Cuvîntul Nou, ianuarie 1979 (Anul 12, nr. 2163-2187)

1979-01-15 / nr. 2173

C­ ei din generaţia aflată acum la cea de-a doua tinereţe, ca să nu mai vorbim de cei vîrstnici, îşi amintesc cu siguranţă întîm­­plări de felul aceleia în ca­re, învăţînd unul dimineaţa, altul după-amiază (într-o şcoală sătească cu o sală de Satul de azi... clasă), doi fraţi trebuiau să se aştepte unul pe­ celălalt ca să-şi împrumute încălţările. Acesta era satul, satul cel de-acum 25—30 de ani. Ce înseamnă el astăzi ? Trans­formări extraordinare i-au schimbat faţa, nivelul de trai şi de cultură, i-au schimbat mentalitatea, pretenţiile, în­dreptăţite a fi mai mari, me­reu mai mari, apropiindu-l de oraş. Pentru că începusem cu a­­mintirile despre copii, iată şi una foarte nouă. Cu cîteva luni în urmă în foarte fru­moasa sală de sport a şcolii din Bâţanii Mari, profesorul făcea observaţie unui elev nu pentru că nu ar fi avut ochi- JOAN DRAGÁN (Continuare in pag a 4-a) Proletari din toate fârile, uniti-vâ ! yJJDFTj'L COVAJW L# '-ASV- j-» Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2173, LUNI, 15 IANUARIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI In cariera de cărbune de la suprafață de la Raeos VALORIFICAREA FONDULUI DE IDEI -element dinamizator al eficienţei economice­ ­ Ritmul noutăţilor ştiin­ţifice şi tehnice ne oferă posibilitatea de a obţine o eficienţă sporită în condi­ţiile economisirii continue a muncii, a resurselor materiale şi energetice. Nu întîmplător actualul cin­cinal este definit în Pro­gramul partidului ca cin­cinalul revoluţiei tehnico­­ştiinţifice, al afirmării cu­ceririlor ştiinţifice cele mai avansate în toate sec­toarele economiei naţiona­le. La Conferinţa Naţiona­lă din 1977 se subliniau sarcinile în domeniul asi­milării de produse şi teh­nologii, al cercetării ştiin­ţifice şi dezvoltării teh­nologice. În cele ce urmează vom reliefa cîteva preocupări ale personalului muncitor de la întreprinderea de ţigarete din oraşul reşe­dinţă de judeţ, pentru valo­rificarea în practică a gîn­­dirii tehnice de masă. In­teligenţa tehnică a colec­tivului de muncă de aici se materializează şi în ce­le 17 studii de organizare şi raţionalizare ca s-au realizat în anul trecut. Re­ţinem cîteva din cele mai eficiente: • schimbarea sistemului de antrenare a benzii colectoare de la mesele de ales foi de tu­tun 0 utilizarea agregatu­lui de confecţionat ţigare­te cu filtru pentru fabri­carea ţigaretelor fără fil­tru­­ la o economie de 58.000 lei pe an 0 modi­ficarea instalaţiei de ven­tilaţie la punctul de cap­reducerea cheltuielilor de producţie cu 40.000 lei pe an. Rezultatele economice ale studiilor efectuate in anul trecut se ridică la o eco­nomie de peste 100.000 lei, aceasta ca urmare a pre­ocupării consecvente pen­tru valorificarea fondului de idei — element dina­mizator al eficienței eco­nomice. Concludent in a­financiar, Páll Andrei — tehnician, Gáli Em­eric, Dima Alexandru, Sánta Ștefan — maiștri, Égető Géza — subinginer, Wolf Emil — lăcătuş mecanic S-a. După cum ne informea­ză tovarășul Eugen Lazăr, inginer la O.P.M., pentru acest an, s-a întocmit un plan ce cuprinde propu­neri pentru noi teme de studiu, în prezent fiind în curs de experimentare al­te studii ce urmează a fi aplicate în practică, cum ar fi: valorificarea unor noi reţete pentru materia­le de lipit; confecţionarea unor handbachene din materiale cu rezistenţă sporită. Studiile se fac, în principal, în urma dezba­terilor la şedinţele ce au loc la cabinetul tehnic şi la care participă toţi fac­torii de răspundere în ce priveşte creaţia tehnico- VASILICA BOANCA (Continuare In pag. 2—3) Creaţia tehnico-ştiinţifică de masă la cote superioare rare a tutunului tăiat in vederea reducerii concen­traţiei de praf — a asigu­­gurat îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă • pre­lucrarea automată a date­lor în cadrul comparti­mentului financiar-conta­­bil — operativitate în ur­mărirea evidenţei prima­re , înlocuirea cuplun­­gului de siguranţă cu ştif­­turi de alamă, cu cuplung de siguranţă cu bile­A­cest sens este faptul că numărul studiilor aplicate în producţie a crescut de la an la an: în 1976, pri­mul an al cincinalului, au fost realizate 12 studii, iar în 1977 — 14 studii. In a­­cest context merită să a­­mintim cîteva nume care au adus o contribuţie de seamă la creaţia tehnico­­ştiinţifică de masă: I’opa Sarolta — contabil-şef, Márton Elena — şef birou .r.3 - rr__# Militantul socialist ŞTEFAN GHEORGHIU -100 DE ANI DE LA NAŞTERE­­ Se împlinesc azi, 100 de ani de la naşterea lui Ştefan Gheorghiu, una dintre cele mai reprezentative figuri de mi­litanţi ai mişcării noastre socialiste şi muncitoreşti de la înce­putul acestui veac şi pînă în preajma primului război mon­­dial. F.­ a desfăşurat cu pasiune revoluţionară şi cu neclin­tită încredere în justeţea cauzei drepte a muncitorimii asu­prite o neobosită activitate organizatorică şi propagandistică, afirmîndu-se şi ca un *-■■...... - ■■■ talentat gazetar în presa socialistă. Evocînd figura luminoasă a acestui înflăcărat lup­tător revoluţionar, reproducem mai în­ ....................... ţn­ cîteva fragmente dintr-un articol publicat în presa socialistă a vremii de unul dintre tovarăşii săi de luptă, Gh. M. Vasilescu, la 12 ani de la moartea lui Ştefan Gheorghiu: „Cu prilejul arestării lui în timpul răs­coalei ţărăneşti din 1907 a fost bătut cu frînghia udă şi ţi­nut săptămîni întregi pe cimentul stropit cu apă... înzes­trat cu un minunat dar oratoric, avînd o puternică intuiţie a oamenilor şi a lucrurilor, precum şi trainice cunoştinţe ,căpătate prin citit şi discuţii, Ştefan Gheorghiu devenise chintesenţa propagandistului revoluţionar al proletariatului. Era un adine răscolitor de mulţimi, pe care o electriza prin verva şi umorul lui, puse în serviciul cauzei... Pe cit de convingător în vorbire, pe atît de iscusit era şi în scris, în coloanele României muncitoare, organul mişcării noastre pînă în 1914, Gheorghiu a publicat documentate anchete asupra vieţii de sclavi a muncitorilor petrolişti,­­ care, prin bogăţia materialului con­ţinut şi prin magistrala lui tratare puteau rivaliza cu adevărate studii în acest domeniu.“ (Viaţa muncitoare, nr. 23 din 15 iulie 1926. Articol repro- I. KÖVES 1859 — Permanenţa ideii de unire, de unitate Vom sărbători curînd 120 de ani de la Unirea Principatelor române, Moldova şi Muntenia, eveniment de tulburătoare adu­ceri aminte, de emoţionante rememorări de documente, de cîntece slăvind opera înain­taşilor, împlinirea marilor năzuinţi dintot­­deauna ale poporului român. Evenimentul de acum 120 de ani reprezintă încununarea unei idei cu valoare de permanenţă abso­lută în istoria de peste 2000 de ani a po­porului nostru, la înfăptuirea unirii înscriin­­du-şi contribuţia moldovenii, muntenii şi transilvănenii. Opera maselor de acum 120 de ani con­duse de înflăcăraţi patrioţi călăuziţi de idei­le avansate ale vremii lor a fost dusă mai departe, iar la 1 decembrie 1918 a fost fău­rit statul român unitar prin unirea Transil­vaniei cu România. Sunt evenimente care, fiecare în parte, au deschis porţi pentru o nouă istorie a po­porului nostru. Sunt evenimente care i-au deschis poporului nostru drumul­ spre dez­voltarea sa liberă din anii de după elibera­re, ca urmare a unor eroice bătălii desfăşu­rate sub conducerea comuniştilor. ..Actul unirii — sublinia tovarăşul Nicolae Geauşescu­ — nu este o întîmplare, rezulta­tul unor momente conjuncturale, ci consecin­ţa unor cerinţe logice, rodul luptei maselor largi populare hotărîte să facă totul pentru a se uni intr-un stat unitar, conştiente că numai în acest fel îşi puteau deschide ca­lea spre progres, spre afirmarea cu drepturi depline în rîndul celorlalte popoare şi na­ţiuni ale lumii.“ Lupta pentru unire s-a desfăşurat într-o strînsă, firească şi permanentă asociere cu marele ideal al independenţei şi suverani­tăţii naţionale. Prin unirea Moldovei cu Muntenia masele populare, adevăratele fău­ritoare ale actului istoric de acum 120 de ani, vedeau pe bună dreptate şi crearea pre- ŞTEFAN PETRARU (Continuare în pag 2-3) Gata de start. La S.M.A. Sfintu Gheorghe reparaţiile tractoarelor se află în grafic, astfel că această importantă acţiune se va încheia la 20 februarie. Foto: BARTHA ARITAl) ­Continuare în pag. 2—31

Next