Cuvîntul Nou, ianuarie 1979 (Anul 12, nr. 2163-2187)

1979-01-03 / nr. 2163

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2163, MIERCURI, 3 IANUARIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI MESAJUL tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­, adresat poporului cu prilejul Anului N­ou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem anul 1978 cu noi şi mari reali­zări în opera de construcţie socialistă. Mun­cind cu abnegaţie şi elan, eroica noastră cla­să muncitoare a asigurat îndeplinirea pro­gramului de dezvoltare şi modernizare a in­dustriei, a cărei producţie a crescut în cei trei ani ai cincinalului într-un ritm mediu de peste 11 la sută. S-au obţinut, de aseme­nea succese deosebite în agricultură, in creş­terea producţiei agricole, în dezvoltarea tu­turor ramurilor economiei naţionale. Ca ur­mare, a sporit avuţia socialistă, venitul na­ţional, ceea ce s-a reflectat în îmbunătăţi­rea condiţiilor de viaţă ale întregului nostru popor. Aplicînd programul de creştere mai rapidă a veniturilor oamenilor muncii, in a­­cest an am încheiat înainte de termen pri­ma etapă a majorării retribuţiilor; de ase­menea, au fost mărite pensiile, alocaţiile pentru copii, s-a trecut la aplicarea săptă­­mînii de lucru reduse. Succese de seamă am obţinut în înflorirea ştiinţei şi învăţămîntului, a creaţiei literar­­artistice, în făurirea culturii noi, socialiste. Toate aceste realizări oglindesc forţa crea­toare a poporului nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, h­otărirea sa de a înfăptui neabătut Programul elaborat de Congresul al XI-lea, unitatea de granit a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în jurul Partidului Comunist — conducătorul încercat al întregii naţiuni pe calea socialis­mului, bunăstării şi fericirii. Pentru minu­natele rezultate obţinute în construcţia so­cialistă în anul 1978, doresc să adresez cla­sei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor fiilor patriei — ro­mâni, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — în­tregului nostru popor, cele mai călite felici­tări, precum şi urări de noi şi lr­ei mari succese în activitatea viitoare. Peste cîteva clipe intrăm in . i 1 — ■ _ prin îndoială, o nouă treaptă în ascensiunea ra­pidă a României pe drumul civilizaţiei şi progresului. Sarcina centrală în acest an este ridicarea la un nivel tot mai înalt a activi­tăţii economico-sociale, realizarea unei cali­tăţi noi, superioare, în întreaga operă de construcţie socialistă. Aceasta impune să va­lorificăm tot mai eficient potenţialul mate­rial şi uman de care dispunem, să promo­văm cu fermitate cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice in toate dome­niile. Ţinînd seama de dificultăţile pe care le generează criza mondială de materii prime şi combustibili, să desfăşurăm o bătălie sus­ţinută împotriva risipei, să asigurăm gospo­dărirea raţională a tuturor mijloacelor, să reducem substanţial consumurile materiale,­­ cheltuielile de producţie, înfăptuind cu fermitate principiile auto­­conducerii muncitoreşti şi autogestiunii în­treprinderilor, folosind pe deplin cadrul de­mocratic de participare a oamenilor muncii la conducerea diferitelor compartimente ale societăţii, să ridicăm spiritul de răspundere al tuturor colectivelor în buna gospodărire a avutului socialist. Să amplificăm ferm măsurile stabilite de partid pentru perfecţionarea continuă a con­ducerii societăţii, a statului, a relaţiilor de producţie şi sociale, pentru introducerea principiilor eticii şi echităţii socialiste în toa­te domeniile, pentru folosirea tot mai lar­gă a cadrului democratic de manifestare li­beră a personalităţii umane în toate dome­niile. Realizând prevederile planului producţiei materiale, vom asigura înfăptuirea integrală a programului de creştere a bunăstării po­porului. Răcind totul pentru satisfacerea ce­rinţelor de viaţă materiale şi spirituale ale maselor, să acţionăm pentru îmbogăţirea continuă a orizontului de cultură al oame­nilor muncii, pentru ridicarea conştiinţei so­cialiste, realizând în viaţă politica partidului , al cărui ţel suprem este omul, făurirea unei vieţi libere, demne şi fericite pentru toţi fiii patriei. (Continuare în pag. a 4-a) REVELION I­ ată-ne deci, trecuţi iarăşi peste pragul unui nou an, privind cu mindrie înapoi şi încredere spre vii­torul ce se prefigurează tot mai aproape, mereu mai lu­minos. In drumul nostru spre împlinire am mai făcut un pas, simţim acum parcă ţe­lul nostru mai apropiat, mai cert. Ne-am străduit, fiecare la locul său, să răspundem chemării partidului pe măsu­ra încrederii ce ni se arată permanent. Dar acum inimile pot rîde fericite, ştiind că tru­da noastră n-a fost zadarnică. Ce poate oferi mai mari sa­tisfacţii decît conştiinţa dato­riei împlinite? Din acest punct de vedere, oamenii muncii co­­văsneni se pot considera cu adevărat mulţumiţi, de vreme ce au putut raporta încă la 31 octombrie îndeplinirea pla­nului producţiei industriale pe primii trei ani ai cincinalului, situîndu-se printre primele judeţe ale ţării şi tot pe un loc de frunte aflîndu-se şi în ce priveşte realizările pe anul ce l-am încheiat. Cit de fireşti sînt în acest context urările pe care cea mai tînără generaţiei a patriei — copiii — le-au făcut părinţilor lor atunci cînd i-au colindat la locurile de muncă. „Din arcul mindru de Car­păţi Români, maghiari, de veacuri fraţi, Sudaţi în comunista vrere, Făurit-au luminoase ere, Gătesc Covasnei noul trai, Pe mioriticul picior de plai, Cavalul dulce­ al doinei de demult Găseşte azi schimbat acest pămînt“. Acestor succese trebuie a­­dâugate cele obţinute de lu­crătorii ogoarelor, care, an de an,­smulg pămintului roade tot mai bogate. Cum au petrecut însă, ulti­mele ceasuri ale lui 1978 şi primele din noul an aceşti oa­meni ai faptelor, mereu în primele rînduri ale luptei pen­tru mai binele patriei ? La TÎIÎGU SECUIESC, unul dintre oraşele ce-şi formează tot mai mult o tradiţie in­dustrială — să nu uităm că aici a intrat de curînd in funcţiune noua întreprindere de izolatori­­electrici de joasă tensiune . Revelionul a fost serbat la cantina-restaurant a întreprinderii de confecţii şi la Clubul orăşenesc. Aici, au venit, însoţiţi de familiile lor, muncitori de la „Secuiana“, ca şi de la alte întreprinderi de pe platforma industrială a oraşului. S-au aflat împreună, în această ultimă noapte a anului, Sütő Éva, Hues László, Tót Maria, Györgyjakab An­dris, Szász Pál, Kálmán Ár­pád — oameni care zi de zi se disting, printr-o muncă susţinută pentru ca produsele ce poartă emblema întreprin­derii să se bucure de bune aprecieri, pretutindeni unde ajung, în ţară sau peste ho­tare. Tot aici, au venit şi muncitori de la întreprinde­rea de şuruburi, mulţumiţi de faptul că şi acest an l-au în­cheiat cu realizări remarcabi­le: 51 milioane lei producţie peste plan, 1,3 milioane Iei valută, obţinute la export, în­deplinirea planului, pe trei ani cu trei luni mai devreme, iar al celui anual cu 35 de zile in devans, contribuind astfel, din plin, la obţinerea rezultatelor prestigioase de în­tregul judeţ. La rîndul lor, tinerii şi-au dat întîlnire la clubul orăşe­nesc, petrecînd într-o atmos­feră specifică vîrstei lor. La SFÎNTU GHEORGHE, Revelionul a fost organizat, pe lingă obişnuitele localuri, şi la cantinele-restaurant ale unor mari întreprinderi. Ast­fel, cei de la cea mai nouă întreprindere a reşedinţei de judeţ au aniversat, odată cu începutul noului an şi un an de activitate — i-am numit aici pe cei din cadrul I.M.A. S.A., unitate care, deşi tînără, se mîndreşte cu faptul că în 1978 şi-a îndeplinit şi depăşit planul la toţi indicatorii, ceea ce le conferă garanţia unor succese asemănătoare şi în acest al patrulea an al cinci­nalului. S-au aflat alături Ko­­rodi György şi Victoria, Szá­­radi Zoltán şi Piroska, Bernád Ferene şi Éva, Marin Nicolae şi Elena, Varză Nicolae, Edee Nicolae, Dénes Attila, Ioan Popa, Andrei Cochior, Tikosi Ernő, Szöcs Sándor, oameni cu care întreprinderea se mîn­dreşte, muncitori aflaţi mereu în rîndul fruntaţilor. La Clubul „Gheorghe Doja“ i-am întâlnit, cum era şi firesc, pe reprezentanţii celei mai vechi unităţi industriale din oraş , întreprinderea textilă Oltul. Peste 170 de persoane, între care Grosz Anton, Dió­szegi Mihály, Kovács András, Ferenc I. János, Égető Béla, Kertész Juliana, Bajka Ferenc, doar o parte dintre artizanii permanentelor succese ale în­treprinderii. Dealtfel, şi în a­­nul care a trecut ei au livrat peste plan 583.000 mp. ţesă­turi, dovadă că, aici, conştiin­ţa muncitorească se reflectă îndeosebi în calitatea muncii. Un alt mare grup de oa­meni ai muncii şi-au petrecut seara de Revelion la cantina­­restaurant a întreprinderii lor , muncitorii din construcţii, cei care vor trebui să ridice în anul în care d­e-abia am intrat peste 3.700 de aparta­mente. La cumpăna anilor s-au aflat împreună Barabás Sándor, Fábián Ignác, C­siki István, Józsa Gyula, Nagy Imre, Balló Imre, Raboti An­drás şi alţi 20 de construc­tori. Mare animaţie a fost în această cea mai lungă noapte a anului la Liceul de filologie­­istorie. Aici şi-au dat intilni­­re tinerii din oraş. 250 de re­prezentanţi ai tuturor între­prinderilor au închinat pen­tru viitoarele succese, încre­zători în forţa pe care le-o dau anii ior. La INTORSURA BUZĂU­LUI, Revelionul a fost orga­nizat la cantina-restaurant a U.F.E.T. şi la Hanul „Pasul Buzăului“. La U.F.E.T., alături de gazde s-au aflat şi munci­tori de la S.M.T.C.F., „Arta Covasnei" şi Cooperativa de consum, unităţile cu rezultate­le cele mai frumoase din a­­nul 1978. Printre cei in cinstea cărora s-a ridicat un pahar în aceas­tă noapte s-au aflat si Aure­lian Pană, Victoria Olaru, Ion Sima, Irina Popica, Nicolae Tohăneanu, Maria Popica, Gheorghe Boriceanu, Constan­tin Tonie, Mircea Ola, Ioan Şelaru şi încă mulţi alţii care s-au numărat printre frun­taşii anului 1978. Un Revelion plin de voio­şie a fost cel de la hotelul Cer­bul“ din Covasna. Aici, in organizarea B.T.T. şi-au dat întîlnire 550 de tineri din şapte judeţe ale ţării: Brăila, Ialomiţa, Teleorman, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Covasna. A fost prezentă toată „garni­tura“ menită să facă cit mai plăcute aceste clipe: muzica bună, momente vesele, tom­bolă, dans ş.a.m.d. Prieteniile s-au legat degrabă, „graniţele" dintre judeţe au dispărut ra­pid, dominantă fiind doar voia bună. Acum, cînd am păşit deja în noul an — un an ce va fi decisiv pentru realizarea sar­cinilor ce ne revin tuturor în cincinalul revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, an în care pornim GABRIEL FLORESCU (Continuare în pag. 2—3)

Next