Cuvîntul Nou, iulie 1980 (Anul 13, nr. 2625-2651)
1980-07-01 / nr. 2625
ANUL XIII, Nr. 2625 ORIZONT ŞTIINŢIFIC Noi surse de substanţe minerale terapeutice în nord-vestul judeţului Covasna (II) O altă regiune cu rezerve de apă minerală este zona depresionară intracarpatică. Primele izvoare apar deja la Băţanii Mari (Izvorul Satului) şi Băţanii Mici. Cea mai bogată zonă insă, se află în perimetrul localităţii Biborţeni. Apele minerale de aici au fost cunoscute încă din timpul romanilor, lucru atestat şi din punct de vedere arheologic. însăşi denumirea localităţii din registrul papal din 1332 (sub forma de Pilla Byborch), dovedeşte că a fost o aşezare balneară. Aici s-a înrădăcinat şi industria de îmbuteliere. Astfel, în anul 1880, apa Izvorului Borhegyi era deja îmbuteliată. La sfîrşitul secolului se îmbuteliază apa din Izvorul Baross, pina în anul 1953, cînd locul ei este preluat de Izvorul 1 Mai. Ştim cu toţii că începînd cu anul 1976 la Biborţeni funcţionează o modernă „fabrică de apă minerală“, proiectată pentru o capacitate de 400.000 sticle 24 ore. Apa BIBORŢENI, ajunge astăzi în fiecare judeţ din România socialistă. Balneologia şi-a găsit lăcaş aici, la Biborţeni şi la Ozunca-Băi. Ozunca, deşi este cunoscută după izvoarele sale tămăduitoare încă din secolul al XVIII-lea, s-a putut dezvolta numai după înruinarea vechiului stabiliment balnear din valea pîrîului Păstrăvului, ce încă înflorea în jurul anilor 1770. Băile Ozunca, sub tutela Direcţiunii carierelor de piatră de la Brisadul Oltului, funcţionează cu băi calde şi reci, feruginoase-calcice, carbogazoase cu radioactivitate naturală evidenţiate. Băile Biborţeni, cu apă caldă şi rece aparţin actualmente Oficiului judeţean de turism Covasna. Sonda care alimentează bazinul deschis (ştrandul debitează o apă carbogazoasă hipotermală (17,5 grade Celsius), cu un debit de circa 0,8 t/sec. Nu de mult s-a executat aici o serie de determinări de radioactivitate naturală asupra acestor factori terapeutici naturali de către specialiștii de la Institutul de tehnologie moleculară şi izotopică din Cluj- Napoca. Gradul de radioactivitate considerabilă a surselor la ambele staţiuni asigură factorului terapeutic un efect dublu de vindecare. Prezenţa exploatărilor de lignit din zona Baraolt-Est periclitează desigur straturile acvifere de adîncime cu ape minerale din subsolul bazinului, care sunt cantonate în nivelele permiabile, uşor drenabile, constituite în nisipuri andezitice grosiere sau borchişuri. Pentru a înlătura orice pericol de acest gen, instituţiile de specialitate au stabilit şi au marcat o limită care asigură existenţa ambelor exploatări. In subsolul bazinului cuprins între localităţile Baraolt şi Tălişoara s-au pus în evidenţă cele mai mari rezerve de ape minerale din regiune. Ele se află cantonate în straturile acvifere de adîncime şi au un caracter artezian, exemplul vizibil fiind cele două sonde arteziene ce debitează şi actualmente ape hipotermale la intrarea în satul Tălişoara şi cea din Lunca Oltului, vizavi cu Spitalul orăşenesc din Baraolt. Luînd în considerare cele enumerate în această zonă s-ar putea realiza o bază de tratament a O.J.T. Covasna, intenţie ce, de fapt, figurează în planul de perspectivă al oficiului. KISGYÖRGY ZOLTÁN Bogăţiile noastre se cer valorificate Intr-un studiu efectuat de I.S.L.G.C., în 1978, se spunea : ,,În ceea ce priveşte materialele de construcţie, trebuie spus că locuitorii din comunele judeţului Covasna, care sunt arhitecţii şi, totodată, constructorii propriilor lor case şi ai clădirilor anexe, au folosit ca materiale de bază: lemn, piatră, cărămidă şi pământ. Aceste materiale au fost utilizate in trecut şi se utilizează şi astăzi, toate materialele menţinute găsindu-se din abundenţă in judeţul Covasna“. Nu este nici un secret faptul că de aceste materiale am dispus dintotdeauna, în sensul că ele au existat şi erau la îndemîna noastră. E drept, performanţele tehnice ale cimentului şi ale oţelurilor superioare erau prea ispititoare, pentru perioada respectivă (mai sunt şi astăzi !...), şi nimeni nu-şi făcea probleme de economie în utilizarea lor înainte de criza energetică, adică de intervalul n care preţul petrolului a crescut de... 25 de ori, cu toate consecinţele economice pe care le-a implicat acest salt. Există în juleţul nostru o serie de materii prime, de materiale şi produse secundare care,in ideea înlocuirii unor materiale mari consumatoare de energie, pot fi folosite cu succes în construcţii. Pornind de la ce avem, putem obţine materiale mai ieftine, mai bune, mai mici consumatoare de energie şi combustibil, astfel incit dacă vor fi îmbunătăţite, ele să poată fi omologate şi introduse în tipizare. Unul dintre aceste materiale este piatra ponce, aflată în cuprinsul unor aglomerate, vulcanice, lingă Focsad şi lingă Herculian. în primul caz, deşi s-au făcut o serie de prospecţiuni şi în trecut (a fost şi folosită pe plan local), nu s-a făcut totuşi o stabilire exactă a cantităţii şi a calităţilor acestui material. Exploatarea de la Herculian nu funcţionează în prezent. S-au efectuat deja, pe plan local, la poligon, încercări pentru stabilirea parametrilor fizico-mecanici iar o cantitate din acest material se află acum la ÎNCERC Bucureşti pentru continuarea analizelor. Pe linia reconsiderării importanţei argilelor ca sursă de materie primă în construcţii, se evidenţiază bogatele cantităţi de care dispunem la Bodoc, Breţcii, Malnaş, întorsura Buzăului, Băţanii Mari etc. De asemenea, pentru construcţiile de piatră dispunem de importante cantităţi de gresii, răspîndite în tot judeţul: de la Cariera Örie din municipiul Sfîntu Gheorghe — la Angheluş, Covasna, Ghelinţa, Intorsura Buzăului, Lemnia, Breţcu etc. Sînt de menţionat, de asemenea, serpentinele cu conţinut de azbest de la Vîrghiş. Cantitatea a fost considerată neindustrială în vederea exploatării, dar ele pot oferi un aspect foarte plăcut în mozaicuri. Diatomitele de la Filia — material foarte uşor (0,5—0,7 t/mc.), format din alge sfiicioase foarte fine, se găsesc, de asemenea, în cantităţi suficiente. încercările cu diferiţi lianţi făcute de I.J.C.M. în vederea utilizării lor la ziduri uşoare sau izolaţii sunt în curs de definitivare. Dispunem apoi de mari cantităţi de cenuşă reziduală, la Baraolt, rezultată din lignit, în procesul de fabricaţie a brichetelor — utilizabilă în cadrul unor materiale de construcţii. Iar la întreprinderea pentru prelucrarea tulpinilor de inseci se găseşte, în cantităţi considerabile, puzderie de in şi cîlţi produse secundare nefolosite în prezent, dar care pot intra foarte bine în compoziţia unor materiale izolatoare de construcţii, desigur, în urma unor studii de natură să certifice acest lucru (în vederea omologării). De asemenea, nu e exploatat în prezent tuful dacitic de la Racoşul de Sus, deşi rezervele sunt foarte mari, iar condiţiile de exploatare şi acces sunt foarte bune. Probe ale acestui material, necesare încercărilor pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice se află, în vederea cercetării, la ÎNCERC Bucureşti. înfiinţarea urgentă a acestei exploatări este o necesitate imperioasă. Susţinem acest lucru atît pentru condiţiile de exploatare care facilitează demararea lucrărilor, cît şi pentru caracteristicile deja cunoscute ale acestei pietre: o densitate comparabilă cu cea a cărămizii (1,7 1,9 tmc.), deci o prelucrabilitate relativ uşoară, la o rezistenţă la compresiune, în schimb, destul de mare, aproape de valorile rocilor dure. Iar în ceea ce priveşte fasonarea şi prelucrarea ei, pîrîul Reika din apropiere, am sugera noi, ar putea deveni o sursă de energie foarte la îndemînă, şi totodată în pas cu cele mai actuale cerinţe ale vremii. Ing MIHAI COVACIU, ziarist-colaborator Deplină satisfacţie, unanimă mîndrie patriotică (Urmare din pac 1) Această distincţie vine să exprime încă o dată înalta preţuire de care se bucură proeminenta dumneavoastră personalitate pe plan mondial, atît pentru meritele excepţionale pe care le-aţi dobîndit în fruntea Partidului Comunist Român şi a Republicii Socialiste România in opera de transformare socialistă a ţării şi de ridicare a prestigiului internaţional al României, cit şi pentru politica externă plină de realism, de promovare a unor raporturi bazate pe echitate între toate statele lumii, fără deosebire de orînduirea lor socială, pentru făurirea unei lumi a păcii, prieteniei şi colaborării între popoare. Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, făuritorii bunurilor materiale şi culturale din acest frumos oraş al ţării — strîns uniţi în jurul partidului, al dumneavoastră, tovarăşe secretar general, sunt hotărîţi să participe cu întreaga lor putere şi capacitate la înfăptuirea exemplară a tuturor hotărîrilor adoptate de istoricul Congres al XII-lea al partidului“. In telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceausescu de oamenii muncii de la întreprinderea de maşini-agregat si subansamble auto Sfîntu Gheorghe se spune, printre altele: „Asemenea întregului popor român am trăit momente de legitimă mîndrie patriotică şi nemărginită bucurie prilejuită de conferirea celei mai inalte distincţii a Republicii Democrate Germane — Ordinul „Karl Marx“ — care reprezintă o nouă dovadă a recunoaşterii personalităţii dumneavoastră proeminente, preţuirea minunatelor dumneavoastră calităţi de eminent om politic şi de stat, luptător neobosit pentru pace şi solidaritate, pentru înţelegere intre popoare, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă pe planeta noastră. Conferirea înaltului simbol al stimei şi preţuirii de care Vă bucuraţi în lumea contemporană este pentru noi, toţi oamenii muncii, un nou şi minunat prilej de a ne exprima profundul ataşament şi totala adeziune faţă de întreaga politică internă şi externă a partidului şi statului nostru la a cărei elaborare şi fundamentare vă aduceţi o inestimabilă contribuţie“. „Oamenii muncii din cadrul întreprinderii textile „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna, români şi maghiari, împreună, am trăit momente de deosebită mîndrie patriotică Prilejuite de conferirea celei mai înalte distincţii a Republicii Democrate Germane — Ordinul „Karl Marx“ — dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresie a preţuirii de care vă bucuraţi pe toate meridianele lumii pentru activitatea neobosită ce o desfăşuraţi zi de zi pentru pace, solidaritate şi înţelegere între popoare. Vă rugăm să ne îngăduiţi — se arată în încheierea telegramei oamenilor muncii de la I.T. „Oltul“ Sfîntu Gheorghe — să vă asigurăm şi cu această ocazie că vom munci cu şi mai multă abnegaţie şi dăruire pentru realizarea tuturor sarcinilor ce ne revin din istoricul Program al partidului, pentru a contribui într-o măsură şi mai substanţială la înflorirea şi progresul patriei noastre, România socialistă“. Intilnirea de la Covasna a fanfarelor Tradiţionala întîlnire a fanfarelor din judeţ a prilejuit şi în anul acesta o reuşită trecere în revistă a măiestriei interpretative a acestor genuri de formaţii în cadrul fazei de masă a Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cîntarea României“, ediţia 1979—1981. Muzica de fanfară, prin varietatea repertoriului de care s-a bucurat la intilnirea de la Covasna, a reuşit să atragă un public numeros, oameni ai muncii aflaţi la odihnă în staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate. In acelaşi timp, ea a prilejuit un bun prilej de verificare a stadiului de pregătire şi a nivelului artistic atins în prezent de artiştii instrumentişti din judeţul nostru. Alături de fanfarele din judeţ, la această întîlnire a participat tînăra fanfară a elevilor din Crisbav, judeţul Braşov, primită cu multă căldură de inimosul public covăsnean, care le-a răsplătit evoluţia cu multe aplauze. Totodată a reieşit preocuparea fiecărei formaţii pentru alegerea unui repertoriu variat, în care au fost înscrise, pe lingă prelucrări şi selecţiuni din operete, melodii cu conţinut patriotic (E scris pe tricolor unire, de Ciprian Porumbescu, Marşul Victoriei, de Sabin Păuţă etc), melodii populare, cîntece pentru tineret şi cîntece muncitoreşti (Marşul minerilor, Eroic marş) şi nelipsitele sîrbe, ceardaşuri şi porci, interpretate cu multă virtuozitate de fanfarele din Calnic, Crisbav, Covasna. Ca o mărturie a popularităţii de care se bucură în ultimul timp muzica de fanfară în judeţul nostru este şi faptul că, la parada de la Covasna din acest an, au participat formaţii noi (Poian, Reci), constituite chiar în acest an. De remarcat grija pentru confecţionarea uniformelor şi instrumentelor muzicale, atenţia dirijorilor pentru imprimarea unei ţinute artistice corespunzătoare formaţiilor pe care Ie conduc. După prezentarea melodiilor din program, fiecare formaţie a încîntat numerosul public din Covasna cu cîntece distractive, transformînd intilnirea fanfarelor într-o autentică sărbătoare a muzicii instrumentale. GEORGE MĂCIUCĂ CUW Rece (Urmare( statul şi careria lor taui De pe acum ) cele mai enere să nu per, furaje, situaţi cuţi, cînd se mul de fîn cu mai repete. Totodată, t ţioneze perţi corespunzătoa astfel ca prod le scontate, h nimeni cite I cutat, ci fapturile să fie duse totodr’ prevăzută, dă, la prăşii Recev din I’ gazdi sehim. ca tenţifică — fact introducerea ; nie, în autoit economice, în perioară a rr in economisir lectrică şi acest context tate şi comit drul sehimbuţă, care au r rea colective din unităţile localitate per noului, în dir Desp' (Urmare facilităţile Piacest sistem, tovarăşw tfî contat ujilei judeţene Cov.Economii şi care ne-are : „Ştim şi unele greutăţ operativă a l ţii, de aceea ceastă modali vantajoasă, d termediul eoni sonal la C.E.t trem de simi, oricui. Se aci sumă de 10(L prezintă sold periodic să se sume de bani ne contravalo, cum ar fi: ac impozite, alo iefon, radio,stimul de eT gaze natura LACUL [ Ur După strucţie a şi două | ierea luc: alt import dureni — timpul In alarmă t, lat Fişă ' în ultim, păcate, elteri în aj Cauza eu prafață ( getală, a , şi chimie luării unt îmbolnăvit gîndit h' să ai baie t. J de cură, j, 'dem, nu x