Cuvîntul Nou, iulie 1980 (Anul 13, nr. 2625-2651)

1980-07-01 / nr. 2625

ANUL XIII, Nr. 2625 ORIZONT ŞTIINŢIFIC Noi surse de substanţe minerale terapeutice în nord-vestul judeţului Covasna (II) O altă regiune cu rezerve de apă minera­lă este zon­a depresionară intracarpatică. Pri­mele izvoare apar deja la Băţanii Mari (Iz­vorul Sat­ului) şi Băţanii Mici. Cea mai bo­gată zonă insă, se află în perimetrul locali­tăţii Biborţeni. Apele minerale de aici au fost cunoscute încă din timpul romanilor, lucru atestat şi din punct de vedere arheo­logic. însăşi denumirea localităţii din regis­trul papal din 1332 (sub forma de Pilla By­­borch), dovedeşte că a fost o aşezare bal­neară. Aici s-a înrădăcinat şi industria de îmbuteliere. Astfel, în anul 1880, apa Izvo­rului Borhegyi era deja îmbuteliată. La sfîr­­şitul secolului se îmbuteliază apa din Izvo­rul Baross, pina în anul 1953, cînd locul ei este preluat de Izvorul 1 Mai. Ştim cu toţii că începînd cu anul 1976 la Biborţeni func­ţionează o modernă „fabrică de apă mine­rală“, proiectată pentru o capacitate de 400.000 sticle 24 ore. Apa BIBORŢENI, ajun­ge astăzi în fiecare judeţ din România so­cialistă. Balneologia şi-a găsit lăcaş aici, la Bi­borţeni şi la Ozunca-Băi. Ozunca, deşi este cunoscută după izvoarele sale tămăduitoare încă din secolul al XVIII-lea, s-a putut dez­volta numai după înruinarea vechiului sta­biliment balnear din valea pîrîului Păstră­vului, ce încă înflorea în jurul anilor 1770. Băile Ozunca, sub tutela Direcţiunii carierelor de piatră de la Brisadul Oltului, funcţionează cu băi calde şi reci, feruginoase-calcice, carbogazoase cu radio­activitate naturală evidenţiate. Băile Bibor­ţeni, cu apă caldă şi rece aparţin actual­mente Oficiului judeţean de turism Covas­na. Sonda care alimentează bazinul deschis (ştrandul debitează o apă carbogazoasă hipo­­termală (17,5 grade Celsius), cu un debit de cir­ca 0,8 t/sec. Nu de mult s-a executat aici o se­rie de determinări de radioactivitate natu­rală asupra acestor factori terapeutici natu­rali de către specialiștii de la Institutul de tehnologie moleculară şi izotopică din Cluj- Napoca. Gradul de radioactivitate conside­rabilă a surselor la ambele staţiuni asigură factorului terapeutic un efect dublu de vin­decare. Prezenţa exploatărilor de lignit din zona Baraolt-Est periclitează desigur straturile acvifere de adîncime cu ape minerale din subsolul bazinului, care sunt cantonate în nivelele permiabile, uşor drenabile, constitu­ite în nisipuri andezitice grosiere sau borchi­­şuri. Pentru a înlătura orice pericol de acest gen, instituţiile de specialitate au stabilit şi au marcat o limită care asigură existenţa ambelor exploatări. In subsolul bazinului cuprins între localităţile Baraolt şi Tălişoara s-au pus în evidenţă cele mai mari rezerve de ape minerale din regiune. Ele se află cantonate în straturile acvifere de adîncime şi au un caracter artezian, exemplul vizibil fiind cele două sonde arteziene ce debitează şi actualmente ape hipotermale la intrarea în satul Tălişoara şi cea din Lunca Oltului, vizavi cu Spitalul orăşenesc din Baraolt. Luînd în considerare cele enumerate în această zonă s-ar putea realiza o bază de tra­tament a O.J.T. Covasna, intenţie ce, de fapt, figurează în planul de perspectivă al oficiului. KISGYÖRGY ZOLTÁN Bogăţiile noastre se cer valorificate Intr-un studiu efectuat de I.S.L.G.C., în 1978, se spunea : ,,În ceea ce priveşte mate­­rialele de construcţie, trebuie spus că locui­torii din comunele judeţului Covasna, care sunt arhitecţii şi, totodată, constructorii pro­priilor lor case şi ai clădirilor anexe, au folosit ca materiale de bază: lemn, piatră, cărămidă şi pământ. Aceste materiale au fost utilizate in trecut şi se utilizează şi as­tăzi, toate materialele menţi­nute găsin­­du-se din abundenţă in judeţul Covasna“. Nu este nici un secret faptul că de aces­te materiale am dispus dintotdeauna, în sensul că ele au existat şi erau la îndemîna noastră. E drept, performanţele tehnice ale cimentului şi ale oţelurilor superioare erau prea ispititoare, pentru perioada respectivă (mai sunt şi astăzi !...), şi nimeni nu-şi fă­cea probleme de economie în utilizarea lor înainte de criza energetică, adică de in­tervalul n care preţul petrolului a crescut de... 25 de ori, cu toate consecinţele econo­mice pe care le-a implicat acest salt. Există în ju­leţul nostru o serie de materii prime, de materiale şi produse secundare care,­in ideea înlocuirii unor materiale mari consumatoare de energie, pot fi folosite cu succes în construcţii. Pornind de la ce avem, putem obţine materiale mai ieftine, mai bu­ne, mai mici consumatoare de energie şi combustibil, astfel incit dacă vor fi îmbună­tăţite, ele să poată fi omologate şi introduse în tipizare. Unul dintre aceste materiale este piatra ponce, aflată în cuprinsul unor aglomerate, vulcanice, lingă Focsad şi lingă Herculian. în primul caz, deşi s-au făcut o serie de prospecţiuni şi în trecut (a fost şi folosită pe plan local)­­, nu s-a făcut totuşi o sta­bilire exactă a cantităţii şi a calităţilor acestui material. Exploatarea de la Herculian nu funcţionează în prezent. S-au efectuat deja, pe plan local, la poligon, încercări pentru stabilirea parametrilor fizico-mecanici iar o cantitate din acest material se află acum la ÎNCERC Bucureşti pentru continuarea ana­lizelor. Pe linia reconsiderării importanţei argilelor ca sursă de materie primă în construcţii, se evidenţiază bogatele cantităţi de care dispunem la Bodoc, Breţcii, Malnaş, întor­­sura Buzăului, Băţanii Mari etc. De aseme­nea, pentru construcţiile de piatră dispunem de importante cantităţi de gresii, răspîndite în tot judeţul: de la Cariera Örie din mu­nicipiul Sfîntu Gheorghe — la Angheluş, Covasna, Ghelinţa, Intorsura Buzăului, Lem­­nia, Breţcu etc. Sînt de menţionat, de ase­menea, serpentinele cu conţinut de azbest de la Vîrghiş. Cantitatea a fost considerată ne­­industrială în vederea exploatării, dar ele pot oferi un aspect foarte plăcut în mo­zaicuri.­­ Diatomitele de la Filia — material foarte uşor (0,5—0,7 t/mc.), format din alge sfii­cioase foarte fine, se găsesc, de asemenea, în cantităţi suficiente. încercările cu diferiţi lianţi făcute de I.J.C.M. în vederea utilizării lor la ziduri uşoare sau izolaţii sunt în curs de definitivare. Dispunem apoi de mari can­tităţi de cenuşă reziduală, la Baraolt, re­zultată din lignit, în procesul de fabricaţie a brichetelor — utilizabilă în cadrul unor materiale de construcţii. Iar la întreprinde­rea pentru prelucrarea tulpinilor de in­seci se găseşte, în cantităţi considerabile, puzde­rie de in şi cîlţi produse secundare nefolo­site în prezent, dar care pot intra foarte bi­ne în compoziţia unor materiale izolatoare de construcţii, desigur, în urma unor studii de natură să certifice acest lucru (în vede­rea omologării). De asemenea, nu e exploatat în prezent tuful dacitic de la Racoşul de Sus, deşi rezervele sunt foarte mari, iar condiţiile de exploatare şi acces sunt foarte bune. Probe ale acestui material, necesare încercărilor pentru stabilirea caracteristicilor fizico-me­­canice se află, în vederea cercetării, la ÎNCERC Bucureşti. înfiinţarea urgentă a a­­cestei exploatări este o necesitate imperioa­să. Susţinem acest lucru atît pentru con­diţiile de exploatare care facilitează dema­rarea lucrărilor, cît şi pentru caracteristicile deja cunoscute ale acestei pietre: o densi­tate comparabilă cu cea a cărămizii (1,7 1,9 t­mc.), deci o prelucrabilitate relativ u­­şoară­­, la o rezistenţă la compresiune, în schimb, destul de mare, aproape de valori­le rocilor dure. Iar în ceea ce priveşte faso­narea şi prelucrarea ei, pîrîul Reika din a­­propiere, am sugera noi, ar putea deveni o sursă de energie foarte la îndemînă, şi tot­odată în pas cu cele mai actuale cerinţe ale vremii. Ing MIHAI COVACIU, ziarist-colaborator Deplină satisfacţie, unanimă mîndrie patriotică (Urmare din pac 1) Această distincţie vine să exprime încă o dată înalta preţuire de care se bucură proeminenta dumneavoastră personalitate pe plan mondial, atît pentru meritele excep­ţionale pe care le-aţi dobîndit în fruntea Partidului Comu­nist Român şi a Republicii Socialiste România in opera de transformare socialistă a ţării şi de ridicare a prestigiului internaţional al României, cit şi pentru politica externă pli­nă de realism, de promovare a unor raporturi bazate pe echitate între toate statele lumii, fără deosebire de orîndui­­rea lor socială, pentru făurirea unei lumi a păcii, prieteniei şi colaborării între popoare. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, făuritorii bunurilor materiale şi culturale din acest frumos oraş al ţării — strîns uniţi în jurul partidului, al dumneavoastră, tovarăşe secretar general, sunt hotărîţi să participe cu întreaga lor putere şi capacitate la înfăptuirea exemplară a tuturor hotărîrilor adoptate de istoricul Con­gres al XII-lea al partidului“. In telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceausescu de oamenii muncii de la întreprinderea de maşini-agregat si subansamble auto Sfîntu Gheorghe se spune, printre altele: „Asemenea întregului popor român am­ trăit momente de legitimă mîndrie patriotică şi nemărginită bucurie prilejui­tă de conferirea celei mai inalte distincţii a Republicii De­mocrate Germane — Ordinul „Karl Marx“ — care repre­zintă o nouă dovadă a recunoaşterii personalităţii dumnea­voastră proeminente, preţuirea minunatelor dumneavoastră calităţi de eminent om politic şi de stat, luptător neobosit pentru pace şi solidaritate, pentru înţelegere intre popoare, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră. Conferirea înaltului simbol al stimei şi preţuirii de ca­re Vă bucuraţi în lumea contemporană este pentru noi, toţi oamenii muncii, un nou şi minunat prilej de a ne exprima profundul ataşament şi totala adeziune faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului nostru la a cărei elaborare şi fundamentare vă aduceţi o inestimabi­lă contribuţie“. „Oamenii muncii din cadrul întreprinderii textile „Ol­tul“ d­in Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna, români şi ma­ghiari, împreună, am trăit momente de deosebită mîndrie patriotică Prilejuite de conferirea celei mai înalte distinc­­ţii a Republicii Democrate Germane — Ordinul „Karl Marx“ — dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresie a preţuirii de care vă bucu­raţi pe toate meridianele lumii pentru activitatea neobosită ce o desfăşuraţi zi de zi pentru pace, solidaritate şi înţe­legere între popoare. Vă rugăm să ne îngăduiţi — se arată în închei­erea te­legramei oamenilor muncii de la I.T. „Oltul“ Sfîntu Gheor­ghe — să vă asigurăm şi cu această ocazie că vom munci cu şi mai multă abnegaţie şi dăruire pentru realizarea tu­turor sarcinilor ce ne revin din istoricul Program al parti­dului, pentru a contribui într-o măsură şi mai substanţială la înflorirea şi progresul patriei noastre, România socia­listă“. Intilnirea de la Covasna a fanfarelor Tradiţionala întîlnire a fan­farelor din judeţ a prilejuit şi în anul acesta o reuşită trecere în revistă a măies­triei interpretative a acestor genuri de formaţii în cadrul fazei de masă a Festivalului naţional al educaţiei şi cul­turii socialiste „Cîntarea României“, ediţia 1979—1981. Muzica de fanfară, prin varietatea repertoriului de ca­re s-a bucurat la intilnirea de la Covasna, a reuşit să atragă un public numeros, oameni ai muncii aflaţi la odihnă în staţiunea celor 1000 de izvoa­re de sănătate. In acelaşi timp, ea a prilejuit un bun prilej de verificare a stadiului de pregătire şi a nivelului artistic atins în prezent de artiştii instrumentişti din ju­­­­deţul nostru. Alături de fanfarele din judeţ, la această întîlnire a participat tînăra fanfară a elevilor din Crisbav, judeţul Braşov, primită cu multă căl­dură de inimosul public co­­văsnean, care le-a răsplătit e­voluţia cu multe aplauze. Tot­odată a reieşit preocuparea fiecărei formaţii pentru ale­gerea unui repertoriu variat, în care au fost înscrise, pe lingă prelucrări şi selecţiuni din operete, melodii cu con­ţinut patriotic (E scris pe tri­color unire, de Ciprian Po­­rumbescu, Marşul Victoriei, de Sabin Păuţă etc), melodii populare, cîntece pentru tine­ret şi cîntece muncitoreşti (Marşul minerilor, Eroic marş) şi nelipsitele sîrbe, ceardaşuri şi porci, interpretate cu mul­tă virtuozitate de fanfarele din Calnic, Crisbav, Covasna. Ca o mărturie a popularită­ţii de care se bucură în ul­timul timp muzica de fanfară în judeţul nostru este şi fap­tul că, la parada de la Co­vasna din acest an, au parti­cipat formaţii noi (Poian, Reci), constituite chiar în a­­cest an. De remarcat grija pentru confecţionarea unifor­melor şi instrumentelor mu­zicale, atenţia dirijorilor pen­tru imprimarea unei ţinute artistice corespunzătoare for­maţiilor pe care Ie conduc. După prezentarea melodii­lor din program, fiecare for­maţie a încîntat numerosul public din Covasna cu cînte­ce distractive, transformînd intilnirea fanfarelor într-o au­tentică sărbătoare a muzicii instrumentale. GEORGE MĂCIUCĂ CUW Rece (Urmare( statul şi care­ria lor taui De pe acum ) cele mai ene­re să nu per, furaje, situaţi cuţi, cînd se mul de fîn cu mai repete. Totodată, t ţioneze perţi corespunzătoa astfel ca prod le scontate, h nimeni cite I cutat, ci fapt­­urile să fie du­se totodr’ prevăzută, dă, la prăşii Recev din I’ gazdi sehim. ca ten­ţifică — fact introducerea ; nie, în autoit economice, în perioară a rr in economisir lectrică şi a­cest context tate şi comit drul s­ehimbu­ţă, care au r rea colective din unităţile localitate per noului, în dir Desp' (Urmare facilităţile Pi­ac­est sistem, tovarăşw­ tfî contat ujil­­ei judeţene Cov.­­Economii şi care ne-a­re : „Ştim şi­­ unele greutăţ operativă a l ţii, de aceea ceastă modali vantajoasă, d termediul eoni sonal la C.E.t trem de simi, oricui. Se aci sumă de 10(L prezintă sold periodic să se sume de bani ne contravalo, cum ar fi: ac impozite, alo iefon, radio,­­stimul de eT gaze natura LACUL [ Ur După strucţie a şi două | ierea luc: alt import dureni — timpul In­ alarmă t, lat Fişă ' în ultim, păcate, el­teri în aj Cauza eu prafață ( getală, a , şi chimie luării unt îmbolnăvit gîndit h­' să ai baie t. J de cură, j, 'dem, nu x

Next