Cuvîntul Nou, iulie 1978 (Anul 11, nr. 2006-2031)

1978-07-01 / nr. 2006

. ÎNTĂRIREA NUMERICA SI CALITATIVA A ORGANIZAŢIILOR DE BAZA Problemă centrală In activitatea comitetului de partid de la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe Cu cîteva zile în urmă, în cadrul unei şedinţe a comite­tului de partid de la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, au fost confirmaţi opt membri, de partid. Cei mai buni dintre cei buni, muncitori destoinici, tineri utecişti în majoritate care au dovedit prin fapte că merită să intre în rândul co­muni­ştilor. Muncitorii Bene­dek Lajos, Fadgyas Gyula, Hora Alexandru, Földes Ist­ván, Szőke Géza, Biró József, Nagy Árpád şi Katona Béla se adaugă celor 15 comunişti primiţi în organizaţie în cursul acestui an. — In total 23. In calitate de secretar cu probleme organi­zatorice a! comitetului de partid vă rugăm să ne spu­neţi, tovarăşe Péter László, cum consideraţi această cifră? — Stăm mai bine decit în primul semestru al anului tre-' DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) r­ii: Proletari din toate tării**, uniti vu­t Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, NR. 2006, SIMBATA, 1 IULIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI Toate acţiunile gîndite prin prisma eficienţei economice zotf De la 1 iulie producţia netă va fi principalul indicator de plan, deci va sta la baza fun­damentării deciziilor, ceea ce necesită o cunoaştere profun­dă a modului cum se reali­zează în cursul lunii, mai ales a factorilor care contribuie la îndeplinirea lui. Pentru a ilustra cîteva din preocupările existente în această direcţie am întreprins o investigaţie la Întreprinderea textilă Oltul din Sfîntu Gheorghe. — Şi înainte de introduce­­­rea noului indicator în între­prinderea noastră s-au urmă­rit şi defalcat cheltuielile ma­teriale pe secţii — ne spune tovarăşul Nagy Carol, conta­­bil-şef. în actuala viziune noi am preconizat să determinăm pe fiecare sortiment cît repre­zintă cheltuielile materiale, deci avem astfel producţia netă pe sortimente, pe baza car­e­e poate calcula pro­ducţia helft «O-nivel de între­prindere. în cadrul biroului plan, pe baza nivelului chel­tuielilor materiale stabilim structura optimă a sortimen­telor de ţesături ce trebuie fabricate în trimestrul II, a­­poi IV ş.am.d. Cunoscind producţia netă pe sortimente se­­poate urmări zilnic realiza­rea indicatorului la nivel de întreprindere. In­secţii se ur- PRODUCTIA NETA PRINCIPALUL INDICATOR DE PLAN măreşte încadrarea în nivelul cheltuielilor materiale pe ba­za bonurilor de consum, avin­­du-se în vedere încadrarea în cotele defalcate din planul preţului de producţie­In secţia filatură am discu­tat cu tovarăşii­ Barabás Lu­dovic, şeful secţiei d_ care ne prezint , bunele rezultate obţinute de colectivul de mun­că de aici, ca o garanţie că în continuare ele vor fi amplifi­cate, îndeosebi sub latura ca­litativă. Creşterea indicelui de utilizare intensivă a maşi­nilor cu inele cu 2 la sută în primele cinci luni, faţă de rea­lizările lunii decembrie din a­­nul trecut, sporirea producti­vităţii muncii fizice cu 2,8 la sută faţă de nivelul realizat în primele cinci luni din anul precedent, depăşirea indicato­rului tone/număr cu 7 la su­tă conturează tabloul bunelor rezultate, ameliorate de la o­­perioadă la alta. Lucrătorii din filatură au urmărit per­manent reducerea consumuri­lor specifice, paralel cu îm­bunătăţirea calităţii firelor. — Trecerea la producţia netă — ne spune interlocuto­rul — înseamnă corelarea op­timă a factorilor de produc­ţie, tehnologici şi de organiza­re a muncii astfel ca din bumbac să rezulte fire cît mai economicoase, de cea mai bu­nă calitate, care să oglindeas­că relaţia existentă intre cos- TREDA NIŢA (Continuare în pag. 2-3) • Concursul pentru ocu­parea posturilor de medici vacante din judeţul Co­­vasna, va avea loc la sediul Direcţiei sanitare, la 4 iu­lie, ora 9, pentru stomato­logie, iar în ziua de 5 iu­lie, ora 9, medicină gene­rală, adulţi şi pediatrie. • Mîine, la ora 8, la pos­turile noastre de radio, pe­­programul I, în cadrul e­­misiunii Radioprogramul satelor, se va transmite „înfrăţiţi în muncă şi i­­dealuri. Rezultate şi pro­iecte ale cooperatorilor (GH. BR.) (Continuare în pag. 2-3) Zilnic zona Gării din oraşul Sfîntu Gheorghe se îm­bogăţeşte cu noi elemente arhitectonice. In imagine un nou bloc de locuinţe care nu de mult a fost dat în folosinţă. Foto : A. BARTHA DUMINICA, LA BAŢANI... „Ne-am gîndit, ne spu­nea tovarăşul Roman Géza, vicepreşedintele Consiliu­lui popular al comunei Bă­­ţani, că drumul spre Casa memorială Benedek Elek ar trebui asfaltat. Vin mulţi vizitatori din toată ţara să vadă unde a trăit şi a creat cunoscutul „Elek-apa“. Sătenii s-au gîndit să le ușureze dru­mul. E și acesta un semn al cinstirii memoriei mare­(D.M.) (Continuare în pag. 3­3) Aspect cotidian de la Sec­ţia de prelucrare a lemnu­lui din Oituz. Foto: A. BARTHA Ziua constructorului de maşini Sărbătoare a muncii, a suc­ceselor şi împlinirilor, Ziua constructorului de maşini a devenit simbolul preţuirii u­­nuuia din cele mai puternice detaşamente ale clasei munci­toare din ţara noastră. Dez­voltarea în ritm înalt a for­ţelor de producţie, repartiza­rea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, prin conti­nuarea fermă a politicii de in­dustrializare, accentuînd pozi­ţia conducătoare a industriei în ansamblul economiei, a con­tribuit şi contribuie la implan­tarea de noi obiective indus­triale în toate judeţele ţării, a deschis noi orizonturi de progres patriei noastre socia­liste. în raportul prezentat la Conferinţa Naţională a Parti­dului Comunist Român din 7—9 decembrie 1977, secreta­rul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia: „Industria noastră — îndeosebi industria construc­ţiilor de maşini, care va ajun­ge la o pondere de circa 36 la sută din totalul producţiei in­dustriale , trebuie să reali­­zeze produse cu caracteristici tehnice şi competitive pe plan mondial.“ în judeţul Covasna, unde în anul 1965 industria construc­ţiilor de maşini reprezenta doar 2 la sută din producţia industrială a judeţului, în a­­nul 1977 ponderea acesteia a crescut la 23,4 la sută. Acest lucru înseamnă, altfel spus, că producţia industriei construc­ţiilor de maşini din anul 1977 este de 3,6 ori mai mare decât întreaga producţie industrială realizată de judeţ în anul 1950. Dar, cel mai semnificativ es­te faptul că, în anul 1980, ponderea producţiei industriei construcţiilor de maşini, în to­talul producţiei industriale a judeţului, va fi de peste 50 la PREDA NIŢA (Continuare în pag. 2-3) Sîmbătă, de dimineaţa pînă seara (V) „Cum v-ar place să vă pe­­treceţi sîmbăta liberă ?“. Am adresat această întrebare ce­lor cu care am discutat des­pre ce este şi cum ar trebui să fie ziua liberă de sîmbătă. Iată, pe scurt, răspunsurile: „Pentru cei cu familie şi, deci, probleme legate de exis­tenţa ei, sîmbăta liberă este o adevărată binefacere. Dar, nu întotdeauna reuşim să facem ce am dori. Aşa că m-aş mul­ţumi cu o frumoasă şi intere­santă seară cultural-distracti­­vă organizată de noi, sau — de fapt, s-ar putea face şi una şi alta — cu o excursie, în colectiv, la o zonă de agre­ment de lingă oraş. Deocam­dată, însă, la noi nu se pune problema unei opţiuni ime­diate, pentru că pînă la toam­nă mai e ceva timp. Vom ve­dea atunci“. (Tana Rozalia, în­treprinderea textilă „Oltul“). Dac-aş reuşi să mă eliberez de treburile pe care orice fe­meie cu doi copii le are, trea­bă altfel destul de complica­tă, aş merge, cu toată familia, undeva unde încă n-am fost —­ mă gîrtdesc la o zonă dre interes turistic”. (Maria I­azăr, întreprinderea de ţigarete). „Mi-aş face un program complet, aş asculta muzică bună, aş încerca şi alte solu­ţii de refacere — sportul e una din ele — şi aş merge, împreună cu colegii de mun­că, la cabana noastră de la Reci, unde avem toate condi­ţiile să ne simţim excelent“. (Junger Tiberiu, I.A.E.A.M.E. Sfîntu Gheorghe). DUMITRU MANOLACHESCU (Continuare In pag. 2—3) & taitemmd, stn autol­o­fana BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ — COVASNA — 8F. QHEORDHC — Tafafon 1 16 09

Next