Cuvîntul Nou, aprilie 1981 (Anul 14, nr. 2858-2883)

1981-04-01 / nr. 2858

ANUL XIV, Nr. 2858 şi )/# 1*/# şi if 17# File de muncă, file de viaţă Educaţia prin muncă şi pentru muncă a e­­levilor îmbracă forme dintre cele mai varia­te, multe dintre ele răspunzînd unor cerinţe pe plan naţional. Modul în care ei răspund la efectuarea acestor sarcini patriotice atestă faptul că educaţia ce se desfăşoară în şcoală conferă elevilor o pregătire corespunzătoare pentru viaţă. Ne-am propus în cele ce ur­mează să inserăm cîteva file de muncă din activitatea cotidiană a şcolarilor. * O necesitate de prim ordin pentru fiecare judeţ o constituie autoaprovizionarea cu di­ferite produse agroalimentare. Era normal ca la această activitate şi elevii să-şi aducă a­­portul. Modul cum au făcut-o pînă acum este demn de toată lauda. Iată, punctate, doar cîteva aspecte: O urmare a ,,prospectării" terenurilor ne­folosite din vatra localităţilor, peste 30 de hectare au fost cultivate de elevi cu diverse legume şi zarzavaturi, recolta ce se va obţine fiind destinată cantinelor şcolare. 0 în urma încheierii­ de contracte cu uni­tăţi socialiste, şcolile din judeţe şi-au asumat sarcina de a îngriji culturi pe o suprafaţă de 150 hectare. O suprafaţa totala a solariilor şi răsadni­ţelor înfiinţate în ultimul timp pe lîngă u­­nităţile şcolare însumează peste 2.000 metri pătraţi-0 o altă activitate care,­ pe lîngă valoarea educativă, are ca efect sporirea cantităţilor de carne, o constituie creşterea animalelor mici. In această idee, mai multe şcoli au încheiat contracte cu statul pentru livrarea a 4.000 kg carne de iepure de casă.­­ o frumoasă iniţiativă au avut-o elevii şi cadrele didactice de la Liceul industrial nr. 1 Sfîntu Gheorghe. Sub îndrumarea maiş­trilor Bek Imre şi Sántha Csaba, ei au exe­cutat scheletul metalic al unui solariu de 100 metri pătraţi. Apoi au plantat ceapă- ustu­roi, salată, ridichi, aşteptînd acum primele recolte. Tot elevii acestui liceu au preluat, spre cultivare, două terenuri pe care­­vor planta sfeclă furajeră şi cartofi, produse ne­cesare gospodăriei anexe a şcolii.­­ atelierele-şcoală răspund din ce în ce mai mult menirii lor. Prin însuşirea tot mai mul­tor cunoştinţe teoretice şi practice­ elevii reuşesc să realizeze aici producţii din ce în ce mai mari. Iată, de pildă, Liceul industrial textil „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, al cărui atelier a devenit o adevărată microîntreprin­­dere. Aici, după cum ne spunea tovarăşa Stela Buda- directoarea liceului, lucrează pe schimb, între 150—160 elevi, realizînd o pro­ducţie globală anuală în valoare de aproape 4 milioane de lei. Lucrînd după normative standard, acordînd atenție deosebită laturi­lor calitative, produsele realizate de elevi sunt desfăcute cu succes în magazine. Filmele săptămînii Un film poliţist şi o come­die ţin capul de afiş al ur­mătoarei săptămini în Sfîntu Gheorghe. Mai întîi, pînă la sfîrşitul acestei săptămini, va rula la „ARTA" producţia i­­taliană DUBLU DELICT, un policer în genul celor din ca­re am mai văzut­ Producţia americană MARFĂ FURATA, tratează într-un ton umoristic lupta unei brigăzi antifurt îm­potriva infractorilor- luptă ce se va solda cu nu mai puţin de 250 de arestări (!), un ade­vărat record în materie. A­­tracţia filmului o constituie prezenţa pe generic a unor ac­tori mai puţin cunoscuţi pu­blicului din ţara noastră: Dom de Luise, Suzanne Pleshette (văzută în DACĂ E MARŢI, E BELGIA) şi Ossie Davis (a mai apărut în COLINA). LA Cinematograful LUX vom mai putea viziona MI­CUŢA FLOARE- HUA (chine­zesc) şi PUMNI IN ŢARINA (bulgar). Dintre filmele ce vor rula în judeţ, vă recomandăm REŢEAUA S (românesc) la Covasna şi VEDERE DE LA MANSARDA (iugoslav), la Tîrgu Secuiesc. Producţie a Casei de filme Numărul Pa­tru, Reţeaua S este- după cum lasă să se întrevadă şi titlul, un film de spionaj realizat de regizorul Virgil Calotescu, cel care a beneficiat de colabora­rea unor actori de primă mă­rime: Radu Beligan, Gheorghe Dinică, George Motoi, Florin Piersic- Cezara Dafinescu, Cos­­tel Constantin, Constantin Di­­plan și a binecunoscutului Iosefini. Aducid oarecum cu cele­brul Cîinele din Baskerville, Vedere de la mansardă pre­zintă încercările de a-i tero­riza (şi chiar ucide) pe toţi cei neagreaţi de infirma Eli­sabeth cu ajutorul unui vul­tur uriaş. Fără îndoială, ade­vărul şi binele vor triumfa şi de această dată. Orchestra semisimfonică a şcolii generale din Valea Cri­­şului. Foto : A. BARTHA Debuturi C­onducînd diverse cercuri literare, am constatat că printre elevi apar compuneri meritorii, sugestive, mai ales în ceea ce priveşte prospeţimea de gindire. Cind insă apar şi poezii in care relaţiile dintre cuvinte atestă ta­lent nativ, atunci bucuria mea, şi mi-nchipui că şi a celor­lalte cadre didactice■ rămine o bucurie marcată de intenţia de a le fructifica ritmurile în revista şcolară „Aurora" a Liceului de filologie-istorie din Sfîntu Gheorghe. Şi, desigur, nu e uşor să te mişti printre sensibilităţi în continuă deve­nire, cu lecturile încă pe cale de a se completa. O poezie bună astăzi, poate fi înlocuită mai tîrziu cu o nuvelă. Sau... cine ştie... Pronosticurile, deocamdată, rămîn în stadiul de încredere. Poarte tinerii condeieri trebuie să ţină cont că a­­devărul şi frumosul, ca legi literare cu subînţelese răspun­deri, sînt noţiuni foarte complexe, care implică temperamen­tul intr-o adevărată luptă. In eventualitatea publicării unuia sau altuia (cu între­bările necesare, ca un corolar de început absolut necesar), nu avem decit să mulţumim redacţiei, pentru înţelegere şi generozitate. Prof. ION MITROI ÎN SPRIJINUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE, AZI VA PREZENTAM: Liceul industrial nr. 1 Sfintu Gheorghe Principala pepinieră a ma­rilor unitaţi industriale de pe platforma industrială a mu­nicipiului Sfîntu Gheorghe, Liceul industrial nr. 1 a de­monstrat, in putinii ani de cind fiinţează­ justeţea creării sale­ Intr-adevăr, an de an numărul absolvenţilor săi a crescut simţitor şi, ceea ce este şi mai important, după absolvire au probat la locuri­le de muncă unde au fost re­partizaţi temeinice cunoştinţe teoretice şi practice. în atari condiţii nu este de mirare că renumele şcolii se înscrie pe o curbă mereu ascendentă. Care sînt profilele Liceului industrial nr. 1 Sfîntu Gheor­ghe? La această întrebare vă răspunde inginerul Sándor István, directorul unităţii: — în treptele I şi a 11-a ale liceului pregătim elevii in profilele mecanic şi electro­tehnic. Sigur, în clasele a IX-a şi a X-a se face o pre­gătire generală, urmînd ca din clasa a XI-a să se treacă la specializări în meseriile de prelucrător prin aşchiere, elec­ ,­tromecanic, lăcătuş­­ mecanic şi sculer-matriţer. In cadrul liceului funcţionează şi o şcoală profesională cu curs de zi, formînd prelucrători prin aşchiere, o şcoală de maiştri, curs seral, precum şi liceu seral pentru cei ce lucrează în meseriile citate mai sus. Pregătirea profesională deo­sebit, de competentă realizată sub îndrumarea unor ingineri şi maiştri avînd ei înşişi so­lide cunoştinţe în materie- se realizează in atelierele şcolii, ateliere pentru prelucrarea­ prin aşchiere, atelier de lăcă­­tuşerie şi electrotehnic, toa­te înzestrate cu maşini-unelte moderne. De asemenea, elevii efectuează stagii de pregătire în cadrul întreprinderii tute­lare. Despre motodul în care se realizează pregătirea teoreti­că, credem că nu este cazul să mai vorbim. Fiind vorba de o unitate şcolară nouă, este fi­resc să existe laboratoare şi cabinete bine dotate­ iar cor­pul profesoral dovedeşte o deosebită competenţă în pre­gătirea elevilor pentru viaţă şi profesie. Cîteva cuvinte despre con­diţiile de viaţă ce le oferă „anexele" liceului. Există, chiar în incinta unităţii, un internat cu peste 300 de locuri, o cantină ce satisface pe de-a-ntregul necesităţile- bi­bliotecă, terenuri de sport. De asemenea, în timpul liber se poate participa la diverse ac­tivităţi cultural-artistice, li­ceul avînd un renume deose­bit şi în acest domeniu. Toa­­­te acestea contribuie din plin la formarea unor tineri bine pregătiţi pentru viaţă, avînd cunoştinţe largi în diferite domenii­ Amintiri albastre M-am aplecat, în unda fermecată a lacului. M-am privit printre frunzele Soarelui, Şi mi-am văzut chipul strecurat printre nestematele­­ adîncului. Apoi, atrasă de cîntecul undelor, m-am strecurat printre ape şi frunze şi-am ajuns în lumea undelor de aur. Apele m-au privit şi m-au înţeles. DESPU MIRELA, clasa a Xll-a. Liceul de filologie-istorie De-aş fi poet încerc să-mi rup tăcerea, să uit amintirile. De fapt, iubirea noastră n-a existat niciodată. A fost doar o zi cu ce­ruri albastre, o mare scufundată în soare. Au fost numai fluturii roşii într-un zbor etern. A fost doar un vis al unui copil inocent. Şi totuşi, de-aş fi poet aş scrie versuri despre o iubire care am fost tu şi eu .. • PAP SAROLTA, clasa a Xll-a, Liceul de filologie-istorie Blocnotes . Să vedem, la TV­, as­tăzi (ora 20-20), „Fructele mi­n­ei", romanul lui John Stein­­beck transpus pe marele ecran de John Ford şi pe micul e­­cran de... telecinematecă; joi (21:05), ultimul episod al ce­lui mai bun serial ştiinţific („Călătorie in univers"), pre­zentat pînăr în prezent la te­leviziune, vineri (20­10), pro­ducţie a studiourilor ungare „Caltul alb aleargă prea de­parte" şi sîmbătă .. . „da' las".­­ Ca răspuns la vizita pe ca­re le-au făcut-o la începutul acestui an şcolar, elevii Liceu­lui de matematică-fizică din Sfîntu Gheorghe îi au ca oaspeţi, la sfîrşitul aces­tei săptămini, pe colegii lor de la Liceul din Pécs (R.P. Ungară). Mai exact, pe membrii formaţiilor artisti­ce ale acestui liceu care, în ultimele zile ale acestei săp­­tămîni şi în prima zi a săp­tămînii viitoare, îşi vor etala măiestria interpretativă cu prilejul spectacolelor ce ur­mează să le susţină pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe şi, res­pectiv, a Casei de cultură din Tîrgu Secuiesc.­­ O altă in­stituţie de învăţămînt care se afirmă tot mai mult în viaţa cultural-artistică a judeţului este Liceul de f filologie-istorie din Sântu Gheorgh­e. La în­ceputul acestei săptămini, la căpătui unei suite de manifes­tări cultural-educative , din­tre care semnalam sesiunea de comunicări ştiinţifice dedi­cate aniversării centenarului lui Octavian Goga- manifesta­re la care elevii şi profesorii liceului şi-au adus, alături de Inspectoratul şcolar judeţean şi de Filiala judeţeană a So­cietăţii de ştiinţe filologice, o reală contribuţie — elevii cla­selor de desen ale liceului au deschis în sala de marmură a Casei de cultură a sindicate­lor o expoziţie cu remarcabi­le lucrări de grafică realizate în­­acest an şcolar, expoziţie ce poate fi vizitată pînă în ul­tima zi­ a acestui trimestru şcolar.­­ Venind în întîmpi­­narea dorinţei unui număr mare de tinere fete de a se iniţia în noi meserii sau de a-şi uşura activitatea casnică şi de la locul de muncă, Ca­sa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe organi­zează în această lună noi ci­cluri ale cursurilor de croito­rie şi artă vestimentară şi dactilografie. „ Incepînd cu luna aprilie, la Galeriile de artă ale Fondului plastic, se deschide o nouă expoziţie: cea a cunoscutei creatoare de tapiserie- Gazda Olosz Ella. cuvir Oc Un vi Se împlin­­vian Goga a noastre de la i pentru unitate manieră artist puternice eco loan Bratu- îl lescentul Mila­tru a trece-o în 1902, la­­ tori numărin„ LUCEAFÂRU creaţie artişti« vreme în par­­lui George Co­limbaj cu elei­te în bibliotec amintea de m reşianu. In ac satului transi) şi de asuprire Fraţi Copi Sfinţ Ţării Din­­ Pline Va­s, Noro Marea ret nea codrului Depe Lovi Şi-n Şi-a E-al Şi-n Atite îşi g 1________________ 1st« Sil (Urmare dir tal, ci și al un înaintate. Spuneam că n rămas „acasă", leagă o întreagă Olt uneori înspt durător, care »■* dele pămîntT obișnuite cu . ape liniștite ce ostoita sete a og pinului său — .cleştare a omuri le naturii, din c fruntea sus, car hotărîrea de a se In clipele de lin lui­ și-a durat zut cîmpul cu r dacă nu s-a bi pe deplin, a zis ne ca acasă nu- Istoria­­nouă este aceea a tut lor noastre. Că pentru om, în nitate şi liberts lui s-au deprins că apele Oltului gricultură mode ce înseamnă p muncii, producţi conducere şi Două cifre mi-a­tenţia: anul tre­ ce prin­ serii și noapt« nul lucrează astfel, pe mă­­semănatul)'' — Es au ercsi’ veste cantate — Aşa cun crărilor răspt tii din unităț le tehnice, n condiţiile pec alta. In ce n rea specialist rind îndeapr

Next