Cuvîntul Nou, februarie 1979 (Anul 12, nr. 2188-2211)
1979-02-01 / nr. 2188
RESTANŢELE VOR FI RECUPERATE Colectivul de muncă de la întreprinderea textilă „Oltul" din Sfintu Gheorghe a înregistrat în anul precedent depăşiri importante la majoritatea indicatorilor economici. La fel ca şi în anul trecut, remarcăm ritmul susţinut de lucru la majoritatea locurilor de muncă, dovadă a angajării fiecărui om de aici în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan din acest an. Cu toate acestea, în primele două decade ale lunii ianuarie, realizările la producţia fizică au rămas în urma prevederilor de plan. Mai concret, această perioadă a fost încheiată cu o restanţă de 150.000 mp. la ţesături din bumbac. De ce s-a ajuns la aceste restanţe? In amintita perioadă, întreprinderea a întîmpinat greutăţi în efectuarea transportului pentru aprovizionarea cu diferiţi coloranţi şi chimicale. Aceeaşi situaţie se prezintă şi la asigurarea cu ţesături crude pentru finisare, produse ce se execută prin cooperare cu diferite alte întreprinderi din ţară. Excluzînd aceste excepţii ne-am interesat — pe cînd recuperarea restanţelor? La această întrebare ne-a dat răspuns ing. Ferencz loan, şeful biroului plan. — Vom recupera restanţa. In acest scop, urmărim ca aprovizionarea să se desfăşoare ritmic şi integral, asigurîndu-se pentru aceasta maşini de transport, iar la unele întreprinderi din ţară s-au trimis delegaţi din partea noastră pentru redresarea acestei situaţii. Afirmaţia interlocutorului nostru este confirmată şi de următoarele date: în ultimaperioadă planul zilnic la producţia fizică a fost depăşit cu 8, 10,2, 16,2, 24,5 la sută. Evident, harnicul colectiv de muncă de aici, aşa cum dealtfel a demonstrat-o şi pînă acum, va realiza şi chiar depăşi prevederile planului la producţia fizică. V. BOANCA cotidian • Unul dintre membrii juriului, actorul Orbán Károly, de la Teatrul maghiar de stat din Sfântu Gheorghe, avea numai cuvinte de laudă la adresa brigăzilor artistice şi montajelor literare, din zona Intorsurii Buzăului, prezente la faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Laude îndreptăţite, nu numai pentru că ele UR obţin unui specialist, ci şi pentrucă formaţiile întorsurene s-au clasat printre fruntaşe, obţinînd, prin brigada artistică a Cooperativei „Arta Covasnei“ şi formaţia de montaj literar a Casei orăşeneşti de cultură, două locuri. Felicitări! (I.D.) • O lăudabilă (şi de mult aşteptată) idee organizatorică pentru sezonul estival: formaţiile artistice, cîştigătoare ale fazelor judeţene, vor prezenta, prin rotaţie, programe artistice în cele patru staţiuni balneoclimaterice din judeţ. (I.D.) • Duminică, 4 februarie, în toate localităţile judeţului vor avea loc olimpiadele elevilor din gimnazii (la fizică, limba română, limba maghiară, limbi străine şi istorie) şi licee (la fizică). Să le urăm tuturor participanţilor mult succes ! (G.F.) (Continuare în pag. 23) Proletari din toots farifs,tinitivu ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2188, JOI, 1 FEBRUARIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI ()iizXli de perete — oglindă şi activitaţlii oamenilor minimii Mijloacele de care dispune propaganda vizuală pentru a veni în sprijinul realizării sarcinilor de plan, dintr-o unitate economică sau alta, sunt diverse, de la panouri, grafice „reflectoare“ şi vitrine ale calităţii pînă la gazetele de perete şi satirice. Cum sînt folosite, pentru a vorbi, intr-adevăr, de o eficienţă a lor? — Iată întrebarea la care vom căuta să răspundem într-un ciclu de articole avînd ca interlocutori secretari ai comitetelor de partid, ai organizaţiilor de bază sau secretari adjuncţi cu problemele de propagandă. Pentru articolul de față interlocutor ne-a fost tovarăşul Alexandru Dima, secretarul Comitetului de partid al în IOAN NEGULICI (Continuare în pag. 2—3) F uncţionarea asociaţiilor de locatari a căpătat un cadru unitar odată cu intrarea în vigoare a Decretului 387 din 1977, amintitul act normativ asigurînd cadrul legal al desfăşurării activităţii acestor organisme obşteşti. La timpul cuvenit s-a procedat la prelucrarea acestui decret cu toţi cei care făceau parte din conducerile asociaţiilor, cu toţi locatarii, tocmai cu scopul de a face mai bine înţelese prevederile actului, pentru a preîntîmpina eventualele abateri. Cu toate acestea iată că, aşa după cum ne-au informat organele în drept, în ultimele cîteva luni au fost depistate patru cazuri de încălcare a Decretului 387, încălcări ce se referă mai ales la aspecte... financiare. Ne vom opri în cele ce urmează asupra unuia dintre acestea cu scopul de a înfăţişa atît modul concret în care s-a produs eludarea legii — deci a mecanismului infracţional — cît şi cauzele generatoare ale unor atari stări de fapt... B.A. din Sfîntu Gheorghe, încadrată la o întreprindere din oraş, funcţiona şi în calitate de administrator la o asociaţie de locatari din acelaşi oraş. Funcţiona în această calitate de la 1 ianuarie 1978, avînd ca principale atribuţii defalcarea pe apartamente a cheltuielilor de întreţinere facturate de I.J.G. C.L., precum şi încasarea sumelor respective şi depunerea lor la casieria unităţii. Aşa după cum aflăm din dosarul de cercetare penală, vreme de trei luni lucrurile au decurs normal în sensul că B.A. s-a menţinut în condiţiile impuse de lege. Mai pe scurt, cu încasa atrta depunea — adică valoarea facturii emise de întreprindere. Incepînd însă din luna aprilie lucrurile se schimbă şi ca urmare apar inadvertenţe în evidenţa contabilă a asociației, în genere sumele depuse fiind mai mici decit cele încasate de la locatari. In felul acesta pînă-n luna noiembrie a anului trecut B.A. delapidează ceva mai mult de 15.000 lei! Sesizate, organele în drept efectuează un control. Ce sa constată? In perioada 27 septembrie — 12 octombrie s-au emis de către administrator 118 chitanţe atestînd încasarea sumei de 15.569 lei. Din aceşti bani se predau la I.J. G.C.L. 13.238 lei, la care, da- CONSTANTIN NIŢU [Continuare în pag. 2—3) Atitudini împuterniciţi de a... delapida ? Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii Miercuri a avut loc şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Agriculturii. In spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 ianuarie a.c., Biroul Executiv a dezbătut şi şi-a însuşit în totalitate propunerile de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agriculturii şi industriei alimentare, de creare a consiliilor unice agro-industriale, de stat şi cooperatiste, propuneri elaborate din iniţiativa şi sub conducerea directă a secretarului general al Partidului Comunist Român. Apreciind rezultatele bune obţinute în dezvoltarea agriculturii, ca urmare a condiţiilor create de conducerea partidului şi statului, a grijii permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul Executiv a subliniat importanţa deosebită a noilor măsuri, menite să elimine o serie de neajunsuri şi lipsuri, să dea un nou şi puternic impuls dezvoltării întregii activităţi din agricultură şi industria alimentară. S-a subliniat că măsurile privind conducerea pe bază unitară, a întregii agriculturi, aplicarea tehnologiilor moderne, creşterea răspunderii tuturor lucrătorilor şi specialiştilor, folosirea la un nivel superior a bazei tehnico-materiale din unităţile de producţie, cercetare şi învăţămînt vor contribui la realizarea şi depăşirea sarcinilor puse în faţa agriculturii în etapa actuală, sporindu-şi în tot mai mare măsură aportul la creşterea avuţiei naţionale. Biroul Executiv, în numele Consiliului Naţional, se angajează faţă de conducerea partidului, de tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, să depună, în continuare, toate eforturile pentru ca anul 1979 să însemne începutul unei noi perioade în dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în ţara noastră, în realizarea unei pro(Continuare în pag. a 4-a) Valorificarea raţională a fondului funciar (1) IMPORTANŢA CUNOAŞTERII CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE In cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice una din problemele principale din agricultură, pentru mărirea producţiilor agricole este valorificarea superioară a fondului funciar, a principalului mijloc de producţie din agricultură — pămîntul. Menţinerea şi ridicarea nivelului de fertilitate a solurilor, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de nutriţie determină eficienţa investiţiilor, influenţează folosirea bazei tehnico-materiale şi printr-o interacţiune reciprocă cu mecanizarea şi chimizarea, hotărăşte în cea mai mare măsură soarta producţiei. Este de la sine înţeles străduinţa agricultorului de a cunoaşte cît mai bine solul, principiile nutriţiei minerale, valorificarea studiilor agrochimice şi problemele de fertilizare. In procesul de intensivizare al producţiei agricole un loc foarte important îl ocupă Prof. dr. doc. CSAPÓ M. IOSIF, dr. ing. CSAPÓ I. IOSIF [Continuare în pag. 2—3)