Cuvîntul Nou, iulie 1978 (Anul 11, nr. 2006-2031)
1978-07-01 / nr. 2006
. ÎNTĂRIREA NUMERICA SI CALITATIVA A ORGANIZAŢIILOR DE BAZA Problemă centrală In activitatea comitetului de partid de la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe Cu cîteva zile în urmă, în cadrul unei şedinţe a comitetului de partid de la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, au fost confirmaţi opt membri, de partid. Cei mai buni dintre cei buni, muncitori destoinici, tineri utecişti în majoritate care au dovedit prin fapte că merită să intre în rândul comuniştilor. Muncitorii Benedek Lajos, Fadgyas Gyula, Hora Alexandru, Földes István, Szőke Géza, Biró József, Nagy Árpád şi Katona Béla se adaugă celor 15 comunişti primiţi în organizaţie în cursul acestui an. — In total 23. In calitate de secretar cu probleme organizatorice a! comitetului de partid vă rugăm să ne spuneţi, tovarăşe Péter László, cum consideraţi această cifră? — Stăm mai bine decit în primul semestru al anului tre-' DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) rii: Proletari din toate tării**, uniti vut Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, NR. 2006, SIMBATA, 1 IULIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI Toate acţiunile gîndite prin prisma eficienţei economice zotf De la 1 iulie producţia netă va fi principalul indicator de plan, deci va sta la baza fundamentării deciziilor, ceea ce necesită o cunoaştere profundă a modului cum se realizează în cursul lunii, mai ales a factorilor care contribuie la îndeplinirea lui. Pentru a ilustra cîteva din preocupările existente în această direcţie am întreprins o investigaţie la Întreprinderea textilă Oltul din Sfîntu Gheorghe. — Şi înainte de introducerea noului indicator în întreprinderea noastră s-au urmărit şi defalcat cheltuielile materiale pe secţii — ne spune tovarăşul Nagy Carol, contabil-şef. în actuala viziune noi am preconizat să determinăm pe fiecare sortiment cît reprezintă cheltuielile materiale, deci avem astfel producţia netă pe sortimente, pe baza caree poate calcula producţia helft «O-nivel de întreprindere. în cadrul biroului plan, pe baza nivelului cheltuielilor materiale stabilim structura optimă a sortimentelor de ţesături ce trebuie fabricate în trimestrul II, apoi IV ş.am.d. Cunoscind producţia netă pe sortimente sepoate urmări zilnic realizarea indicatorului la nivel de întreprindere. Insecţii se ur- PRODUCTIA NETA PRINCIPALUL INDICATOR DE PLAN măreşte încadrarea în nivelul cheltuielilor materiale pe baza bonurilor de consum, avindu-se în vedere încadrarea în cotele defalcate din planul preţului de producţieIn secţia filatură am discutat cu tovarăşii Barabás Ludovic, şeful secţiei d_ care ne prezint , bunele rezultate obţinute de colectivul de muncă de aici, ca o garanţie că în continuare ele vor fi amplificate, îndeosebi sub latura calitativă. Creşterea indicelui de utilizare intensivă a maşinilor cu inele cu 2 la sută în primele cinci luni, faţă de realizările lunii decembrie din anul trecut, sporirea productivităţii muncii fizice cu 2,8 la sută faţă de nivelul realizat în primele cinci luni din anul precedent, depăşirea indicatorului tone/număr cu 7 la sută conturează tabloul bunelor rezultate, ameliorate de la operioadă la alta. Lucrătorii din filatură au urmărit permanent reducerea consumurilor specifice, paralel cu îmbunătăţirea calităţii firelor. — Trecerea la producţia netă — ne spune interlocutorul — înseamnă corelarea optimă a factorilor de producţie, tehnologici şi de organizare a muncii astfel ca din bumbac să rezulte fire cît mai economicoase, de cea mai bună calitate, care să oglindească relaţia existentă intre cos- TREDA NIŢA (Continuare în pag. 2-3) • Concursul pentru ocuparea posturilor de medici vacante din judeţul Covasna, va avea loc la sediul Direcţiei sanitare, la 4 iulie, ora 9, pentru stomatologie, iar în ziua de 5 iulie, ora 9, medicină generală, adulţi şi pediatrie. • Mîine, la ora 8, la posturile noastre de radio, peprogramul I, în cadrul emisiunii Radioprogramul satelor, se va transmite „înfrăţiţi în muncă şi idealuri. Rezultate şi proiecte ale cooperatorilor (GH. BR.) (Continuare în pag. 2-3) Zilnic zona Gării din oraşul Sfîntu Gheorghe se îmbogăţeşte cu noi elemente arhitectonice. In imagine un nou bloc de locuinţe care nu de mult a fost dat în folosinţă. Foto : A. BARTHA DUMINICA, LA BAŢANI... „Ne-am gîndit, ne spunea tovarăşul Roman Géza, vicepreşedintele Consiliului popular al comunei Băţani, că drumul spre Casa memorială Benedek Elek ar trebui asfaltat. Vin mulţi vizitatori din toată ţara să vadă unde a trăit şi a creat cunoscutul „Elek-apa“. Sătenii s-au gîndit să le ușureze drumul. E și acesta un semn al cinstirii memoriei mare(D.M.) (Continuare în pag. 33) Aspect cotidian de la Secţia de prelucrare a lemnului din Oituz. Foto: A. BARTHA Ziua constructorului de maşini Sărbătoare a muncii, a succeselor şi împlinirilor, Ziua constructorului de maşini a devenit simbolul preţuirii unuuia din cele mai puternice detaşamente ale clasei muncitoare din ţara noastră. Dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, prin continuarea fermă a politicii de industrializare, accentuînd poziţia conducătoare a industriei în ansamblul economiei, a contribuit şi contribuie la implantarea de noi obiective industriale în toate judeţele ţării, a deschis noi orizonturi de progres patriei noastre socialiste. în raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 7—9 decembrie 1977, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia: „Industria noastră — îndeosebi industria construcţiilor de maşini, care va ajunge la o pondere de circa 36 la sută din totalul producţiei industriale , trebuie să realizeze produse cu caracteristici tehnice şi competitive pe plan mondial.“ în judeţul Covasna, unde în anul 1965 industria construcţiilor de maşini reprezenta doar 2 la sută din producţia industrială a judeţului, în anul 1977 ponderea acesteia a crescut la 23,4 la sută. Acest lucru înseamnă, altfel spus, că producţia industriei construcţiilor de maşini din anul 1977 este de 3,6 ori mai mare decât întreaga producţie industrială realizată de judeţ în anul 1950. Dar, cel mai semnificativ este faptul că, în anul 1980, ponderea producţiei industriei construcţiilor de maşini, în totalul producţiei industriale a judeţului, va fi de peste 50 la PREDA NIŢA (Continuare în pag. 2-3) Sîmbătă, de dimineaţa pînă seara (V) „Cum v-ar place să vă petreceţi sîmbăta liberă ?“. Am adresat această întrebare celor cu care am discutat despre ce este şi cum ar trebui să fie ziua liberă de sîmbătă. Iată, pe scurt, răspunsurile: „Pentru cei cu familie şi, deci, probleme legate de existenţa ei, sîmbăta liberă este o adevărată binefacere. Dar, nu întotdeauna reuşim să facem ce am dori. Aşa că m-aş mulţumi cu o frumoasă şi interesantă seară cultural-distractivă organizată de noi, sau — de fapt, s-ar putea face şi una şi alta — cu o excursie, în colectiv, la o zonă de agrement de lingă oraş. Deocamdată, însă, la noi nu se pune problema unei opţiuni imediate, pentru că pînă la toamnă mai e ceva timp. Vom vedea atunci“. (Tana Rozalia, întreprinderea textilă „Oltul“). Dac-aş reuşi să mă eliberez de treburile pe care orice femeie cu doi copii le are, treabă altfel destul de complicată, aş merge, cu toată familia, undeva unde încă n-am fost — mă gîrtdesc la o zonă dre interes turistic”. (Maria Iazăr, întreprinderea de ţigarete). „Mi-aş face un program complet, aş asculta muzică bună, aş încerca şi alte soluţii de refacere — sportul e una din ele — şi aş merge, împreună cu colegii de muncă, la cabana noastră de la Reci, unde avem toate condiţiile să ne simţim excelent“. (Junger Tiberiu, I.A.E.A.M.E. Sfîntu Gheorghe). DUMITRU MANOLACHESCU (Continuare In pag. 2—3) & taitemmd, stn autolofana BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ — COVASNA — 8F. QHEORDHC — Tafafon 1 16 09