Cuvîntul Nou, februarie 1979 (Anul 12, nr. 2188-2211)
1979-02-15 / nr. 2200
ANUL XII, Nr. 2200.C preajma zilei ceferiştilor DESTINE CO Joan Gabor — un nume cunoscut, stimat şi apreciat deopotrivă de lucrătorii din Complexul C.F.R. Sfîntu Gheorghe. De mai bine de 20 de ani destinele sale s-au contopit cu cele ale staţiilor C.F.R. in care a lucrat ca impiegat de mişcare, meserie pe care şi-a ales-o şi căreia i s-a dedicat pentru o viaţă. „Din anul 1955, de cînd am terminat şcoala tehnică de mişcare din Braşov, am lucrat în mai multe staţii. Aşa-i la noi, la C.F.R. Primul meu loc de muncă a fost gara Ozun, apoi oriunde am fost trimis : la Racoş, Bodoc, Boroşneu, Tîrgu Secuiesc, Covasna. Din 1968 lucrez aici, la staţia C.F.R. Sfîntu Gheorghe ca instructor de staţie. Sînt şi secretar al organizaţiei de bază din sectorul mişcare. .." Consecvenţă, maturitate comunistă in acţiune, disciplină fermă in muncă, exigenţă sporită faţă de el însuşi şi faţă de oamenii cu care lucrează..., iată doar cîteva din atributele ce-1 caracterizează pe comunistul loan Gabor. — Sînteţi, intr-adevăr, foarte ocupat... — Da. Astăzi s-au adunat cam multe dar le dau eu de capăt. Noi, ceferiştii nu ne dăm bătuţi cu una cu două. Oamenii vin la mine cu o seamă de probleme; nu-i pot refuza, trebuie să-i ajut, să stau ,de vorbă cu fiecare. De pildă, intr-una din zilele trecute vine un manevrant şi-mi spune că nu au lămpi finale, altul din nu ştiu ce motive, fapte mărunte, în fond, dar pe care trebuie să le soluţionăm... — Ce te cereţi dumneavoastră oamenilor muncii care sunt Încadraţi la Complexul C.F.R. Sfîntu Gheorghe ? — O disciplină cu adevărat comunistă. Cu mişcarea nu-i de glumit. Exigenţă sporită la locul de muncă, intransigenţă faţă de abateri, corectitudine. Au mai fost cazuri de absenţe nemotivate de la locul de muncă, dar am discutat cu tovarăşii în cauză, şi, majoritatea au înţeles. Am mai avut cazuri cînd unii şi-au făcut urechea „toacă“ şi au preferat să o ia pe alte căi. La noi, la ceferişti orice încălcare a normelor de serviciu, poate cauza mari neajunsuri. De aceea nu tolerăm absolut nici o abatere Siguranţa circulaţiei nu este o joacă... DOIEL ANDRAŞ Pe primul plan: valorificarea superioară a masei lemnoase (Urmare din pag 1) Indicatorii de plan pe anul 1979 sunt foarte mobilizatori. Astfel, producţia industrială creşte cu 7 la sută faţă de anul de bază, în condiţiile exploatării unui volum de masă lemnoasă cu structura mai defavorabilă. Aceasta presupune, în primul rind, o sortare raţională, o valorificare superioară a lemnului, sarcină majoră ce ne revine din Programul naţional de conservare şi dezvoltare a fondului forestier. Astfel, indicele lemnului de lucru creşte de la 84,5 la sută la 88,9 la sută, sporind prin aceasta volumul sortimentelor cu destinaţie industrială în activitatea de exploatare. In activitatea de prelucrare primară se prevede, de asemenea, obţinerea de cali DIN ANGAJAMENTELE COLECTIVULUI PE ANUL 1979 : 9 depăşirea planului la producţia globală cu 21 milioane lei • la producţia marfă cu 21 milioane lei • la producţia netă cu 12 milioane lei A sporirea productivităţii muncii (calculată la producţia netă) cu 1 la sută © livrarea suplimentară de produse la export insumind 210 mii lei valută integral pe relaţia devize liberetăţi superioare la cherestea şi la alte produse. Realizarea integrală a producţiei fizice se impune cu acuitate. Din analiza rezultatelor obţinute în anul trecut se desprinde concluzia că producţia valorică — fără îndeplinirea producţiei fizice la toate sortimentele — nu este suficientă pentru funcţionarea ireproşabilă a noului mecanism economic, fiecare sortiment înscris in plan avînd o destinaţie precisă în economia naţională. In anul 1979, după cum s-a subliniat în adunarea generală, este necesar să se îmbunătăţească activitatea mecanismelor şi instalaţiilor de exploatări. De asemenea, să se valorifice noi rezerve privind încadrarea in normele de consum şi realizarea de economii la materii prime, materiale, combustibili, energie, domeniu unde trebuie să se aplice un regim strict de economii pentru încadrarea în cheltuielile planificate, atît totale cît și materiale. Drept răspuns la articolul „Valorificarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane“ („Cuvîntul nou“, nr. 2124 din 1? XI 1978) în care criticam slaba activitate de educare materialist-ştiinţifică desfăşurată de factorii de drept din Dobîrlău, semnatarii acestuia — directorul căminului cultural, directorul şcolii generale şi bibliotecara — ne acuză de „critică neîndreptăţită", ca imediat, văzînd că lucrurile nu stau chiar aşa — să continue că ..este constructivă şi vom ţine cont de indicaţii“. Nu înţelegem ce se vrea prin acest răspuns. Pentru oricine contradicţia este evidentă. Mă rog, dar nu despre această „nepotrivire“ intenţionăm să scriem în cele ce urmează, ci despre cît de „nedreaptă“ a fost critica noastră. Să le luăm pe rînd. Directoarea căminului cultural, tovarăşa Rodica Mocanu scrie că „la clubul tineretului au fost organizate seri pentru tineret, purtînduse dicuţii cu caracter ştiinţific“. Lăsînd de-o parte modul eliptic de formulare, întrebăm pentru dumitarea noastră şi, bineînţeles, a celor din comună, cînd au avut loc, pe ce temă şi cine a condus aceste dezbateri ?, întrucît nu se aminteşte nicăieri (planul de muncă al căminului cultural, al clubului tineretului), despre asemenea manifestări educative. Să credem pe cuvînt? Foarte puţin probabil, de vreme ce din discuţia avută cu directoarea căminului cultural a reieşit că in această perioadă de la începutul anului nu au fost organizate acţiuni privitoare la valorificarea descoperirilor tehnice şi ştiinţifice contemporane, sau la alte teme de educaţie materialistă a oamenilor din comună. Cum să credem pe cuvînt, cînd activitatea brigăzilor ştiinţifice se „desfăşoară“ doar_% pe hîrtie? Din cele trei acţiuni prevăzute pe luna ianuarie cu brigada ştiinţifică nu s-a realizat nici una, deşi două dintre acestea erau deplasări în satele aparţinătoare — Mărcuş şi Lunca Mărcuşului ! Ca să nu mai vorbim de tema cu care ar fi făcut deplasarea brigada ştiinţifică : „Miracolele geneticii", parcă oamenii din aceste localităţi n-ar mai fi avut alte probleme (de agricultură, educaţie sanitară, juridice ş.a.) de întrebat şi discutat!?! Cum să credem pe cuvînt, cînd în răspuns ni se scrie clar că „în urma sesizării ziarului judeţean la gazeta de stradă va fi înfiinţată o rubrică cuprinzind articole din domeniul popularizării cărţilor noi apărute la biblioteca comunală, atit din ştiinţă şi tehnică cit şi beletristică“ (se poate observa cît de „nedrepţi“ am fost cu critica) şi în realitate nu s-a întreprins nimic, deşi gazeta de stradă are o rubrică întitulată :„Activitatea cultural-educativă“. Şi, venind vorba de popularizarea cărţii ştiinţifice, trebuie amintit aportul minim al acestui aşezămînt de cultură în această privinţă, în munca cu cartea în general. Cu excepţia cîtorva activităţi (seri de poezie, dezbateri), aceasta n-a organizat nici o expoziţie de carte ştiinţifică sau tehnică, social-politică, prezentări ale unor asemenea cărţi, întîlniri cu scriitori, seri ştiinţifice ş.a. De fapt, bibliotecara, tovarăşa Virginia Arsene ne-a dat dreptate, promiţîndu-ne o seamă de activităţi, că situaţia se va schimba, că se va depune interes, că... Oricum, principalul lucru este să se facă, periodic, cîte ceva pentru educarea locuitorilor din comună. Dealtfel, şi directorul şcolii generale, tovarăşul Vasile Vereguţ, a ţinut să precizeze că „lectoratele cu părinţii au avut periodicitate, dar în cadrul lor n-au fost abordate niciodată, Ca şi în cazul şedinţelor lunare cu părinţii, teme privind educarea materialist-ştiinţifică", ceea ce înseamnă că a fost de aceeaşi părere cu a noastră, exprimată clar în articolul vizat. Concluzionînd, se poate observa că la Dobîrlău, activitatea de educare materialistă a oamenilor a fost ca şi inexistentă. Aceasta datorită faptului că ea nu s-a constituit într-o acţiune permanentă, coordonată: aşezămintele de cultură, şcoala nu şi-au desfăşurat activitatea pe baza unui plan unitar, care să confere acţiunilor periodicitate, diversitate tematică, eficienţă. Avem certitudinea că în urma măsurilor luate de recenta plenară a Comitetului comunal de partid, această activitate importantă în formarea omului nou, cu o conştiinţă înaintată va cunoaşte, aşa cum ne spunea tovarăşa secretară Maria Maxim, mult aşteptatul reviriment. Cît de „nedreaptă“ a fost critica, s-a văzut lesne... IOAN NEGULICI PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE „Critică neindreptăţită“ sau constructivă ? rf. "l'f AVEŢI CUVlNTUl ÎN...CUVINTUL NOU „Mă adresez redacţiei cu o sesizare referitoare la felul m care am fost servit, atunci cînd am cumpărat un televizor de la magazinul din Sita Buzăului. Am observat (abia acas , cînd s-a defectat) că lipseşte schema de funcţionare a aparatului. Tehnicianul mi-a cerut respectiva schiţă, dar neavind-o ara rămas mai departe, cu televizorul „in pană" ! Vă rog, dacă se poate, să mă ajutaţi!“ C-tin Prundaru, Sita Buzăului REZOLVARE OPERATIVA la solicitarea cititorului nostru, am luat legătura cu conducerea Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Covasna, care ne-a precizat următoarele: „In legătură cu cele relatate de cetăţeanul C. Prundaru, vă comunicăm faptul că s-a trimis de urgenţă la magazinul metalo-chimice din localitatea amintită schema de funcţionare a televizorului „Sport“, aşa incit poate să o ridice de îndată!“ Semnează: Gorschi Attila, vicepreşedinte Lintz Zoltán, şef birou comercial la U.J.C.C. AU FOST LUATE MASURI DISCIPLINARE La redacţie ne-a sosit o scrisoare în care tovarăşa Maria Patagian din Sfîntu Gheorghe ne sesiza faptul că a avut necazuri în legătură cu mersul autobuzelor, respectiv cu faptul că acestea nu întotdeauna opresc în stații. Ni se relata un caz concret, în legătură cu un asemenea aspect. Analizând situația, conducerea I.J.G.C.L. ne-a făcut precizările ce urmează : „Conducătorul auto Szöcs András nu a oprit în staţie, motivînd că a fost mare aglomeraţie în autobuz. .. Verificînd fişele de circulaţie aautobuzelor am constatat că în perioada respectivă, maşinile au circulat conform programului, adică din zece în zece minute. Totuşi, pentru nerespectarea dispoziţiilor date cu privire la oprirea în staţii, conducătorul auto respectiv a fost sancţionat“. Valeriu Şerban, director şi Czinc János, şef secţie LĂMURIRE în legătură cu cele relatate în scrisoarea dumneavoastră, tovarăşă Iolanda Budai din Sfîntu Gheorghe, vă comunicăm o veste bună, iu -^naa verificărilor de rigoare s-a constatat că cererea este. întemeiat»* —c- - -t zilele următoare veţi, putea intra i.i posesia drepturilor ce POŞTA RUBRICII Oîăianos Nicoîae, Tîrgu Secuiesc : In curînd, în cadrul rubricii de faţă. Puskás András, Baraolt : Am cercetat justeţea afirmaţiei şi, intr-adevăr, am constatat că situaţia se prezintă aşa. Cît priveşte a doua chestiune, numai organele în drept pot stabili cauza. Vă invităm să ne mai scrieţi. •A1 Scrisorile conţinînd reclamaţii, cereri, opinii, sesizări, propuneri vor fi iscălite. Notaţi adresa exactă a expeditorului. Menţionaţi: Pentru „Aveţi cuvîntul în... Cuvîntul nou". Ne puteţi suna şi la telefonul 1.11.90, interior 163. Rubrică realizată de NORIA C. DELIU imb (Urmare Cadrul oi creat, prin liilor unice a stat şi coope nouă bază de tensificare a cele din toate ale întreple de stat din I.A.S. Ozughe şi Catali ganic în cadre agroindust cooperatiste, prinderilor ai vor beneficia şi integrală f tulul prin in montelor raţi optime între ţie esenţială întreaga capa lului de proc funciar, elimină, o serie de minute de in; suplimentare combaterea b iilor, a buru troducerea a întregul terit lui unic inti cepînd, din ai se va putea răspunzător volabilitatea fiecare plant special pentr de bază a aceasta în ce de agricultur care binecum grotehnice dificiente miile producţiei ag boli şi dăunt iese încă pre — putregaiu altele — vor 8,30 Gimnî liu; 8,40 Toi genda pionierii patriei 4 — invitaţie dărică“; 9,35 tru copii: „C Ultimul episi satului; 11,30 dumneavoasti riile muzicii; iîei 9 O V jiitate; 13,Ol duminical : 1 zică; 14,00 14,25 Drumul Serbările ză serial: „VU Producţie a ne; 18,40 Mi Asistentei ratorul de DUMINICA.