Cuvîntul Nou, ianuarie 1979 (Anul 12, nr. 2163-2187)
1979-01-15 / nr. 2173
C ei din generaţia aflată acum la cea de-a doua tinereţe, ca să nu mai vorbim de cei vîrstnici, îşi amintesc cu siguranţă întîmplări de felul aceleia în care, învăţînd unul dimineaţa, altul după-amiază (într-o şcoală sătească cu o sală de Satul de azi... clasă), doi fraţi trebuiau să se aştepte unul pe celălalt ca să-şi împrumute încălţările. Acesta era satul, satul cel de-acum 25—30 de ani. Ce înseamnă el astăzi ? Transformări extraordinare i-au schimbat faţa, nivelul de trai şi de cultură, i-au schimbat mentalitatea, pretenţiile, îndreptăţite a fi mai mari, mereu mai mari, apropiindu-l de oraş. Pentru că începusem cu amintirile despre copii, iată şi una foarte nouă. Cu cîteva luni în urmă în foarte frumoasa sală de sport a şcolii din Bâţanii Mari, profesorul făcea observaţie unui elev nu pentru că nu ar fi avut ochi- JOAN DRAGÁN (Continuare in pag a 4-a) Proletari din toate fârile, uniti-vâ ! yJJDFTj'L COVAJW L# '-ASV- j-» Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2173, LUNI, 15 IANUARIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI In cariera de cărbune de la suprafață de la Raeos VALORIFICAREA FONDULUI DE IDEI -element dinamizator al eficienţei economice Ritmul noutăţilor ştiinţifice şi tehnice ne oferă posibilitatea de a obţine o eficienţă sporită în condiţiile economisirii continue a muncii, a resurselor materiale şi energetice. Nu întîmplător actualul cincinal este definit în Programul partidului ca cincinalul revoluţiei tehnicoştiinţifice, al afirmării cuceririlor ştiinţifice cele mai avansate în toate sectoarele economiei naţionale. La Conferinţa Naţională din 1977 se subliniau sarcinile în domeniul asimilării de produse şi tehnologii, al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice. În cele ce urmează vom reliefa cîteva preocupări ale personalului muncitor de la întreprinderea de ţigarete din oraşul reşedinţă de judeţ, pentru valorificarea în practică a gîndirii tehnice de masă. Inteligenţa tehnică a colectivului de muncă de aici se materializează şi în cele 17 studii de organizare şi raţionalizare ca s-au realizat în anul trecut. Reţinem cîteva din cele mai eficiente: • schimbarea sistemului de antrenare a benzii colectoare de la mesele de ales foi de tutun 0 utilizarea agregatului de confecţionat ţigarete cu filtru pentru fabricarea ţigaretelor fără filtru la o economie de 58.000 lei pe an 0 modificarea instalaţiei de ventilaţie la punctul de capreducerea cheltuielilor de producţie cu 40.000 lei pe an. Rezultatele economice ale studiilor efectuate in anul trecut se ridică la o economie de peste 100.000 lei, aceasta ca urmare a preocupării consecvente pentru valorificarea fondului de idei — element dinamizator al eficienței economice. Concludent in afinanciar, Páll Andrei — tehnician, Gáli Emeric, Dima Alexandru, Sánta Ștefan — maiștri, Égető Géza — subinginer, Wolf Emil — lăcătuş mecanic S-a. După cum ne informează tovarășul Eugen Lazăr, inginer la O.P.M., pentru acest an, s-a întocmit un plan ce cuprinde propuneri pentru noi teme de studiu, în prezent fiind în curs de experimentare alte studii ce urmează a fi aplicate în practică, cum ar fi: valorificarea unor noi reţete pentru materiale de lipit; confecţionarea unor handbachene din materiale cu rezistenţă sporită. Studiile se fac, în principal, în urma dezbaterilor la şedinţele ce au loc la cabinetul tehnic şi la care participă toţi factorii de răspundere în ce priveşte creaţia tehnico- VASILICA BOANCA (Continuare In pag. 2—3) Creaţia tehnico-ştiinţifică de masă la cote superioare rare a tutunului tăiat in vederea reducerii concentraţiei de praf — a asigugurat îmbunătăţirea condiţiilor de muncă • prelucrarea automată a datelor în cadrul compartimentului financiar-contabil — operativitate în urmărirea evidenţei primare , înlocuirea cuplungului de siguranţă cu ştifturi de alamă, cu cuplung de siguranţă cu bileAcest sens este faptul că numărul studiilor aplicate în producţie a crescut de la an la an: în 1976, primul an al cincinalului, au fost realizate 12 studii, iar în 1977 — 14 studii. In acest context merită să amintim cîteva nume care au adus o contribuţie de seamă la creaţia tehnicoştiinţifică de masă: I’opa Sarolta — contabil-şef, Márton Elena — şef birou .r.3 - rr__# Militantul socialist ŞTEFAN GHEORGHIU -100 DE ANI DE LA NAŞTERE Se împlinesc azi, 100 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, una dintre cele mai reprezentative figuri de militanţi ai mişcării noastre socialiste şi muncitoreşti de la începutul acestui veac şi pînă în preajma primului război mondial. F. a desfăşurat cu pasiune revoluţionară şi cu neclintită încredere în justeţea cauzei drepte a muncitorimii asuprite o neobosită activitate organizatorică şi propagandistică, afirmîndu-se şi ca un *-■■...... - ■■■ talentat gazetar în presa socialistă. Evocînd figura luminoasă a acestui înflăcărat luptător revoluţionar, reproducem mai în ....................... ţn cîteva fragmente dintr-un articol publicat în presa socialistă a vremii de unul dintre tovarăşii săi de luptă, Gh. M. Vasilescu, la 12 ani de la moartea lui Ştefan Gheorghiu: „Cu prilejul arestării lui în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907 a fost bătut cu frînghia udă şi ţinut săptămîni întregi pe cimentul stropit cu apă... înzestrat cu un minunat dar oratoric, avînd o puternică intuiţie a oamenilor şi a lucrurilor, precum şi trainice cunoştinţe ,căpătate prin citit şi discuţii, Ştefan Gheorghiu devenise chintesenţa propagandistului revoluţionar al proletariatului. Era un adine răscolitor de mulţimi, pe care o electriza prin verva şi umorul lui, puse în serviciul cauzei... Pe cit de convingător în vorbire, pe atît de iscusit era şi în scris, în coloanele României muncitoare, organul mişcării noastre pînă în 1914, Gheorghiu a publicat documentate anchete asupra vieţii de sclavi a muncitorilor petrolişti, care, prin bogăţia materialului conţinut şi prin magistrala lui tratare puteau rivaliza cu adevărate studii în acest domeniu.“ (Viaţa muncitoare, nr. 23 din 15 iulie 1926. Articol repro- I. KÖVES 1859 — Permanenţa ideii de unire, de unitate Vom sărbători curînd 120 de ani de la Unirea Principatelor române, Moldova şi Muntenia, eveniment de tulburătoare aduceri aminte, de emoţionante rememorări de documente, de cîntece slăvind opera înaintaşilor, împlinirea marilor năzuinţi dintotdeauna ale poporului român. Evenimentul de acum 120 de ani reprezintă încununarea unei idei cu valoare de permanenţă absolută în istoria de peste 2000 de ani a poporului nostru, la înfăptuirea unirii înscriindu-şi contribuţia moldovenii, muntenii şi transilvănenii. Opera maselor de acum 120 de ani conduse de înflăcăraţi patrioţi călăuziţi de ideile avansate ale vremii lor a fost dusă mai departe, iar la 1 decembrie 1918 a fost făurit statul român unitar prin unirea Transilvaniei cu România. Sunt evenimente care, fiecare în parte, au deschis porţi pentru o nouă istorie a poporului nostru. Sunt evenimente care i-au deschis poporului nostru drumul spre dezvoltarea sa liberă din anii de după eliberare, ca urmare a unor eroice bătălii desfăşurate sub conducerea comuniştilor. ..Actul unirii — sublinia tovarăşul Nicolae Geauşescu — nu este o întîmplare, rezultatul unor momente conjuncturale, ci consecinţa unor cerinţe logice, rodul luptei maselor largi populare hotărîte să facă totul pentru a se uni intr-un stat unitar, conştiente că numai în acest fel îşi puteau deschide calea spre progres, spre afirmarea cu drepturi depline în rîndul celorlalte popoare şi naţiuni ale lumii.“ Lupta pentru unire s-a desfăşurat într-o strînsă, firească şi permanentă asociere cu marele ideal al independenţei şi suveranităţii naţionale. Prin unirea Moldovei cu Muntenia masele populare, adevăratele făuritoare ale actului istoric de acum 120 de ani, vedeau pe bună dreptate şi crearea pre- ŞTEFAN PETRARU (Continuare în pag 2-3) Gata de start. La S.M.A. Sfintu Gheorghe reparaţiile tractoarelor se află în grafic, astfel că această importantă acţiune se va încheia la 20 februarie. Foto: BARTHA ARITAl) Continuare în pag. 2—31