Cuvîntul Nou, august 1980 (Anul 13, nr. 2652-2677)

1980-08-01 / nr. 2652

ANUL XIII, Nr. 2652 DECENIUL !!!»! UNITE PENTRU DREPTURILE FEMEII La Copenhaga, s-au desfă­şurat, între 16—31 iulie a.c., lucrările Conferinţei mondia­le a Deceniului Naţiunilor U­­nite pentru drepturile femeii, la care au participat delegaţi din majoritatea celor 152 de state, membre ale O.N.U., precum şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii interna­ţionale. Din partea României, a participat o delegaţie, for­mată din Maria Bobu, vice­preşedintă a Consiliului Na­ţional al Femeilor, Mana Groza, vicepreşedintă a Con­siliului Naţional al Femeilor şi adjunct al ministrului a­­facerilor externe şi Stana Drăgoi, ambasadorul ţării noastre în Danemarca. Pe ordinea de zi a confe­rinţei s-au aflat examinarea progreselor obţinute în prima parte a Deceniului O.N.U. pentru drepturile femeii (1976—1985), precum şi a ob­stacolelor aflate în calea în­deplinirii principalelor obiec­tive ale amintitului deceniu aflat sub deviza: Egalitate, dezvoltare, pace. Pe baza a­­cestei analize a fost elaborat un Program de acţiune pen­tru cea de-a doua parte a De­ceniului O.N.U. pentru drep­turile femeii. • Desemnîndu-şi organele de lucru, Comisia I a Conferinţei a ales în funcţia de vicepre­şedintă pe Maria Groza. Remarcăm intervenţia în cadrul Conferinţei a tovarăşei Maria Bobu, care a relevat că reuniunea a reprezentat o ex­presie directă a necesităţii de a se acţiona cu tot mai mul­tă hotărîre pentru ca femeile — importantă forţă socială a lumii contemporane — să poată juca un rol tot mai ac­tiv în accelerarea progresului material şi spiritual al po­poarelor. Vorbitoarea a prezentat re­marcabilele progrese realizate in România, ţară în care preo­cuparea de prim ordin o con­stituie asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, edu­caţie, asistenţă medicală, pro­movarea femeii în toate sfe­rele de activitate politică, e­­conomică şi s­cală. In intervenţia sa, reprezen­tanta ţării noastre la aminti­tul forum internaţional, a relevat că pentru femeile din România un exemplu însu­­fleţitor il constituie activitatea multilaterală, politică, ştiinţi­fică şi socială , desfăşurată d­e tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, permanenta sa preocupare şi grijă pentru condiţiile de viaţă şi de mun­că ale femeilor, pentru pro­tecţia mamei şi copilului, pentru formarea şi educarea tinerei generaţii, reprezentînd garanţii ale îmbunătăţirii con­tinue a nivelului de trai şi bunăstării maselor de femei, ale întregului popor. Dînd glas părerii unanime a femeilor din Romă­nia, re­prezentanta ţării noastre a încheiat prin a-şi exprima dorinţa d­­ a se întări legătu­rile de colaborare şi priete­nie cu toate organizaţiile de femei din întreaga lume, in­diferent de concepţiile lor po­litice şi filozofice, în scopul apărării şi promovării dreptu­rilor femeilor şi, în general, al consolidării păcii. Preocupări constante privind ocrotirea minorilor Rolul familiei in educarea copiilor, aşa cum sublinia secretarul general al partidu­lui, tovarăşul N i­c­o­l­a­e Ceauşescu, se află pe primul plan, părinţii fiind chemaţi să acorde mai multă atenţie, mai multă grijă educării şi creşterii copiilor. Fiecare pă­rinte­ precizează preşedintele ţă­ii ocupâmndu-se de copilul său. in aceeaşi măsură, tre­buie să se ocupe şi de alţi c­opii, ca de propriii săi fii, pentru că toţi constituim o familie unică — familia României socialiste... Aşa este şi aşa trebuie să fie. Statul creează toate con­diţiile pentru ca toţi copiii, întregul tineret să trăiască o viaţă luminoasă să se bucu­re de un viitor fericit, liber S­pansper, înseşi legile ţării ocrotesc şi apără copiii. Prin comisiile de ocrotire a mino­rilor sunt luate în evidenţă toate cazurile în care educa­ţia şi îngrijirea copilului sînt porte­late în familie. O ase­menea comisie de ocrotire a­­ minorilor funcţionează şi la nivelul Consiliului popular al judeţului Covasna, comisie care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 3. Despre cazurile discutate în comisie, despre hotărîrile colectivelor de sprijin al autorităţii tu­telare şi asistenţă socială, am luat adesea cunoştinţă. Uneori se ivesc situaţii grave, con­damnabile, în care părinţi i­­responsabili îşi abandonează copiii, părăsesc domiciliul conjugal, fug de îndatoririle lor morale şi materiale. Am notat recent cîteva asemenea exemple: Dér Éva a părăsit domiciliul conjugal luînd cu ea pe doi dintre cei şase copii pe care îi are. Cum Oér János, tatăl­ copiilor este îngrijitor de animale la C.A.P. Baraolt, a plecat cu turma în munţi luînd cu el doar unul dintre copii, ceilalţi trei au rămas acasă, în gri­ja vecinilor. Situaţia aceasta a durat câteva luni pînă ce mama a mai luat pe unul dintre copii, iar acasă au rămas două fetiţe, fără posi­bilităţi de îngrijire şi educa­re. Acum situaţia lor este re­zolvată, fiind internate la Casa de copii din Tîrgu Se­cuiesc. Evident, nu puteau fi lăsate în voia soartei. Dar părinţii, aceşti oameni ires­ponsabili, nu pot fi traşi la răspundere?... ...La Aita Seacă, Szőke Eli­sabeta are 8 copii, proveniţi din concubinaj. Actualul con­cubin al lui S.E. este condam­nat şi îşi execută pedeapsa la locul de muncă. Mama co­piilor nu lucrează, deseori ea părăseşte copiii, lăsîndu-i în voia soartei, nesupravegheaţi. Deşi i s-a oferit un loc de muncă la C.A.P., Szőke Elisa­beta preferă să se limiteze la ajutorul acordat de stat. Iată însă că, membrii comisiei judeţene de ocrotire a mino­rilor s-au hotărît să pună ca­păt unei asemenea stări de fapt. Minorii în cauză vor fi internaţi la Casa copilului, iar mama lor obligată, potri­vit Legii 25/1976, să se în­cadreze în muncă. SFATURI PENTRU GOSPODINE • Legurele ce se pot păs­tra prin suprasărare lunt: roşii proaspete întregi, faso­le păstăi, foi de viţă, ardei graşi, bame şi toate verdeţu­­rile (tarhon, pătrunjel, mărar, leuştean). Şi Roşii întregi la sare. Se aleg roşii intregi pe ju­mătate coapte, se invelesc în foi de viţă, se aşază pe an strat de sare intr-un borcan sau butoiaş, rînduri, rinduri cu straturi subţiri de sare (30 la sută sare din greutatea lor), intre ele, pină se umple bor­canul sau butoiaşul. Se păs­trează in pivniţă (la rece) şi se folosesc la prepararea mîn­­cărurilor. 9 Tarhon in oţet. Se ia tarhon, se aleg frunzuliţele, se spală, se lasă să se scurgă apa şi se aşază în borcane. Se toarnă oţet fiert, cu sare (40 gr la un litru de oţet), se leagă borcanul cu celofan şi se păstrează în cămară. • Ciuperci marinate în oţet. Se iau ciuperci albe, cit mai mici, se curăţă şi se spală, se taie codiţele, apoi se pun la fiert în puţină apă clocotită, cu puţină sare şi sare de lă­­miie, pînă pierd gustul de crud. Se scot ciupercile se lasă să se scurgă apa. Se fierbe oţetul, se adaugă ciu­percile fierte în prealabil în apă. Se lasă să se răcească, se pun în borcane, apoi se toarnă deasupra oţetul în care au fiert, şi se leagă cu celo­fan. • Uscarea este cea mai veche metodă cunoscută in conservarea legumelor şi fruc­telor. Pe lîngă toate proce­deele de conservare de mai tîrziu ea s-a întrebuinţat cu bune rezultate pînă în zilele noastre. Menţionăm că legu­mele de calitatea a II-a, care nu se pot întrebuinţa pentru pregătirea conservelor, pot fi păstrate prin uscare. înainte de uscare, vă recomandăm ca legumele să fie curăţate, spă­late, mărunţite, opărite, cu­­fundîndu-se în apă clocotită, după care se răcesc în apă rece şi se pun imediat la us­care. Astfel îşi păstrează cu­loarea şi nu capătă gust as­pru, păros, iar la fiert se în­moaie mai repede. Un remarcabil concept politic Recent a apărut in librării volumul Creşterea rolului femeii in viaţa economică şi social-politică a României socialiste, prestigioasă lucrare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vastă operă politică şi ideologică pe tărîmul practicii sociale în care se înscrie demersul revoluţionar întreprins de conducătorul partidului şi statului nostru. Lucrarea amintită îşi propune să ne facă cunoscută gîndirea creatoare a preşedintelui României, înţelegerea multilaterală, istorică şi dialectică a conceptului şi a prac­ticii înfăptuirii egalităţii femeii cu bărbatul. In jurul a­­cestei idei se concentrează viziunea, curajul şi profunzi­mea teoretică cu care preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, abordează în mod original şi creator dimensiunile statutului femeii în societatea noastră socia­listă. Unul din capitole este destinat redării remarcabilei concepţii a preşedintelui ţării privind creşterea rolului fe­meii în viaţa economică, socială şi politică a societăţii, promovării femeilor în foruri de conducere la toate nive­lurile şi în toate domeniile de organizare şi funcţionare a societăţii. c'n”'îi7pilor Căminele sezoniere săteşti O scurtă privire în regis­trul de stare civilă de la Consiliul popular al munici­piului Sfîntu Gheorghe ne poate arăta că, în general, oamenii ţin mult la copiii lor. Un prim exemplu ni-l oferă prezenţa diminutivelor. Un alt aspect îl constituie frecven­ţa numelor duble, triple şi chiar cvadruple. Nimic de zis, dar ... Tovarăşele L. Vereş şi E. Balla, funcţionare la starea civilă îmi spuneau că deseori încearcă să-i îndrume pe ti­nerii părinţi să dea copiilor nume mai puţin pompoase sau răsunătoare. Dar se vede treaba că unii părinţi n-au acceptat să renunţe la ideea de a da copiilor lor nume ca Furtunico, Căluţ, Cerul, Mu­zicant. De unde pînă unde astfel de nume nu se ştie. Un lucru rămîne cert, fiecăruia cum i se năzare, ne­­ţinînd cont de tradiţie şi de ce nu, de nume care atestă perenitatea poporului nostru pe aceste meleaguri. An de an, căminele sezo­niere săteşti organizate pen­tru copiii din mediul rural, tind să ocupe o arie tot mai mare de cuprindere. Create şi dotate direct de cooperati­vele agricole de producţie, căminele sezoniere au meni­rea de a veni în sprijinul ac­tivităţii din perioada cam­paniilor agricole, ele dînd po­sibilitate mamelor cu copii mici să participe în mod con­stant la activităţile din tim­pul acestor campanii. In vara acestui an, acolo unde s-a înţeles şi s-a acţio­nat în consecinţă pentru so­luţionarea corespunzătoare a problemelor pe care le ridică organizarea unor astfel de cămine sezoniere, eficienţa se resimte în prezenţa la lucru, în brigăzile de cîmp, a unui număr mare de femei. Aşa este cazul la Băţanii Mari, Zagon, Zăbala etc. Dar prac­tic, la ora actuală ar fi trebuit să funcţioneze 17 asemenea cămine sezoniere. In realitate funcţionează doar un număr de 7 cămine, care îşi des­făşoară activitatea cu rezulta­te bune. Spre a motiva lipsa lor de preocupare, unii preşedinţi de C.A.P. au ţinut să se justifice că au prea multe probleme de rezolvat la zi, că toate sunt importante şi urgente. Oare problema căminului sezonier nu este şi ea tot la „ordinea zilei“ ? Credem că U.J.C.A.P , care este direct interesată în buna desfăşurare a campaniei agricole de vară, trebuie să intervină neîntîrziat pentru a impulsiona organizarea de cămine sezoniere în toate lo­calităţile care cer acest lu­cru ridicînd d­in acelaşi timp ştacheta calităţii activităţii celor înfiinţate, aşa cum este cazul la Mărtineni, Petriceni Aita Mare, Păpăuţi, Sinzieni, Turia, unde mai sunt încă multe probleme de pus la punct, îndeosebi de ordin or­ganizatoric şi sanitar. Pagină realizată de AURELIA LOJINSCHI CUV recolta (U Organiza alert, di Miercuri, C.A.P. Arcuş campania de realelor păio­le de grîu ni miditatea op­­coltat datorii teorologice si opltatul deci ritm alert, t mecanizare, (U noastră şi n care oamenii le de plan, c le pieţei exte szor). — Bineînţe lul comitetu la nivelul o bază, cel pu mestru se­a­ma perfecţior duselor noas! se ştie — cal determinant competitivită­­teni­­ chiar sens, la indi de partid, cc muncii a ho­turor celor c. tehnici de c maiştrilor, t Gompi Reacţiile s Iut Ofertă,­­ pe spinarea , ziarul nostru iulie 1980, n revenim cu precizări, cer cauză — 1.7 Vîrghiş —. ( noastră firea unele lucruri văratul moţi de fapt. Menţionăm tată în artici­­e de exactă unele preciz au furat fîn Fermei din bineînţeles, sínt mon mán, László Mihály (aici: să dacă fim intervenit or Așadar, fără ducerii Ferr­­i­a au cosit finul la doi nerespectînd legerile pe ■ losesc acest conducerea finului cu f­iului). Furt descoperit d

Next