Cuvîntul Nou, aprilie 1981 (Anul 14, nr. 2858-2883)
1981-04-01 / nr. 2858
ANUL XIV, Nr. 2858 şi )/# 1*/# şi if 17# File de muncă, file de viaţă Educaţia prin muncă şi pentru muncă a elevilor îmbracă forme dintre cele mai variate, multe dintre ele răspunzînd unor cerinţe pe plan naţional. Modul în care ei răspund la efectuarea acestor sarcini patriotice atestă faptul că educaţia ce se desfăşoară în şcoală conferă elevilor o pregătire corespunzătoare pentru viaţă. Ne-am propus în cele ce urmează să inserăm cîteva file de muncă din activitatea cotidiană a şcolarilor. * O necesitate de prim ordin pentru fiecare judeţ o constituie autoaprovizionarea cu diferite produse agroalimentare. Era normal ca la această activitate şi elevii să-şi aducă aportul. Modul cum au făcut-o pînă acum este demn de toată lauda. Iată, punctate, doar cîteva aspecte: O urmare a ,,prospectării" terenurilor nefolosite din vatra localităţilor, peste 30 de hectare au fost cultivate de elevi cu diverse legume şi zarzavaturi, recolta ce se va obţine fiind destinată cantinelor şcolare. 0 în urma încheierii de contracte cu unităţi socialiste, şcolile din judeţe şi-au asumat sarcina de a îngriji culturi pe o suprafaţă de 150 hectare. O suprafaţa totala a solariilor şi răsadniţelor înfiinţate în ultimul timp pe lîngă unităţile şcolare însumează peste 2.000 metri pătraţi-0 o altă activitate care, pe lîngă valoarea educativă, are ca efect sporirea cantităţilor de carne, o constituie creşterea animalelor mici. In această idee, mai multe şcoli au încheiat contracte cu statul pentru livrarea a 4.000 kg carne de iepure de casă. o frumoasă iniţiativă au avut-o elevii şi cadrele didactice de la Liceul industrial nr. 1 Sfîntu Gheorghe. Sub îndrumarea maiştrilor Bek Imre şi Sántha Csaba, ei au executat scheletul metalic al unui solariu de 100 metri pătraţi. Apoi au plantat ceapă- usturoi, salată, ridichi, aşteptînd acum primele recolte. Tot elevii acestui liceu au preluat, spre cultivare, două terenuri pe carevor planta sfeclă furajeră şi cartofi, produse necesare gospodăriei anexe a şcolii. atelierele-şcoală răspund din ce în ce mai mult menirii lor. Prin însuşirea tot mai multor cunoştinţe teoretice şi practice elevii reuşesc să realizeze aici producţii din ce în ce mai mari. Iată, de pildă, Liceul industrial textil „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, al cărui atelier a devenit o adevărată microîntreprindere. Aici, după cum ne spunea tovarăşa Stela Buda- directoarea liceului, lucrează pe schimb, între 150—160 elevi, realizînd o producţie globală anuală în valoare de aproape 4 milioane de lei. Lucrînd după normative standard, acordînd atenție deosebită laturilor calitative, produsele realizate de elevi sunt desfăcute cu succes în magazine. Filmele săptămînii Un film poliţist şi o comedie ţin capul de afiş al următoarei săptămini în Sfîntu Gheorghe. Mai întîi, pînă la sfîrşitul acestei săptămini, va rula la „ARTA" producţia italiană DUBLU DELICT, un policer în genul celor din care am mai văzut Producţia americană MARFĂ FURATA, tratează într-un ton umoristic lupta unei brigăzi antifurt împotriva infractorilor- luptă ce se va solda cu nu mai puţin de 250 de arestări (!), un adevărat record în materie. Atracţia filmului o constituie prezenţa pe generic a unor actori mai puţin cunoscuţi publicului din ţara noastră: Dom de Luise, Suzanne Pleshette (văzută în DACĂ E MARŢI, E BELGIA) şi Ossie Davis (a mai apărut în COLINA). LA Cinematograful LUX vom mai putea viziona MICUŢA FLOARE- HUA (chinezesc) şi PUMNI IN ŢARINA (bulgar). Dintre filmele ce vor rula în judeţ, vă recomandăm REŢEAUA S (românesc) la Covasna şi VEDERE DE LA MANSARDA (iugoslav), la Tîrgu Secuiesc. Producţie a Casei de filme Numărul Patru, Reţeaua S este- după cum lasă să se întrevadă şi titlul, un film de spionaj realizat de regizorul Virgil Calotescu, cel care a beneficiat de colaborarea unor actori de primă mărime: Radu Beligan, Gheorghe Dinică, George Motoi, Florin Piersic- Cezara Dafinescu, Costel Constantin, Constantin Diplan și a binecunoscutului Iosefini. Aducid oarecum cu celebrul Cîinele din Baskerville, Vedere de la mansardă prezintă încercările de a-i teroriza (şi chiar ucide) pe toţi cei neagreaţi de infirma Elisabeth cu ajutorul unui vultur uriaş. Fără îndoială, adevărul şi binele vor triumfa şi de această dată. Orchestra semisimfonică a şcolii generale din Valea Crişului. Foto : A. BARTHA Debuturi Conducînd diverse cercuri literare, am constatat că printre elevi apar compuneri meritorii, sugestive, mai ales în ceea ce priveşte prospeţimea de gindire. Cind insă apar şi poezii in care relaţiile dintre cuvinte atestă talent nativ, atunci bucuria mea, şi mi-nchipui că şi a celorlalte cadre didactice■ rămine o bucurie marcată de intenţia de a le fructifica ritmurile în revista şcolară „Aurora" a Liceului de filologie-istorie din Sfîntu Gheorghe. Şi, desigur, nu e uşor să te mişti printre sensibilităţi în continuă devenire, cu lecturile încă pe cale de a se completa. O poezie bună astăzi, poate fi înlocuită mai tîrziu cu o nuvelă. Sau... cine ştie... Pronosticurile, deocamdată, rămîn în stadiul de încredere. Poarte tinerii condeieri trebuie să ţină cont că adevărul şi frumosul, ca legi literare cu subînţelese răspunderi, sînt noţiuni foarte complexe, care implică temperamentul intr-o adevărată luptă. In eventualitatea publicării unuia sau altuia (cu întrebările necesare, ca un corolar de început absolut necesar), nu avem decit să mulţumim redacţiei, pentru înţelegere şi generozitate. Prof. ION MITROI ÎN SPRIJINUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE, AZI VA PREZENTAM: Liceul industrial nr. 1 Sfintu Gheorghe Principala pepinieră a marilor unitaţi industriale de pe platforma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe, Liceul industrial nr. 1 a demonstrat, in putinii ani de cind fiinţează justeţea creării sale Intr-adevăr, an de an numărul absolvenţilor săi a crescut simţitor şi, ceea ce este şi mai important, după absolvire au probat la locurile de muncă unde au fost repartizaţi temeinice cunoştinţe teoretice şi practice. în atari condiţii nu este de mirare că renumele şcolii se înscrie pe o curbă mereu ascendentă. Care sînt profilele Liceului industrial nr. 1 Sfîntu Gheorghe? La această întrebare vă răspunde inginerul Sándor István, directorul unităţii: — în treptele I şi a 11-a ale liceului pregătim elevii in profilele mecanic şi electrotehnic. Sigur, în clasele a IX-a şi a X-a se face o pregătire generală, urmînd ca din clasa a XI-a să se treacă la specializări în meseriile de prelucrător prin aşchiere, elec ,tromecanic, lăcătuş mecanic şi sculer-matriţer. In cadrul liceului funcţionează şi o şcoală profesională cu curs de zi, formînd prelucrători prin aşchiere, o şcoală de maiştri, curs seral, precum şi liceu seral pentru cei ce lucrează în meseriile citate mai sus. Pregătirea profesională deosebit, de competentă realizată sub îndrumarea unor ingineri şi maiştri avînd ei înşişi solide cunoştinţe în materie- se realizează in atelierele şcolii, ateliere pentru prelucrarea prin aşchiere, atelier de lăcătuşerie şi electrotehnic, toate înzestrate cu maşini-unelte moderne. De asemenea, elevii efectuează stagii de pregătire în cadrul întreprinderii tutelare. Despre motodul în care se realizează pregătirea teoretică, credem că nu este cazul să mai vorbim. Fiind vorba de o unitate şcolară nouă, este firesc să existe laboratoare şi cabinete bine dotate iar corpul profesoral dovedeşte o deosebită competenţă în pregătirea elevilor pentru viaţă şi profesie. Cîteva cuvinte despre condiţiile de viaţă ce le oferă „anexele" liceului. Există, chiar în incinta unităţii, un internat cu peste 300 de locuri, o cantină ce satisface pe de-a-ntregul necesităţile- bibliotecă, terenuri de sport. De asemenea, în timpul liber se poate participa la diverse activităţi cultural-artistice, liceul avînd un renume deosebit şi în acest domeniu. Toate acestea contribuie din plin la formarea unor tineri bine pregătiţi pentru viaţă, avînd cunoştinţe largi în diferite domenii Amintiri albastre M-am aplecat, în unda fermecată a lacului. M-am privit printre frunzele Soarelui, Şi mi-am văzut chipul strecurat printre nestematele adîncului. Apoi, atrasă de cîntecul undelor, m-am strecurat printre ape şi frunze şi-am ajuns în lumea undelor de aur. Apele m-au privit şi m-au înţeles. DESPU MIRELA, clasa a Xll-a. Liceul de filologie-istorie De-aş fi poet încerc să-mi rup tăcerea, să uit amintirile. De fapt, iubirea noastră n-a existat niciodată. A fost doar o zi cu ceruri albastre, o mare scufundată în soare. Au fost numai fluturii roşii într-un zbor etern. A fost doar un vis al unui copil inocent. Şi totuşi, de-aş fi poet aş scrie versuri despre o iubire care am fost tu şi eu .. • PAP SAROLTA, clasa a Xll-a, Liceul de filologie-istorie Blocnotes . Să vedem, la TV, astăzi (ora 20-20), „Fructele minei", romanul lui John Steinbeck transpus pe marele ecran de John Ford şi pe micul ecran de... telecinematecă; joi (21:05), ultimul episod al celui mai bun serial ştiinţific („Călătorie in univers"), prezentat pînăr în prezent la televiziune, vineri (2010), producţie a studiourilor ungare „Caltul alb aleargă prea departe" şi sîmbătă .. . „da' las". Ca răspuns la vizita pe care le-au făcut-o la începutul acestui an şcolar, elevii Liceului de matematică-fizică din Sfîntu Gheorghe îi au ca oaspeţi, la sfîrşitul acestei săptămini, pe colegii lor de la Liceul din Pécs (R.P. Ungară). Mai exact, pe membrii formaţiilor artistice ale acestui liceu care, în ultimele zile ale acestei săptămîni şi în prima zi a săptămînii viitoare, îşi vor etala măiestria interpretativă cu prilejul spectacolelor ce urmează să le susţină pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe şi, respectiv, a Casei de cultură din Tîrgu Secuiesc. O altă instituţie de învăţămînt care se afirmă tot mai mult în viaţa cultural-artistică a judeţului este Liceul de f filologie-istorie din Sântu Gheorghe. La începutul acestei săptămini, la căpătui unei suite de manifestări cultural-educative , dintre care semnalam sesiunea de comunicări ştiinţifice dedicate aniversării centenarului lui Octavian Goga- manifestare la care elevii şi profesorii liceului şi-au adus, alături de Inspectoratul şcolar judeţean şi de Filiala judeţeană a Societăţii de ştiinţe filologice, o reală contribuţie — elevii claselor de desen ale liceului au deschis în sala de marmură a Casei de cultură a sindicatelor o expoziţie cu remarcabile lucrări de grafică realizate înacest an şcolar, expoziţie ce poate fi vizitată pînă în ultima zi a acestui trimestru şcolar. Venind în întîmpinarea dorinţei unui număr mare de tinere fete de a se iniţia în noi meserii sau de a-şi uşura activitatea casnică şi de la locul de muncă, Casa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe organizează în această lună noi cicluri ale cursurilor de croitorie şi artă vestimentară şi dactilografie. „ Incepînd cu luna aprilie, la Galeriile de artă ale Fondului plastic, se deschide o nouă expoziţie: cea a cunoscutei creatoare de tapiserie- Gazda Olosz Ella. cuvir Oc Un vi Se împlinvian Goga a noastre de la i pentru unitate manieră artist puternice eco loan Bratu- îl lescentul Milatru a trece-o în 1902, la tori numărin„ LUCEAFÂRU creaţie artişti« vreme în parlui George Colimbaj cu eleite în bibliotec amintea de m reşianu. In ac satului transi) şi de asuprire Fraţi Copi Sfinţ Ţării Din Pline Vas, Noro Marea ret nea codrului Depe Lovi Şi-n Şi-a E-al Şi-n Atite îşi g 1________________ 1st« Sil (Urmare dir tal, ci și al un înaintate. Spuneam că n rămas „acasă", leagă o întreagă Olt uneori înspt durător, care »■* dele pămîntT obișnuite cu . ape liniștite ce ostoita sete a og pinului său — .cleştare a omuri le naturii, din c fruntea sus, car hotărîrea de a se In clipele de lin lui și-a durat zut cîmpul cu r dacă nu s-a bi pe deplin, a zis ne ca acasă nu- Istorianouă este aceea a tut lor noastre. Că pentru om, în nitate şi liberts lui s-au deprins că apele Oltului gricultură mode ce înseamnă p muncii, producţi conducere şi Două cifre mi-atenţia: anul tre ce prin serii și noapt« nul lucrează astfel, pe măsemănatul)'' — Es au ercsi’ veste cantate — Aşa cun crărilor răspt tii din unităț le tehnice, n condiţiile pec alta. In ce n rea specialist rind îndeapr