Cuvîntul Nou, februarie 1979 (Anul 12, nr. 2188-2211)

1979-02-01 / nr. 2188

RESTANŢELE VOR FI RECUPERATE Colectivul de muncă de la întreprinderea textilă „Oltul" din Sfintu Gheorghe a înre­gistrat în anul precedent de­păşiri importante la majori­tatea indicatorilor economici. La fel ca şi în anul trecut, remarcăm ritmul susţinut de lucru la majoritatea locurilor de muncă, dovadă a angajă­rii fiecărui om de aici în rea­lizarea şi depăşire­a sarcinilor de plan din acest an. Cu toate acestea, în primele două decade ale lunii ianuarie, rea­lizările la producţia fizică au rămas în urma prevederilor de plan. Mai concret, această perioadă a fost încheiată cu o restanţă de 150.000 mp. la ţesături din bumbac. De ce s-a ajuns la aceste restanţe? In amintita perioa­dă, întreprinderea a întîmpi­­nat greutăţi în efectuarea transportului pentru aprovi­zionarea cu diferiţi coloranţi şi chimicale. Aceeaşi situaţie se prezintă şi la asigurarea cu ţesături crude pentru fini­sare, produse ce se execută prin cooperare cu diferite alte întreprinderi din ţară. Excluzînd aceste excepţii ne-am interesat — pe cînd recuperarea restanţelor? La această întrebare ne-a dat răspuns ing. Ferencz loan, şe­ful biroului plan. — Vom recupera restanţa. In acest scop, urmărim ca a­­provizionarea să se desfăşoa­re ritmic şi integral, asigu­­rîndu-se pentru aceasta ma­şini de transport, iar la unele întreprinderi din ţară s-au trimis delegaţi din partea noastră pentru redresarea a­­cestei situaţii. Afirmaţia interlocutorului nostru este confirmată şi de următoarele date: în ultima­­perioadă planul zilnic la pro­ducţia fizică a fost depăşit cu 8, 10,2, 16,2, 24,5 la sută. Evident, harnicul colectiv de muncă de aici, aşa cum dealtfel a demonstrat-o şi pî­­nă acum, va realiza şi chiar depăşi prevederile planului la producţia fizică. V. BOANCA cotidian • Unul dintre membrii juriului, actorul Orbán Károly, de la Teatrul ma­ghiar de stat din Sfântu Gheorghe, avea numai cu­vinte de laudă la adresa brigăzilor artistice şi mon­tajelor literare, din zona Intorsurii Buzăului, pre­zente la faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“. Laude îndreptăţite, nu numai pentru că ele UR ob­ţin unui specialist, ci şi pentru­­că formaţiile întorsurene s-au clasat printre fruntaşe, ob­­ţinînd, prin brigada artis­tică a Cooperativei „Arta Covasnei“ şi formaţia de montaj literar a Casei o­­răşeneşti de cultură, două locuri­­. Felicitări! (I.D.) • O lăudabilă (şi de mult aşteptată) idee orga­nizatorică pentru sezonul estival: formaţiile artisti­ce, cîştigătoare ale fazelor judeţene, vor prezenta, prin rotaţie, programe ar­tistice în cele patru sta­­­ţiuni balneoclimaterice din judeţ. (I.D.) • Duminică, 4 februarie, în toate localităţile jude­ţului vor avea loc olimpia­dele elevilor din gimnazii (la fizică, limba română, limba maghiară, lim­bi străine şi istorie) şi licee (la fizică). Să le urăm tu­turor participanţilor mult succes ! (G.F.) (Continuare în pag. 2­3) Proletari din toots farifs,tinitivu ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2188, JOI, 1 FEBRUARIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI ()iizX­li de perete — oglindă şi activitaţlii oamenilor minimii Mijloacele de care dispune propaganda vizuală pentru a veni în sprijinul realizării sarcinilor de plan, dintr-o u­­nitate economică sau alta, sunt diverse, de la panouri, grafice „reflectoare“ şi vitrine ale calităţii pînă la gazetele de perete şi satirice. Cum sînt folosite, pentru a vorbi, intr-adevăr, de o eficienţă a lor? — Iată întrebarea la care vom căuta să răspundem în­tr-un ciclu de articole avînd ca interlocutori secretari ai comitetelor de partid, ai orga­nizaţiilor de bază sau secre­­tari­ adjuncţi cu problemele de propagandă. Pentru articolul de față in­terlocutor ne-a fost tovarăşul Alexandru Dima, secretarul Comitetului de partid al în­ IOAN NEGULICI (Continuare în pag. 2—3) F­ uncţionarea asociaţiilor de locatari a căpătat un cadru unitar odată cu intrarea în vigoare a De­cretului 387 din 1977, aminti­tul act normativ asigurînd cadrul legal al desfăşurării activităţii acestor organisme obşteşti. La timpul cuvenit s-a procedat la prelucrarea acestui decret cu toţi cei care făceau parte din conducerile asociaţiilor, cu toţi locatarii, tocmai cu scopul de a face mai bine înţelese prevederile actului, pentru a preîntîmpi­­na eventualele abateri. Cu toate acestea iată că, aşa du­pă cum ne-au informat orga­nele în drept, în ultimele cî­­teva luni au fost depistate patru cazuri de încălcare a Decretului 387, încălcări ce se referă mai ales la aspecte... financiare. Ne vom opri în cele ce urmează asupra u­nuia dintre acestea cu scopul­­ de a înfăţişa atît modul con­cret în care s-a produs eluda­rea legii — deci a mecanis­mului infracţional — cît şi cauzele generatoare ale unor atari stări de fapt... B.A. din Sfîntu Gheorghe, încadrată la o întreprindere din oraş, funcţiona şi în cali­tate de administrator la o a­­sociaţie de locatari din ace­laşi oraş. Funcţiona în aceas­tă calitate de la 1 ianuarie 1978, avînd ca principale atri­buţii defalcarea pe aparta­mente a cheltuielilor de în­treţinere facturate de I.J.G. C.L., precum şi încasarea sumelor respective şi depune­rea lor la casieria unităţii. Aşa după cum aflăm din dosarul de cercetare penală, vreme de trei luni lucrurile au decurs normal în sensul că B.A. s-a menţinut în con­diţiile impuse de lege. Mai pe scurt, cu­ încasa atrta depunea — adică valoarea facturii e­­mise de întreprindere. Ince­­pînd însă din luna aprilie lu­crurile se schimbă şi ca ur­mare apar inadvertenţe în e­­videnţa contabilă a asociației, în genere sumele depuse fiind mai mici decit cele încasate de la locatari. In felul acesta pînă-n luna noiembrie a anu­lui trecut B.A. delapidează ceva mai mult de 15.000 lei! Sesizate, organele în drept efectuează un control. Ce sa constată? In perioada 27 sep­tembrie — 12 octombrie s-au emis de către administrator 118 chitanţe atestînd încasa­rea sumei de 15.569 lei. Din aceşti bani se predau la I.J. G.C.L. 13.238 lei, la care, da- CONSTANTIN NIŢU [Continuare în pag. 2—3) Atitudini­­ împuterniciţi de a... delapida ? Şedinţa Biroului Executiv al­­­­ Consiliului Naţional al Agriculturii Miercuri a avut loc şedin­ţa Biroului Executiv al Con­siliului Naţional al Agricul­turii, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, primul mi­nistru al guvernului, pre­şedintele Consiliului Naţional al Agriculturii. In spiritul indicaţiilor da­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 ianuarie a.c., Biroul Executiv a dezbătut şi şi-a însuşit în totalitate pro­punerile de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi pla­nificării agriculturii şi indus­triei alimentare, de creare a consiliilor unice agro-indus­­triale, de stat şi cooperatis­te, propuneri elaborate din iniţiativa şi sub conducerea directă a secretarului gene­ral al Partidului Comunist Român. Apreciind rezultatele bune obţinute în dezvoltarea agri­culturii, ca urmare a condi­ţiilor create de conducerea partidului şi statului, a grijii permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul E­­xecutiv a subliniat importan­ţa deosebită a noilor măsuri, menite să elimine o serie de neajunsuri şi lipsuri, să dea un nou şi puternic impuls dezvoltării întregii activităţi din agricultură şi industria alimentară. S-a subliniat că măsurile privind conducerea pe bază unitară, a întregii a­­griculturi, aplicarea tehnolo­giilor moderne, creşterea răs­punderii tuturor lucrătorilor şi specialiştilor, folosirea la un nivel superior a bazei tehnico-materiale din unităţi­le de producţie, cercetare şi învăţămînt vor contribui la realizarea şi depăşirea sarci­nilor puse în faţa agricultu­rii în etapa actuală, sporin­­du-şi în tot mai mare măsu­ră aportul la creşterea avu­ţiei naţionale. Biroul Executiv, în nume­le Consiliului Naţional, se an­gajează faţă de conducerea partidului, de tovarăşul se­cretar general Nicolae Ceauşescu, să depună, în con­tinuare, toate eforturile pen­tru ca anul 1979 să însemne începutul unei noi perioade în dezvoltarea şi moderniza­rea agriculturii în ţara noas­tră, în realizarea unei pro­(Continuare în pag. a 4-a) Valorificarea raţională a fondului funciar (1) IMPORTANŢA CUNOAŞTERII CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE In cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice una din problemele principale din a­­gricultură, pentru mărirea producţiilor agricole este va­lorificarea superioară a fon­dului funciar, a principalului mijloc de producţie din agri­cultură — pămîntul. Menţinerea şi ridicarea ni­velului de fertilitate a solu­rilor, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de nutriţie determină eficienţa investiţii­lor, influenţează folosirea ba­zei tehnico-materiale şi prin­­tr-o interacţiune reciprocă cu mecanizarea şi chimizarea, hotărăşte în cea mai mare măsură soarta producţiei. Este de la sine înţeles străduinţa agricultorului de a cunoaşte cît mai bine solul, principiile nutriţiei minerale, valorifica­rea studiilor agrochimice şi problemele de fertilizare. In procesul de intensiviza­­re al producţiei agricole un loc foarte important îl ocupă Prof. dr. doc. CSAPÓ M. IOSIF, dr. ing. CSAPÓ I. IOSIF [Continuare în pag. 2—3)

Next