Cuvîntul Nou, martie 1980 (Anul 13, nr. 2522-2547)

1980-03-01 / nr. 2522

ANUL XIII, Nr. 2522 AFIŞ ELECTORAL A­ şezat în interiorul Arcu­­lui Carpatic, judeţul Co­vasna a beneficiat din plin de roadele înţeleptei po­­liti­ci promovate cu consec­venţă de partidul şi statul nostru, politică ce a determi­nat o impetuoasă dezvoltare a forţelor de producţie în toate zonele ţării, cu deose­bire în regiunile altădată slab d°evoltate economic. • CE ÎNSEMNA, AŞA­DAR ACUM 10 ANI JUDE­ŢUL COVASNA ? Tară în­doială, foarte puţin. Existau, pe atunci, la Sfîntu Gheorghe, 200 de apartamente la o popu­laţie de 20 000 de locuitori. • CE ÎNSEAMNĂ, AS­­tAZI, JUDEŢUL COVASNA? Spectaculoasa explozie in­dustrială generată de impor­tantele sume de investiţii a­­locate judeţului nostru a fost, firesc, însoţită de o puternică dezvoltare urbanistică, edili­­tar-gospodărească, socială şi culturală. Aşa se face că, nu­mai în perioada 1076—1079, au fost date în folosinţă peste 8.500 apartamente, urmînd ca în acest an ,,zestrea“ edilita­ră să sporească cu încă 3.000 apartamente. în oraşul reşe­dinţă de judeţ s-au construit cartiere noi — Gării, Lenin, Simeria. Ciuc — adevărate mici orăşele, cu populaţii cu­ altădată tot oraşul. Avintul pe care l-au cunoscut con­strucţiile de locuinţe a pemnis ca în această perioadă să se mute în locuinţe noi 14,5 la sută din populaţia judeţului — peste 29.000 persoane — mai mult, deci, decit întrea­ga populaţie a oraşului Sfîn­tu Gheorghe în 1068, în ace­­laşi timp s-au asigurat 1 050 locuri în cămine pentru nefa­­milişti. Populaţia urbană a ju­deţului a cunoscut o creştere însemnată: de la 42.0 la sută în 1975, la 50.4 la sută în 1979. N-au fost neglijate nici co­munele şi satele judeţului, ur­­mărindu-se­ ca o orientare politică bine definită apropie­rea continuă a satului de o­­raş în privinţa calităţii vie­ţii, a condiţiilor de trai ma­teriale şi spirituale. •Este de remarcat că în rea­lizarea acţiunilor de sistema­tizare teritorială şi urba­­nizare sunt antrenaţi toţi ce­tăţenii de la oraşe şi sate, beneficiari direcţi ai condiţii­lor tot mai bune de muncă şi viaţă, în anul 1980 se vor con­strui peste 3.000 de aparta­mente, iar in mediul rural se prevede a se da în folosinţă, în acest an, circa 250 de a­­partamente. Ansamblurile de locuinţe se vor construi pe baza detaliilor de sistemati­zare si vor fi amplasate in a­­propierea platformelor indus­triale — ţinîndu-se seama de continua creştere a nevoii de forţă de muncă pe care o presupune impetuoasa dezvol­tare economică a tuturor ora­şelor judeţului (s-au pus în funcţiune 19 noi capacităţi industriale, care reclamă a­­proape 13.000 noi locuri de muncă în perioada scursă din acest cincinal), în cincinalul actual aproape 20 la sută din populaţia ju­deţului se va muta în case noi. Este semnificativ, în acest sens, faptul că în anul 1980 suprafaţa locuibilă medie ce revine unui locuitor este de 11,1 m.p., ceea ce situează ju­deţul nostru printre prunele din ţară. Iată şi cifrele defal­cate pe localităţi: Sfîntu Gheorghe — 10,7 m.p. ; Tîrgu Secuiesc — 10,4 m.p. ; Co­vasna — 8,1 mp; întorsura Buzăului — 8,4 m.p. ; Baraolt — 9,9 m.p. In cincinalul viitor acţiunea de sistematizare a teritoriului şi localităţilor judeţului va continua, dinamica con­strucţiilor de locuinţe, a dezvoltării urbanistice în general cunoscînd o curbă mereu ascendentă. Dezvoltarea continuă a o­­raşelor judeţului s-a realizat în strînsă concordanţă cu e­­forturile de urbanizare a co­munelor. Astfel, în comunele judeţului au fost predate în aceşti patru ani 429 de apar­tamente. S-au construit, tot­odată, numeroase locuinţe pentru specialişti­i în co­munele Turia, Brăduţ, Reci, Hă­­ghig, Boroşneu Mare, Zăbala şi altele, diferite obiective social-culturale; s-a declan­şat o amplă acţiune de con­turare a centrelor civice ale localităţilor; s-au dat în fo­losinţă sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canali­zare; s-a diversificat sfera serviciilor către populaţie. Pînă la sfîrşitul cincinalu­lui viitor, prin înfăptuirea în continuare a programului de sistematizare a teritoriului, urmînd politica partidului de reducere a diferenţelor dintre sat şi oraş, noi localităţi vor deveni centre urbane. In concordanţă cu această nouă realitate urbanistică, ponderea populaţiei urbane va creşte Judeţul Covasna, conti­nua lui dezvoltare şi înflo­rire reprezintă un strălu­cit exemplu de ceea ce în­seamnă forţa transforma­toare a socialismului, jus­teţea politicii partidului de dezvoltare echilibrată şi judicioasă a tuturor zonelor ţării. Covasna acestui timp în­noitor şi al­ celor ce vin se defineşte prin această ti­nereţe energică a faptelor, prin realizări de prestigiu ale oamenilor arcului car­patic, români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă şi idea­luri, hotărîţi să păşească, în aceeaşi unitate de neclintit, pe drumul construirii celei mai drepte dintre societăţi — societatea comunistă, Cartierul Gării din municipiul Sfîntu Gheorghe, la un procent de 63 la sută. Va spori, în această perioadă, rolul economic şi social al o­­raşelor mici şi mijlocii, se vor intensifica legăturile dintre o­­raşe şi sate, fiecărui oraş re­­venindu-i în medie, cite trei comune limitrofe. Transforma­rea unor comune în oraşe a­­groindustriale va mări numă­rul centrelor industriale de in­teres republican şi local. Ridicarea continuă a nive­lului de trai, material şi spi­ritual al maselor de oameni ai muncii, realizarea unei noi calităţi a vieţii locuitorilor judeţului a însemnat totodată, o impresionantă dezvoltare a baz­ei materiale a sectorului social-cultural, în perioada crese • două săli de gim­nastică şi altele. S-a lărgit şi perfecţionat reţeaua de asistenţă sanitară, prin • construirea unei secţii pentru boli contagioase în cadrul Spitalului judeţean • încă 8 dispensare umane • dezvoltarea fără precedent a bazelor de tratament (Co­vasna, în special). Au fost puse la dispoziţia populaţiei două noi autogări — la Sfîntu Gheorghe şi Tîr­gu Secuiesc. De asemenea, pentru acest an se prevede: # darea în folosinţă a Magazinului uni­versal din Sfîntu Gheorghe • a unui nou hotel cu bază de tratament la Covasna • a aripii nordice a Muzeului judeţean • a trei dispensare umane în mediul rural. în ce priveşte dezvoltarea viitoare, sunt de reţinut, pen­tru perioada 1981—1985 ; # construirea noului centru ci­­vic in municipiul Sfintu Gheorghe • un nou hotel la Tîrgu Secuiesc • numeroase baze de tratament şi odi­hnă în staţiunile judeţului • încă 4 dispensare în mediul rural • un cinematograf în oraşul reşedinţă de judeţ. Tot aici: • un stadion cu 10 mii locuri, un patinoar şi un bazin de înot. Noua înfăţişare a oraşelor şi comunelor judeţului nostru, dăltuită frumos, spectaculos, cu pasiune, hărnicie şi­ talent de oamenii acestor meleaguri înseamnă, în acelaşi ti­mp, lucrări de alimentare cu apă, canalizare, construcţii de străzi, plantări de pomi orna­mentali, construcţii de poduri şi podeţe. în domeniul lucrărilor de alimentare cu apă. în perioa­da 1976—1979 au fost puse în funcţiune capacităţi de captare şi tratare cu un vo­lum de 400 1/sec. • au fost 10CALITATILE JUDEŢULUI PE COORDONATELE 1976—1979, în judeţul Covas­na s-au dat in folosinţă nu­meroase obiective social-cultu­rale, printre care • 53 săli de clasă • 520 locuri în inter­nate şcolare • 1080 locuri în continuu, situîndu-se, în final, grădiniţe • 400 locuri în­ ­ construite reter în lungime de 2 pus în funcţiur aducţiune de P Pentru anul vede: • dezvol­tii de captare si ca 150 1/sec. • tarea reţelelor cu peste 2 km. In cincinalul va extinde în zător echiparea tară a localită dezvoltarea reţ buţie a apei cu în mediul rural nătăti şi dezvo­listepte în toa vice.. Lucrările de cunoscut, de as­­timuă extindere zile de epurare crescut cu 116 lele de canalizi cu 12,1 km • lectoarelor se e 11,9 km. în anul 1980 tea de epurare reste cu 200­­ mea colectoare cu încă 16 km. In cincinalul capacitatea de va crește cu 2c telele de canali tinse cu 8 km. In perioada s-au construit s re pe o suprafa m.p.. această su­mă se extindă la 100.000 m.p. tiva cincinaluri încă 90.000 m.p S-au construi deţe pe 6 luni m. l., în valoare lei; s-a dat în pod peste Olt. 1 ghe. In cursul gimea podurile va creşte cu 1 DUMITRU MA în perioada imediat următoare două comune statut de oraş: Ozun şi Breţcu. Aceste localităi cut în ultimii ani o puternică dezvoltare pe­­ r­ile, fapt ce determină, dealtfel,­­viitoarea lo: Comuna Ozun numără, la această l*«»' 5.300 li­fră care se va dubla pînă în 1985. Aici funcţii treprinderea de bere şi spirt, decorată pentru b­rate obţinute în întrecerea socialistă cu „ORDT CII“ clasa a IlI-a. O fermă vegetală, două­­­strucţii noi, — printre care peste 200 de aparta­gazine moderne la parterul blocurilor, o școală de clasă —, completează tabloul viitorului ora­­trial Ozun. Pe scara acestei dezvoltări a urcat și corni aproape 200 de apartamente, kilometri de străzi asfaltate, bibliotecă bine utilată, numeroase impresionantă „zestre“ de cadre de specialitate scurt, atributele care fac din această comună un resrc 3000 1960 1381 1969 Numărul apartamentelor pre­date populaţiei.­ ­ Dinamica populaţiei urbane. Imagine din viitorul oraș Ozun. Bre­cu — viitor centru urban.

Next