Cuvîntul Nou, august 1980 (Anul 13, nr. 2652-2677)
1980-08-01 / nr. 2652
ANUL XIII, Nr. 2652 DECENIUL !!!»! UNITE PENTRU DREPTURILE FEMEII La Copenhaga, s-au desfăşurat, între 16—31 iulie a.c., lucrările Conferinţei mondiale a Deceniului Naţiunilor Unite pentru drepturile femeii, la care au participat delegaţi din majoritatea celor 152 de state, membre ale O.N.U., precum şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii internaţionale. Din partea României, a participat o delegaţie, formată din Maria Bobu, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, Mana Groza, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor şi adjunct al ministrului afacerilor externe şi Stana Drăgoi, ambasadorul ţării noastre în Danemarca. Pe ordinea de zi a conferinţei s-au aflat examinarea progreselor obţinute în prima parte a Deceniului O.N.U. pentru drepturile femeii (1976—1985), precum şi a obstacolelor aflate în calea îndeplinirii principalelor obiective ale amintitului deceniu aflat sub deviza: Egalitate, dezvoltare, pace. Pe baza acestei analize a fost elaborat un Program de acţiune pentru cea de-a doua parte a Deceniului O.N.U. pentru drepturile femeii. • Desemnîndu-şi organele de lucru, Comisia I a Conferinţei a ales în funcţia de vicepreşedintă pe Maria Groza. Remarcăm intervenţia în cadrul Conferinţei a tovarăşei Maria Bobu, care a relevat că reuniunea a reprezentat o expresie directă a necesităţii de a se acţiona cu tot mai multă hotărîre pentru ca femeile — importantă forţă socială a lumii contemporane — să poată juca un rol tot mai activ în accelerarea progresului material şi spiritual al popoarelor. Vorbitoarea a prezentat remarcabilele progrese realizate in România, ţară în care preocuparea de prim ordin o constituie asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, educaţie, asistenţă medicală, promovarea femeii în toate sferele de activitate politică, economică şi scală. In intervenţia sa, reprezentanta ţării noastre la amintitul forum internaţional, a relevat că pentru femeile din România un exemplu însufleţitor il constituie activitatea multilaterală, politică, ştiinţifică şi socială , desfăşurată de tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, permanenta sa preocupare şi grijă pentru condiţiile de viaţă şi de muncă ale femeilor, pentru protecţia mamei şi copilului, pentru formarea şi educarea tinerei generaţii, reprezentînd garanţii ale îmbunătăţirii continue a nivelului de trai şi bunăstării maselor de femei, ale întregului popor. Dînd glas părerii unanime a femeilor din Romănia, reprezentanta ţării noastre a încheiat prin a-şi exprima dorinţa d a se întări legăturile de colaborare şi prietenie cu toate organizaţiile de femei din întreaga lume, indiferent de concepţiile lor politice şi filozofice, în scopul apărării şi promovării drepturilor femeilor şi, în general, al consolidării păcii. Preocupări constante privind ocrotirea minorilor Rolul familiei in educarea copiilor, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul N icolae Ceauşescu, se află pe primul plan, părinţii fiind chemaţi să acorde mai multă atenţie, mai multă grijă educării şi creşterii copiilor. Fiecare părinte precizează preşedintele ţăii ocupâmndu-se de copilul său. in aceeaşi măsură, trebuie să se ocupe şi de alţi copii, ca de propriii săi fii, pentru că toţi constituim o familie unică — familia României socialiste... Aşa este şi aşa trebuie să fie. Statul creează toate condiţiile pentru ca toţi copiii, întregul tineret să trăiască o viaţă luminoasă să se bucure de un viitor fericit, liber Spansper, înseşi legile ţării ocrotesc şi apără copiii. Prin comisiile de ocrotire a minorilor sunt luate în evidenţă toate cazurile în care educaţia şi îngrijirea copilului sînt portelate în familie. O asemenea comisie de ocrotire a minorilor funcţionează şi la nivelul Consiliului popular al judeţului Covasna, comisie care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 3. Despre cazurile discutate în comisie, despre hotărîrile colectivelor de sprijin al autorităţii tutelare şi asistenţă socială, am luat adesea cunoştinţă. Uneori se ivesc situaţii grave, condamnabile, în care părinţi iresponsabili îşi abandonează copiii, părăsesc domiciliul conjugal, fug de îndatoririle lor morale şi materiale. Am notat recent cîteva asemenea exemple: Dér Éva a părăsit domiciliul conjugal luînd cu ea pe doi dintre cei şase copii pe care îi are. Cum Oér János, tatăl copiilor este îngrijitor de animale la C.A.P. Baraolt, a plecat cu turma în munţi luînd cu el doar unul dintre copii, ceilalţi trei au rămas acasă, în grija vecinilor. Situaţia aceasta a durat câteva luni pînă ce mama a mai luat pe unul dintre copii, iar acasă au rămas două fetiţe, fără posibilităţi de îngrijire şi educare. Acum situaţia lor este rezolvată, fiind internate la Casa de copii din Tîrgu Secuiesc. Evident, nu puteau fi lăsate în voia soartei. Dar părinţii, aceşti oameni iresponsabili, nu pot fi traşi la răspundere?... ...La Aita Seacă, Szőke Elisabeta are 8 copii, proveniţi din concubinaj. Actualul concubin al lui S.E. este condamnat şi îşi execută pedeapsa la locul de muncă. Mama copiilor nu lucrează, deseori ea părăseşte copiii, lăsîndu-i în voia soartei, nesupravegheaţi. Deşi i s-a oferit un loc de muncă la C.A.P., Szőke Elisabeta preferă să se limiteze la ajutorul acordat de stat. Iată însă că, membrii comisiei judeţene de ocrotire a minorilor s-au hotărît să pună capăt unei asemenea stări de fapt. Minorii în cauză vor fi internaţi la Casa copilului, iar mama lor obligată, potrivit Legii 25/1976, să se încadreze în muncă. SFATURI PENTRU GOSPODINE • Legurele ce se pot păstra prin suprasărare lunt: roşii proaspete întregi, fasole păstăi, foi de viţă, ardei graşi, bame şi toate verdeţurile (tarhon, pătrunjel, mărar, leuştean). Şi Roşii întregi la sare. Se aleg roşii intregi pe jumătate coapte, se invelesc în foi de viţă, se aşază pe an strat de sare intr-un borcan sau butoiaş, rînduri, rinduri cu straturi subţiri de sare (30 la sută sare din greutatea lor), intre ele, pină se umple borcanul sau butoiaşul. Se păstrează in pivniţă (la rece) şi se folosesc la prepararea mîncărurilor. 9 Tarhon in oţet. Se ia tarhon, se aleg frunzuliţele, se spală, se lasă să se scurgă apa şi se aşază în borcane. Se toarnă oţet fiert, cu sare (40 gr la un litru de oţet), se leagă borcanul cu celofan şi se păstrează în cămară. • Ciuperci marinate în oţet. Se iau ciuperci albe, cit mai mici, se curăţă şi se spală, se taie codiţele, apoi se pun la fiert în puţină apă clocotită, cu puţină sare şi sare de lămiie, pînă pierd gustul de crud. Se scot ciupercile se lasă să se scurgă apa. Se fierbe oţetul, se adaugă ciupercile fierte în prealabil în apă. Se lasă să se răcească, se pun în borcane, apoi se toarnă deasupra oţetul în care au fiert, şi se leagă cu celofan. • Uscarea este cea mai veche metodă cunoscută in conservarea legumelor şi fructelor. Pe lîngă toate procedeele de conservare de mai tîrziu ea s-a întrebuinţat cu bune rezultate pînă în zilele noastre. Menţionăm că legumele de calitatea a II-a, care nu se pot întrebuinţa pentru pregătirea conservelor, pot fi păstrate prin uscare. înainte de uscare, vă recomandăm ca legumele să fie curăţate, spălate, mărunţite, opărite, cufundîndu-se în apă clocotită, după care se răcesc în apă rece şi se pun imediat la uscare. Astfel îşi păstrează culoarea şi nu capătă gust aspru, păros, iar la fiert se înmoaie mai repede. Un remarcabil concept politic Recent a apărut in librării volumul Creşterea rolului femeii in viaţa economică şi social-politică a României socialiste, prestigioasă lucrare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vastă operă politică şi ideologică pe tărîmul practicii sociale în care se înscrie demersul revoluţionar întreprins de conducătorul partidului şi statului nostru. Lucrarea amintită îşi propune să ne facă cunoscută gîndirea creatoare a preşedintelui României, înţelegerea multilaterală, istorică şi dialectică a conceptului şi a practicii înfăptuirii egalităţii femeii cu bărbatul. In jurul acestei idei se concentrează viziunea, curajul şi profunzimea teoretică cu care preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, abordează în mod original şi creator dimensiunile statutului femeii în societatea noastră socialistă. Unul din capitole este destinat redării remarcabilei concepţii a preşedintelui ţării privind creşterea rolului femeii în viaţa economică, socială şi politică a societăţii, promovării femeilor în foruri de conducere la toate nivelurile şi în toate domeniile de organizare şi funcţionare a societăţii. c'n”'îi7pilor Căminele sezoniere săteşti O scurtă privire în registrul de stare civilă de la Consiliul popular al municipiului Sfîntu Gheorghe ne poate arăta că, în general, oamenii ţin mult la copiii lor. Un prim exemplu ni-l oferă prezenţa diminutivelor. Un alt aspect îl constituie frecvenţa numelor duble, triple şi chiar cvadruple. Nimic de zis, dar ... Tovarăşele L. Vereş şi E. Balla, funcţionare la starea civilă îmi spuneau că deseori încearcă să-i îndrume pe tinerii părinţi să dea copiilor nume mai puţin pompoase sau răsunătoare. Dar se vede treaba că unii părinţi n-au acceptat să renunţe la ideea de a da copiilor lor nume ca Furtunico, Căluţ, Cerul, Muzicant. De unde pînă unde astfel de nume nu se ştie. Un lucru rămîne cert, fiecăruia cum i se năzare, neţinînd cont de tradiţie şi de ce nu, de nume care atestă perenitatea poporului nostru pe aceste meleaguri. An de an, căminele sezoniere săteşti organizate pentru copiii din mediul rural, tind să ocupe o arie tot mai mare de cuprindere. Create şi dotate direct de cooperativele agricole de producţie, căminele sezoniere au menirea de a veni în sprijinul activităţii din perioada campaniilor agricole, ele dînd posibilitate mamelor cu copii mici să participe în mod constant la activităţile din timpul acestor campanii. In vara acestui an, acolo unde s-a înţeles şi s-a acţionat în consecinţă pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor pe care le ridică organizarea unor astfel de cămine sezoniere, eficienţa se resimte în prezenţa la lucru, în brigăzile de cîmp, a unui număr mare de femei. Aşa este cazul la Băţanii Mari, Zagon, Zăbala etc. Dar practic, la ora actuală ar fi trebuit să funcţioneze 17 asemenea cămine sezoniere. In realitate funcţionează doar un număr de 7 cămine, care îşi desfăşoară activitatea cu rezultate bune. Spre a motiva lipsa lor de preocupare, unii preşedinţi de C.A.P. au ţinut să se justifice că au prea multe probleme de rezolvat la zi, că toate sunt importante şi urgente. Oare problema căminului sezonier nu este şi ea tot la „ordinea zilei“ ? Credem că U.J.C.A.P , care este direct interesată în buna desfăşurare a campaniei agricole de vară, trebuie să intervină neîntîrziat pentru a impulsiona organizarea de cămine sezoniere în toate localităţile care cer acest lucru ridicînd din acelaşi timp ştacheta calităţii activităţii celor înfiinţate, aşa cum este cazul la Mărtineni, Petriceni Aita Mare, Păpăuţi, Sinzieni, Turia, unde mai sunt încă multe probleme de pus la punct, îndeosebi de ordin organizatoric şi sanitar. Pagină realizată de AURELIA LOJINSCHI CUV recolta (U Organiza alert, di Miercuri, C.A.P. Arcuş campania de realelor păiole de grîu ni miditatea opcoltat datorii teorologice si opltatul deci ritm alert, t mecanizare, (U noastră şi n care oamenii le de plan, c le pieţei exte szor). — Bineînţe lul comitetu la nivelul o bază, cel pu mestru seama perfecţior duselor noas! se ştie — cal determinant competitivităteni chiar sens, la indi de partid, cc muncii a hoturor celor c. tehnici de c maiştrilor, t Gompi Reacţiile s Iut Ofertă, pe spinarea , ziarul nostru iulie 1980, n revenim cu precizări, cer cauză — 1.7 Vîrghiş —. ( noastră firea unele lucruri văratul moţi de fapt. Menţionăm tată în articie de exactă unele preciz au furat fîn Fermei din bineînţeles, sínt mon mán, László Mihály (aici: să dacă fim intervenit or Așadar, fără ducerii Ferria au cosit finul la doi nerespectînd legerile pe ■ losesc acest conducerea finului cu fiului). Furt descoperit d