres; 20,30 Telejurnal; 21.00 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Democrată Populară Laos; 21,30 130 de ani de la Revoluţia din 1818. împliniri în veac; 21,40 Telecinemateca. Soţia lui Jean. Premieră TV. Producţie a studiourilor franceze; 23,00 Telejurnal; 23,10 Campionatul mondial de fotbal. Olanda — Peru. JOI, 8 IUNIE 16.00 Telex; 16,05 Teleşcoală; 16,30 Curs de limbă rusă; 17,00 Campionatul mondial de fotbal. Austria — Suedia; 18,30 Consultaţii juridice; 18,45 România pitorească; 19,05 Film serial pentru copii. Cupre; 19,30 Telejurnal; 20,01 Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Kampuchia Democrată; 20,30 La ordinea zilei în economie; 20,40 130 de ani de la Revoluţia din 1848; 21,10 Pămînt însorit. Emisiune de cîntece patriotice; 21,20 Ora tineretului; 22,20 Telejurnal. VINERI, 9 IUNIE 9,09 Teleşcoală; 10,00 Telecinemateca (reluare); 11,20 Corespondenţii judeţeni transmit...; 11,35 Telex; 16,00 Telex; 16,05 Teleşcoală; 16,25 Curs de limbă franceză; 16,55 Rezultatele tragerii Loto; 17,00 Emisiune în limba germană; 19,00 Tribuna TV. 130 de ani de la Proclamaţia de la Islaz; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal; 20,00 30 de ani de la naţionalizare; 20,25 Film artistic, înfruntarea. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor engleze; 22,05 Revista literar-artistică; 22,35 Telejurnal. SIMBATA 12,00 Telex; foileton. Familia litarea episodu Curs de limbă Concert distrac de ani de la 14,35 Voci şi pică uşoară; 15,00 porter; 15,25 Cluj; 16,25 In muncitoare; 16/ rul românesc; I te; 17,05 Ageni tistică; 17,35 Săi că internă şi 17,50 Antologia tru l'.JSi şi ti Chaplin; 18,40 mondial de la Ungaria; 2 nai; 21,00 Te 21,30 Arcuri petacol festiv ded a 130 de ani d din 1848 şi azi naţionalizarea mijloace de p Telejurnal, 22,5 tul mondial de Polonia. Autoutilarea, cale eficier pentru reducerea import (Urmare din pag. 1) bune caracteristici de la şase tipuri de scaune existente în fabricaţie. De asemenea, pentru eliminarea pierderilor mari la croit am schimbat dispozitivele de ghidare la ferăstraie, dimensiunea netă a reperelor obţinîndu-se prin desenare. — Unitatea mai are nevoie de o serie de utilaje, unele din ele nefiind contractate. Ce ne puteţi spune despre acest lucru ? — Colectivul nostru de muncitori, tehnicieni şi ingineri s-a orientat spre extinderea autoutilării, sursă sigură de completare a necesarului de utilaje și de reducere a importului. Am realizat, sau sunt în curs de finalizare, 12 utilaje dintre care trei foarte importante. Este vorba, întîi, de o mașină de cepuit planetar — utilaj cu caracteristici la nivelul celor fabricate pe plan mondial — aflata în curs de finalizare, conceput de tîmplarul Gheorghe Olar şi care ne aduce o economie de 60.000 lei valută. Ea execută, concomitent, patru operaţii realizează o productivitate mare, avînd în plus precizie şi calitate. — Din cite cunoaştem acest utilaj trebuia asimilat la U.R.U.C. Bucureşti ? — Este adevărat, s-a încercat dar nu s-a reuşit. Apreciem că utilajul realizat de noi poate fi executat şi pentru alte unităţi din ţară. Vorbeam de trei utilaje. Al doilea dintre acestea, este o instalaţie termoreglabilă de pulverizat lac sub presiune. In ţară există o asemenea instalaţie asimilată, dar de o capacitate mică şi cu un mare dezavantaj, lacul neputînd fi încălzit. Noua noastră instalaţie cu o capacitate mult mai mare, are avantajul deosebit — în corna noastră unc temperatură dii sînt foarte mari încălzi la vie temperaţi ceea ce reprez cîştig privind c selor. A treia : autoutilaje sunt inatice. Am tri polizor pentru dispozitiv de truit scaune, îr sesc flexuri ele risc de explo scânteilor pe ca Iată cum nu încearcă — şi cîştige experien în ,,meserie“, c unul autoutilări astfel la econor realizînd maşin lor din import,tr-un viitor ar de cepuit planetiplicată şi utili unități din țară. Trecut, prezent şi viitor în străveche aşezare forestier (Urmare din pag 1) ţa, peste ani, a Comandăului. Patronii fabricii de cherestea, destul de bine dotată pentru vremea aceea, concesionaseră cea mai mare parte a pădurilor, pe care le exploatau fără milă. .Şi acum, munţii mai resimt lăcomia foştilor proprietari, a căror singură deviză era: ,,lemn, lemn, cu mai mult lemn". Acesta le aducea imense venituri, în vreme ce locuitorii Comandăului trăiau din ce în ce mai rău. Totul era în mina patronilor (mulţi dintre ei nici măcar nu văzuseră Comandăul vreodată), casele, unicul magazin, primăria chiar. Aşa se face că modestele cîştiguri ale muncitorilor ajungeau tot în mina exploatatorilor, care, pentru a obţine venituri cit mai mari uzau, tot mai des, de forţa autorităţilor, pentru a înăbuşi orice mişcare de împotrivire sau de organizare, în 1936, forestierii de aici reuşesc totuşi să declanşeze o grevă care s-a încheiat, date fiind condiţiile grele, doar cu obţinerea unor revendicări parţiale. Actul naţionalizării a adus cu sine transformări profunde în viaţa Comandăului. S-a început, aşa cum era şi firesc, cu stăvilirea jefuirii pădurilor, trecîndu-se la o exploatare raţională. Interesant este că, în prezent, din zona Comandăului se exploatează de circa cinci ori mai puţin lemn decît în anul 1938, în condiţiile în care valoarea produselor obţinute este aproximativ egală cu cea de atunci. Nu vreau să despre zecile d nou construite, plexul de deservaţiei, despre n.muncă şi viaţă din exploatările fabrici. Mă voi un fapt semnif me, la condiţiile sigma'“jp copiilo diţii lineare alt. car nu puteam şcoală bine pus profesori calific toţi copiii Ce continuă studiil iar o grădiniţă de zi. Fără să rivalizează cu c Ne permitem sume, deloc neali asigurarea activ permanente a c înseamnă foai construit bună« bulină pentru sl urile, am ame dotată cu schiamenaja încă o sunt aici acei cc schiuri... Şi, dexemplelor ar pi De ce doar cursuri de iniţiere ? (Urmare din pag 1) dă prioritate la un eventual concurs cu un neavizat. Al doilea aspect este cel „postcertificat“: în unităţi, majoritatea absolvenţilor continuă să lucreze la vechiul loc de muncă, avînd, totuşi, viziunea informaticianului. Adică, în momentul întocmirii unui formular contabil sau statistic (dare de seamă) înţeleg perfect modul cum au fost concepute în vederea prelucrării datelor pe calculator. Unele unităţi dispun chiar de maşini de calcul de mică mecanizare pe care însă... nu le folosesc !? Iată dubla ipostază: oameni şi maşini de calcul folosiţi... imparţial. Tocmai de aceea propunem tuturor absolvenţilor acestor cursuri, ciclul I şi II, să ne comunice situaţia lor, propunerile şi sugestiile fiind binevenite spre a le folosi într-o viitoare anchetă.