Cuvîntul Nou, februarie 1979 (Anul 12, nr. 2188-2211)

1979-02-15 / nr. 2200

ANUL XII, Nr. 2200.C preajma zilei ceferiştilor DESTINE CO Joan Gabor — un nume cunoscut, stimat şi apreciat deopotrivă de lucrătorii din Complexul C.F.R. Sfîntu Gheorghe. De mai bine de 20 de ani destinele sale s-au contopit cu cele ale staţiilor C.F.R. in care a lucrat ca impiegat de mişcare, meserie pe care şi-a ales-o şi căreia i s-a dedicat pentru o viaţă. „Din anul 1955, de cînd am terminat şcoala tehnică de mişcare din Braşov, am lu­crat în mai multe staţii. A­­şa-i la noi, la C.F.R. Primul meu loc de muncă a fost ga­ra Ozun, apoi oriunde am fost trimis : la Racoş, Bodoc, Boro­şneu, Tîrgu Secuiesc, Covasna. Din 1968 lucrez aici, la staţia C.F.R. Sfîntu Gheorghe ca instructor de staţie. Sînt şi secretar al or­ganizaţiei de bază din secto­rul mişcare. .." Consecvenţă, maturitate co­munistă in acţiune, discipli­nă fermă in muncă, exigen­ţă sporită faţă de el în­suşi şi faţă de oamenii cu ca­re lucrează..., iată doar cîte­­va din atributele ce-1 carac­terizează pe comunistul loan Gabor. — Sînteţi, intr-adevăr, foarte ocupat... — Da. Astăzi s-au adunat cam multe dar le dau eu de capăt. Noi, ceferiştii nu ne dăm bătuţi cu una cu două. Oamenii vin la mine cu o seamă de probleme; nu-i pot refuza, trebuie să-i ajut, să stau ,de vorbă cu fiecare. De pildă, intr-una din zilele trecute vine un manevrant şi-mi spune că nu au lămpi finale, altul din nu ştiu ce motive, fapte mărunte, în fond, dar pe care trebuie să­ le soluţionăm... — Ce te cereţi dumnea­voastră oamenilor muncii ca­re sunt Încadraţi la Comple­xul C.F.R. Sfîntu Gheorghe ? — O disciplină cu adevă­rat comunistă. Cu mişcarea nu-i de glumit. Exigenţă spo­rită la locul de muncă, in­transigenţă faţă de abateri, corectitudine. Au mai fost ca­zuri de absenţe nemotivate de la locul de muncă, dar am discutat cu tovarăşii în cauză, şi, majoritatea au în­ţeles. Am mai avut cazuri cînd unii şi-au făcut urechea „toacă“ şi au preferat să o ia pe alte căi. La noi, la ce­ferişti orice încălcare a nor­melor de serviciu, poate cau­za mari neajunsuri. De aceea nu tolerăm absolut nici o abatere Siguranţa circulaţiei nu este o joacă... DOI­EL ANDRAŞ Pe primul plan: valorificarea superioară a masei lemnoase (Urmare din pag 1) Indicatorii de plan pe anul 1979 sunt foarte mobilizatori. Astfel, producţia industrială creşte cu 7 la sută faţă de a­­nul de bază, în condiţiile ex­ploatării unui volum de masă lemnoasă cu structura mai de­favorabilă. Aceasta presupune, în primul rind, o sortare ra­ţională, o valorificare supe­rioară a lemnului, sarcină ma­joră ce ne revine din Progra­mul naţional de conservare şi dezvoltare a fondului foresti­er. Astfel, indicele lemnului de lucru creşte de la 84,5 la sută la 88,9 la sută, sporind prin aceasta volumul sorti­mentelor cu destinaţie indus­trială în activitatea de exploa­tare. In activitatea de prelu­crare primară se prevede, de asemenea, obţinerea de cali­ DIN ANGAJAMENTELE COLECTIVULUI PE ANUL 1979 : 9 depăşirea planului la producţia globală cu 21 mi­lioane lei • la producţia marfă cu 21 milioane lei • la producţia netă cu 12 mi­lioane lei A sporirea pro­ductivităţii muncii (calcu­lată la producţia netă) cu 1 la sută © livrarea supli­mentară de produse la ex­port insumind 210 mii lei valută integral pe relaţia devize libere­­tăţi superioare la cherestea şi la alte produse. Realizarea integrală a pro­ducţiei fizice se impune cu acuitate. Din analiza rezulta­telor obţinute în­ anul trecut se desprinde concluzia că pro­ducţia valorică — fără înde­plinirea producţiei fizice la toate sortimentele — nu este suficientă pentru funcţionarea ireproşabilă a noului meca­nism economic, fiecare sorti­ment înscris in plan avînd o destinaţie precisă în economia naţională. In anul 1979, după cum s-a subliniat în adunarea generală, este necesar să se îmbunătăţească activitatea mecanismelor şi instalaţiilor de exploatări. De asemenea, să se valorifice noi rezerve privind încadrarea in normele de consum­ şi realizarea de e­­conomii la materii prime, ma­teriale, combustibili, energie, domeniu unde trebuie să se aplice un regim strict de eco­nomii pentru încadrarea în cheltuielile planificate, atît to­tale cît și materiale. Drept răspuns la articolul „Valorificarea cuceririlor şti­inţei şi tehnicii contemporane“ („Cuvîntul nou“, nr. 2124 din 1? XI 1978) în care criticam slaba activitate de educare materialist-ştiinţifică desfăşu­rată de factorii de drept din Dobîrlău, semnatarii acestuia — directorul căminului cul­tural, directorul şcolii genera­le şi bibliotecara — ne acuză de „critică neîndreptăţită", ca imediat, văzînd că lucrurile nu stau chiar aşa — să conti­nue că ..este constructivă şi vom ţine cont de indicaţii“. Nu înţelegem ce se vrea prin acest răspuns. Pentru oricine contradicţia este evidentă. Mă rog, dar nu despre această „nepotrivire“ intenţionăm să scriem în cele ce urmează, ci despre cît de „nedreaptă“ a fost critica noastră. Să le lu­ăm pe rînd. Directoarea cămi­nului cultural, tovarăşa Rodi­­ca Mocan­u scrie că „la clubul tineretului au fost organizate seri pentru tineret, purtîndu­­se dicuţii cu caracter ştiinţi­fic“. Lăsînd de-o parte modul eliptic de formulare, întrebăm pentru dumitarea noastră şi, bineînţeles, a celor din comu­nă, cînd au avut loc, pe ce temă şi cine a condus aceste dezbateri ?, întrucît nu se a­­minteşte nicăieri (planul de muncă al căminului cultural, al clubului tineretului), despre asemenea manifestări educati­ve. Să credem pe cuvînt? Foar­te puţin probabil, de vreme ce din discuţia avută cu di­rectoarea căminului cultural a reieşit că in această perioa­dă de la începutul anului nu au fost organizate acţiuni pri­vitoare la valorificarea desco­peririlor tehnice şi ştiinţifice contemporane, sau la alte te­me de educaţie materialistă a oamenilor din comună. Cum să credem pe cuvînt, cînd ac­tivitatea brigăzilor ştiinţifice se „desfăşoară“ doar_% pe hîrtie? Din cele trei acţiuni prevăzute pe luna ianuarie cu brigada ştiinţifică nu s-a rea­lizat nici una, deşi două din­tre acestea erau deplasări în satele aparţinătoare — Mărcuş şi Lunca Mărcuşului ! Ca să nu mai vorbim de tema cu care ar fi făcut deplasarea brigada ştiinţifică : „Miracole­le geneticii", parcă oamenii din aceste localităţi n-ar mai fi avut alte probleme (de agri­cultură, educaţie sanitară, ju­ridice ş.a.) de întrebat şi dis­cutat!?! Cum să credem pe cuvînt, cînd în răspuns ni se scrie clar că „în urma sesiză­rii ziarului judeţean la gazeta de stradă va fi înfiinţată o ru­brică cuprinzind articole din domeniul popularizării cărţi­lor noi apărute la biblioteca comunală, atit din ştiinţă şi tehnică cit şi beletristică“ (se poate observa cît de „ne­drepţi“ am fost cu critica) şi în realitate nu s-a întreprins nimic, deşi gazeta de stradă are o rubrică întitulată :„Ac­tivitatea cultural-educativă“. Şi, venind vorba de populari­zarea cărţii ştiinţifice, trebuie amintit aportul minim al a­­cestui aşezămînt de cultură în această privinţă, în munca cu cartea în general. Cu ex­cepţia cîtorva activităţi (seri de poezie, dezbateri), aceasta n-a organizat nici o expoziţie de carte ştiinţifică sau teh­nică, social-politică, prezentări ale unor asemenea cărţi, întîl­­niri cu scriitori, seri ştiinţifi­ce ş.a. De fapt, bibliotecara, tovarăşa Virginia Arsene ne-a dat dreptate, promiţîndu-ne o seamă de activităţi, că si­tuaţia se va schimba, că se va depune interes, că... Oricum, principalul lucru este să se facă, periodic, cîte ceva pen­tru educarea locuitori­lor din comună. De­altfel, şi directorul şcolii generale, tovarăşul Vasile Ve­­reguţ, a ţinut să precizeze că „lectoratele cu părinţii au a­­vut periodicitate, dar în ca­drul lor n-au fost abordate niciodată, Ca şi în cazul şe­dinţelor lunare cu părinţii, teme privind educarea mate­ria­list-ştiinţifică", ceea ce în­seamnă că a fost de aceeaşi părere cu a noastră, exprima­tă clar în articolul vizat. Concluzionînd, se poate ob­serva că la Dobîrlău, activi­tatea de educare materialistă a oamenilor a fost ca şi ine­xistentă. Aceasta datorită fap­tului că ea nu s-a constituit într-o acţiune permanentă, coordonată: aşezămintele de cultură, şcoala nu şi-au desfă­şurat activitatea pe baza unui plan unitar, care să confere acţiunilor periodicitate, diver­sitate tematică, eficienţă. A­­vem certitudinea că în urma măsurilor luate de recenta plenară a Comitetului comu­nal de partid, această activi­tate importantă în formarea omului nou, cu o conştiinţă înaintată va cunoaşte, aşa cum ne spunea tovarăşa secre­tară Maria Maxim, mult aş­teptatul reviriment. Cît de „nedreaptă“ a fost critica, s-a văzut lesne... IOAN NEGULICI PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE „Critică neindreptăţită“ sau constructivă ? rf. "l'f AVEŢI CUVlNTUl ÎN...CUVINTUL NOU „Mă adresez redacţiei cu o sesizare referitoare la felul m care am fost servit, atunci cînd am cumpărat un televi­zor de la magazinul din Sita Buzăului. Am observat (abia acas , cînd s-a defectat) că lipseşte schema de funcţionare a aparatului. Tehnicianul mi-a cerut respectiva schiţă, dar ne­­avind-o ara rămas mai departe, cu televizorul „in pană" ! Vă rog, dacă se poate, să mă ajutaţi!“ C-tin Prundaru, Sita Buzăului REZOLVARE OPERATIVA l­a solicitarea cititorului nostru, am luat legătura cu conducerea Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Covasna, care ne-a precizat următoarele: „In legătură cu cele relatate de cetăţeanul C. Prundaru, vă comunicăm fap­tul că s-a trimis de urgenţă la magazinul metalo-chimice din localitatea amintită schema de funcţionare a televizoru­lui „Sport“, aşa incit poate să o ridice de îndată!“ Semnează: Gorschi Attila, vicepreşedinte Lintz Zoltán, şef birou comercial la U.J.C.C. AU FOST LUATE MASURI DISCIPLINARE La redacţie ne-a sosit o scrisoare în care tovarăşa Ma­ria Patagian din Sfîntu Gheorghe ne sesiza faptul că a avut necazuri în legătură cu mersul autobuzelor, respectiv cu faptul că acestea nu întotdeauna opresc în stații. Ni se relata un caz concret, în legătură cu un asemenea aspect. Analizând situația, conducerea I.J.G.C.L. ne-a făcut preci­zările ce urmează : „Conducătorul auto Szöcs András nu a oprit în staţie, motivînd că a fost mare aglomeraţie în au­tobuz. .. Verificînd fişele de circulaţie a­­autobuzelor am constatat că în perioada respectivă, maşinile au circulat conform programului, adică din zece în zece minute. Totuşi, pentru nerespectarea dispoziţiilor date cu privire la oprirea în staţii, conducătorul auto respectiv a fost sancţionat“. Valeriu Şerban, director şi Czinc János, şef secţie LĂMURIRE în legătură cu cele relatate în scrisoarea dumneavoastră, tovarăşă Iolanda Budai din Sfîntu Gheorghe, vă comunicăm o veste bună­, iu -^naa verificărilor de rigoare s-a constatat că cererea este. întemeiat»* —c- - -t zilele următoare veţi, putea intra i.i posesia drepturilor ce POŞTA RUBRICII Oîăianos Nicoîae, Tîrgu Secuiesc : In curînd, în cadrul rubricii de faţă. Puskás András, Baraolt : Am cercetat jus­teţea afirmaţiei şi, intr-adevăr, am constatat că situaţia se prezintă aşa. Cît priveşte a doua chestiune, numai organele în drept pot stabili cauza. Vă invităm să ne mai scrieţi. •A1 Scrisorile conţinînd reclamaţii, cereri, opinii, sesizări, propuneri vor fi iscălite. Notaţi adresa exactă a expedito­rului. Menţionaţi: Pentru „Aveţi cuvîntul în... Cuvîntul nou". Ne puteţi suna şi la telefonul 1.11.90, interior 163. Rubrică realizată de N­ORIA C. DELIU imb (Urmare Cadrul oi creat, prin liilor unice a stat şi coope nouă bază de tensificare a cele din toat­­e ale întrep­le de stat di­n I.A.S. Ozu­ghe şi Catali ganic în cadr­­e agroindust cooperatiste, prinderilor ai vor beneficia şi integrală f tulul prin in montelor raţi optime între ţie esenţială întreaga capa lului de proc funciar, elimi­nă, o serie de minute de in; suplimentare combaterea b iilor, a buru troducerea a­ întregul terit lui unic inti cepînd, din ai se va putea răspunzător volabilitatea fiecare plant special pentr de bază a­­ aceasta în ce de agricultur care binecum grotehnice di­ficiente miile producţiei ag boli şi dăunt iese încă pre — putregaiu altele — vor 8,30 Gimnî liu; 8,40 Toi genda pionie­rii patriei 4 — invitaţie dărică“; 9,35 tru copii: „C Ultimul episi satului; 11,30 dumneavoasti riile muzicii; iîei 9 O V jiitate; 13,Ol duminical : 1 zică; 14,00 14,25 Drumul Serbările ză serial: „VU Producţie a ne; 18,40 Mi Asistentei ratorul de DUMINICA.

Next