Cuvîntul Nou, martie 1980 (Anul 13, nr. 2522-2547)
1980-03-01 / nr. 2522
ANUL XIII, Nr. 2522 AFIŞ ELECTORAL A şezat în interiorul Arcului Carpatic, judeţul Covasna a beneficiat din plin de roadele înţeleptei politici promovate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, politică ce a determinat o impetuoasă dezvoltare a forţelor de producţie în toate zonele ţării, cu deosebire în regiunile altădată slab d°evoltate economic. • CE ÎNSEMNA, AŞADAR ACUM 10 ANI JUDEŢUL COVASNA ? Tară îndoială, foarte puţin. Existau, pe atunci, la Sfîntu Gheorghe, 200 de apartamente la o populaţie de 20 000 de locuitori. • CE ÎNSEAMNĂ, AStAZI, JUDEŢUL COVASNA? Spectaculoasa explozie industrială generată de importantele sume de investiţii alocate judeţului nostru a fost, firesc, însoţită de o puternică dezvoltare urbanistică, edilitar-gospodărească, socială şi culturală. Aşa se face că, numai în perioada 1076—1079, au fost date în folosinţă peste 8.500 apartamente, urmînd ca în acest an ,,zestrea“ edilitară să sporească cu încă 3.000 apartamente. în oraşul reşedinţă de judeţ s-au construit cartiere noi — Gării, Lenin, Simeria. Ciuc — adevărate mici orăşele, cu populaţii cu altădată tot oraşul. Avintul pe care l-au cunoscut construcţiile de locuinţe a pemnis ca în această perioadă să se mute în locuinţe noi 14,5 la sută din populaţia judeţului — peste 29.000 persoane — mai mult, deci, decit întreaga populaţie a oraşului Sfîntu Gheorghe în 1068, în acelaşi timp s-au asigurat 1 050 locuri în cămine pentru nefamilişti. Populaţia urbană a judeţului a cunoscut o creştere însemnată: de la 42.0 la sută în 1975, la 50.4 la sută în 1979. N-au fost neglijate nici comunele şi satele judeţului, urmărindu-se ca o orientare politică bine definită apropierea continuă a satului de oraş în privinţa calităţii vieţii, a condiţiilor de trai materiale şi spirituale. •Este de remarcat că în realizarea acţiunilor de sistematizare teritorială şi urbanizare sunt antrenaţi toţi cetăţenii de la oraşe şi sate, beneficiari direcţi ai condiţiilor tot mai bune de muncă şi viaţă, în anul 1980 se vor construi peste 3.000 de apartamente, iar in mediul rural se prevede a se da în folosinţă, în acest an, circa 250 de apartamente. Ansamblurile de locuinţe se vor construi pe baza detaliilor de sistematizare si vor fi amplasate in apropierea platformelor industriale — ţinîndu-se seama de continua creştere a nevoii de forţă de muncă pe care o presupune impetuoasa dezvoltare economică a tuturor oraşelor judeţului (s-au pus în funcţiune 19 noi capacităţi industriale, care reclamă aproape 13.000 noi locuri de muncă în perioada scursă din acest cincinal), în cincinalul actual aproape 20 la sută din populaţia judeţului se va muta în case noi. Este semnificativ, în acest sens, faptul că în anul 1980 suprafaţa locuibilă medie ce revine unui locuitor este de 11,1 m.p., ceea ce situează judeţul nostru printre prunele din ţară. Iată şi cifrele defalcate pe localităţi: Sfîntu Gheorghe — 10,7 m.p. ; Tîrgu Secuiesc — 10,4 m.p. ; Covasna — 8,1 mp; întorsura Buzăului — 8,4 m.p. ; Baraolt — 9,9 m.p. In cincinalul viitor acţiunea de sistematizare a teritoriului şi localităţilor judeţului va continua, dinamica construcţiilor de locuinţe, a dezvoltării urbanistice în general cunoscînd o curbă mereu ascendentă. Dezvoltarea continuă a oraşelor judeţului s-a realizat în strînsă concordanţă cu eforturile de urbanizare a comunelor. Astfel, în comunele judeţului au fost predate în aceşti patru ani 429 de apartamente. S-au construit, totodată, numeroase locuinţe pentru specialiştii în comunele Turia, Brăduţ, Reci, Hăghig, Boroşneu Mare, Zăbala şi altele, diferite obiective social-culturale; s-a declanşat o amplă acţiune de conturare a centrelor civice ale localităţilor; s-au dat în folosinţă sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare; s-a diversificat sfera serviciilor către populaţie. Pînă la sfîrşitul cincinalului viitor, prin înfăptuirea în continuare a programului de sistematizare a teritoriului, urmînd politica partidului de reducere a diferenţelor dintre sat şi oraş, noi localităţi vor deveni centre urbane. In concordanţă cu această nouă realitate urbanistică, ponderea populaţiei urbane va creşte Judeţul Covasna, continua lui dezvoltare şi înflorire reprezintă un strălucit exemplu de ceea ce înseamnă forţa transformatoare a socialismului, justeţea politicii partidului de dezvoltare echilibrată şi judicioasă a tuturor zonelor ţării. Covasna acestui timp înnoitor şi al celor ce vin se defineşte prin această tinereţe energică a faptelor, prin realizări de prestigiu ale oamenilor arcului carpatic, români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, hotărîţi să păşească, în aceeaşi unitate de neclintit, pe drumul construirii celei mai drepte dintre societăţi — societatea comunistă, Cartierul Gării din municipiul Sfîntu Gheorghe, la un procent de 63 la sută. Va spori, în această perioadă, rolul economic şi social al oraşelor mici şi mijlocii, se vor intensifica legăturile dintre oraşe şi sate, fiecărui oraş revenindu-i în medie, cite trei comune limitrofe. Transformarea unor comune în oraşe agroindustriale va mări numărul centrelor industriale de interes republican şi local. Ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi spiritual al maselor de oameni ai muncii, realizarea unei noi calităţi a vieţii locuitorilor judeţului a însemnat totodată, o impresionantă dezvoltare a bazei materiale a sectorului social-cultural, în perioada crese • două săli de gimnastică şi altele. S-a lărgit şi perfecţionat reţeaua de asistenţă sanitară, prin • construirea unei secţii pentru boli contagioase în cadrul Spitalului judeţean • încă 8 dispensare umane • dezvoltarea fără precedent a bazelor de tratament (Covasna, în special). Au fost puse la dispoziţia populaţiei două noi autogări — la Sfîntu Gheorghe şi Tîrgu Secuiesc. De asemenea, pentru acest an se prevede: # darea în folosinţă a Magazinului universal din Sfîntu Gheorghe • a unui nou hotel cu bază de tratament la Covasna • a aripii nordice a Muzeului judeţean • a trei dispensare umane în mediul rural. în ce priveşte dezvoltarea viitoare, sunt de reţinut, pentru perioada 1981—1985 ; # construirea noului centru civic in municipiul Sfintu Gheorghe • un nou hotel la Tîrgu Secuiesc • numeroase baze de tratament şi odihnă în staţiunile judeţului • încă 4 dispensare în mediul rural • un cinematograf în oraşul reşedinţă de judeţ. Tot aici: • un stadion cu 10 mii locuri, un patinoar şi un bazin de înot. Noua înfăţişare a oraşelor şi comunelor judeţului nostru, dăltuită frumos, spectaculos, cu pasiune, hărnicie şi talent de oamenii acestor meleaguri înseamnă, în acelaşi timp, lucrări de alimentare cu apă, canalizare, construcţii de străzi, plantări de pomi ornamentali, construcţii de poduri şi podeţe. în domeniul lucrărilor de alimentare cu apă. în perioada 1976—1979 au fost puse în funcţiune capacităţi de captare şi tratare cu un volum de 400 1/sec. • au fost 10CALITATILE JUDEŢULUI PE COORDONATELE 1976—1979, în judeţul Covasna s-au dat in folosinţă numeroase obiective social-culturale, printre care • 53 săli de clasă • 520 locuri în internate şcolare • 1080 locuri în continuu, situîndu-se, în final, grădiniţe • 400 locuri în construite reter în lungime de 2 pus în funcţiur aducţiune de P Pentru anul vede: • dezvoltii de captare si ca 150 1/sec. • tarea reţelelor cu peste 2 km. In cincinalul va extinde în zător echiparea tară a localită dezvoltarea reţ buţie a apei cu în mediul rural nătăti şi dezvolistepte în toa vice.. Lucrările de cunoscut, de astimuă extindere zile de epurare crescut cu 116 lele de canalizi cu 12,1 km • lectoarelor se e 11,9 km. în anul 1980 tea de epurare reste cu 200 mea colectoare cu încă 16 km. In cincinalul capacitatea de va crește cu 2c telele de canali tinse cu 8 km. In perioada s-au construit s re pe o suprafa m.p.. această sumă se extindă la 100.000 m.p. tiva cincinaluri încă 90.000 m.p S-au construi deţe pe 6 luni m. l., în valoare lei; s-a dat în pod peste Olt. 1 ghe. In cursul gimea podurile va creşte cu 1 DUMITRU MA în perioada imediat următoare două comune statut de oraş: Ozun şi Breţcu. Aceste localităi cut în ultimii ani o puternică dezvoltare pe rile, fapt ce determină, dealtfel,viitoarea lo: Comuna Ozun numără, la această l*«»' 5.300 lifră care se va dubla pînă în 1985. Aici funcţii treprinderea de bere şi spirt, decorată pentru brate obţinute în întrecerea socialistă cu „ORDT CII“ clasa a IlI-a. O fermă vegetală, douăstrucţii noi, — printre care peste 200 de apartagazine moderne la parterul blocurilor, o școală de clasă —, completează tabloul viitorului oratrial Ozun. Pe scara acestei dezvoltări a urcat și corni aproape 200 de apartamente, kilometri de străzi asfaltate, bibliotecă bine utilată, numeroase impresionantă „zestre“ de cadre de specialitate scurt, atributele care fac din această comună un resrc 3000 1960 1381 1969 Numărul apartamentelor predate populaţiei. Dinamica populaţiei urbane. Imagine din viitorul oraș Ozun. Brecu — viitor centru urban.