Cuvîntul Nou, decembrie 1981 (Anul 14, nr. 3067-3092)

1981-12-02 / nr. 3067

ANUL XIV, Nr. 3067 5? cf M­ail 1?!^ Elevi şi profesori, aceeaşi strădanie pentru ridicarea nivelului cunoştinţelor Strădania dintotdeauna a şcolii este fireasca ridicare a nivelului de pregătire a ele­vilor, acumularea unui cuan­tum de cunoştinţe care să le permită realizări superioare în viaţă. Cum se realizează acest deziderat la Liceul in­dustrial din Intorsura Buzău­lui? — Iată tema unui dialog purtat cu profesorul Constan­tin Popica, directorul școlii. — Ce se întreprinde, tova­rășe director, pentru ridicarea nivelului de predare la liceul din Intorsura Buzăului? — Fără îndoială, pentru ca elevii să poată însuşi cît mai multe cunoştinţe, este necesar ca şi nivelul de pregătire al profesorilor să fie corespunză­tor. In această idee am urmă­rit cu toată atenţia participa­rea tuturor cadrelor didactice la diferite forme de pregăti­re, începînd cu cea realizată în cadrul zilelor metodice, or­ganizate pe specialităţi. Am iniţiat apoi teme de cercetare pentru diferitele catedre, cele mai interesante fiind cele de la catedra de limba română şi la tehnologie. De asemenea, a existat o preocupare con­stantă pentru obţinerea diver­selor grade didactice, astfel că numai în această vară, 5 cadre didactice s-au prezentat la examen, reuşind cu toţii. — Cum se acţionează în clasă pentru ridicarea nivelu­lui cunoştinţelor ? — Punctul de pornire l-a constituit întocmirea noilor planificări în vederea folosi­rii cît mai judicioase a ma­terialului didactic, atît în ca­binete, cît şi în laboratoare. Există, de asemenea, o preo­cupare susţinută pentru reali­zarea unei munci diferenţiate cu elevii fiecărei clase. Apoi, în perioada aceasta a tezelor, s-au intensificat meditaţiile şi consultaţiile din dorinţa obţi­nerii unor note cît mai bune. Aş dori să remarc şi introdu­cerea noului sistem de eva­luare a cunoştinţelor, care ţi­ne seama în mod deosebit şi de activitatea elevilor la diferitele aplicaţii practice, lucrări de laborator etc. Iată, aşadar, o serie de ini­ţiative şi acţiuni întreprinse, la Liceul industrial din Intor­sura Buzăului existînd o stră­danie colectivă pentru ridica­rea nivelului de cunoştinţe cu efecte pozitive atît pentru e­­levi, cît şi pentru cadre di­dactice. MOZAIC POP-ROCK OLIVIA NEWTON JOHN SI JOHN TRAVOLTA DIN NOU ÎMPREUNĂ După succesul obţinut de „Grease“, O­­liviei Newton John şi lui John Travolta le-a fost greu să obţină altele asemănătoare. John n-a avut noroc nici în încercarea de a apărea pe scenă ca actor, după cum nici filmele O­­liviei n-au atins succesul lui „Grease“, exem­plu concret fiind pelicula „Xanadu“. Acum, Olivia și John s-au hotărît să joace din nou împreună. Titlul noului lor film va fi „Trep­te spre cer“. O CARTE CU PINK FLOYD Acum, după ce discul de mare succes al formaţiei Pink Floyd „The Wall“ a inspirat două filme muzicale, o editură şi-a exprimat intenţia tipăririi unei cărţi care să cuprindă diferite fotografii şi date despre formaţie, partitura şi textul L.P.-ului. STATUI PENTRU IDOLI Urmînd exemplul lui John Lennon, primul cîntăreţ pop căruia i s-a ridicat o statuie, primăria oraşului Memphis, oraşul natal al lui Elvis Presley, a hotărît să-i înalţe ilus­trului său fiu o statuie înaltă de 2,75 metri. FILM „WINGS“ Paul Mc­Cartney şi grupul „Wings“ vor fi eroii unui film muzical. Unele secvenţe au fost realizate în timpul unui turneu în Sta­tele Unite. Pînă cînd filmul să ajungă pe ecrane însă, formația s-a desființat prin re­tragerea lui Denny Laine. JOHN TRAVOLTA Săptămîna trecută au avut loc două eveni­mente în cadrul activităţii de creaţie tehnico-şti­­inţifică a tinerilor din judeţul nostru (respectiv ar fi trebuit să aibă loc ...): vernisajul unei expoziţii pe profil şi un simpozion. Iată însă că, în ciuda eforturilor notabile ale organizatorilor — Comite­tul judeţean al U.T.C. —, cele două manifestări au fost... ratate. Păstrînd ordinea cronologică, să amintim mai întîi expoziţia de creaţie tehnico-ştiinţifică. Ei bi­ne, la ea au participat tineri din patru unităţi in­dustriale din Sfîntu Gheorghe (I.A.M.E., I.M.A. S.A., I.P.M.P. şi I.J.C.M.) şi una din Tîrgu Secu­iesc (întreprinderea de confecţii), precum şi patru licee (trei din Sfîntu Gheorghe şi unul din Intor­sura Buzăului). Celelalte întreprinderi şi licee au absentat nemotivat, deşi ar fi avut cu ce să se prezinte. Fără comentarii. La simpozionul de creaţie tehnico-ştiinţifică, cu toate că tema a fost deosebit de actuală şi gene­rală — Recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea materiilor prime şi materialelor auxiliare, domenii NOTE REŢE-N ROATE noi de utilizare a acestora —, totuşi, dintre cei 60 de invitaţi, nu s-au prezentat decît 12. Iată o altă mostră de dezinteres. Repetăm, cu toate că tema a fost extrem de bine aleasă, oricine îşi poate da seama de acest lucru numai citind titlul, putînd conduce la discuţii nu numai fructuoase, dar şi cu eficienţă practică. Cu toate acestea, o asemenea optică nu a fost împărtăşită şi de conducerile unor întreprinderi care — aşa cum ni s-a spus la Co­mitetul judeţean al U.T.C. —, atunci cînd au fost solicitaţi să îngăduie tinerilor specialişti să par­ticipe la simpozion, au răspuns că „Avem şi alte preocupări mai importante decît simpozioanele". Iată un punct de vedere care, pur şi simplu, dez­armează. Oare cele două-trei­­ ore de absenţă (motivată) a specialiştilor din întreprindere ar fi însemnat o pierdere? Noi credem că, din contră, participarea ar fi dus la un ciştig tocmai pentru întreprindere. S-au pus astfel beţe-n roate nu nu­mai simpozionului şi creaţiei tehnico-ştiinţifice în general, ci posibilităţii introducerii noului în chiar unitatea economică respectivă. TOPUL DISCO-CLUBULUI Secţia română : 1. Dor de pace — DINA­MIC; 2. Nu tu vei fi — RODION GA; 3. Tine­rii — CONTINENTAL ; 4. Te păstrez pentru mine — BERKI ERZSÉBET şi BÁNYÁSZ ISTVÁN; 5. Diamant fermecat — MARGA­RETA PISLARU; 6. Să începem — ETHOS; 7. Rock’n Roll — FFN. Secţia străină : 1. A hűtlen — EDDA; 2. All I Have To Do Is Dream — ANDY GIBB & VICTORIA PRINCIPAL; 3. Maradj velem — KORAL; 4. Hold On Tight — E.L.O.; 5. Limbo-hintó — HUNGÁRIA; 6. Fox On The Run — SWEET; 7. Don’t Kill The World — BONEY M. Topul poate fi ascultat, miercuri, 2 decem­brie 1981, de la ora 17, în Casa de cultură a sindicatelor, la DISCO-CLUB, în acelaşi pro­gram se va prezenta albumul Conquist al formaţiei URIAH HEEP. (DANCS A.) Pagină realizată de GABRIEL FLORESCU La zi, atelierele şcolare (IV) Iată-ne ajunşi la finele „se­rialului“ nostru privind situa­ţia atelierelor şcolare din ju­deţ. Desigur, nu am putut cu­prinde toate şcolile în această anchetă, cunoscînd însă situa­­­­ţia marii lor majorităţi putem formula acum unele concluzii. Vom releva, astfel, pentru început, faptul că cele mai multe ateliere sunt bine înzes­trate din punct de vedere tehnic, utilajele de care bene­ficiază permiţînd elevilor în­suşirea în condiţii superioare a unei meserii. Sunt de re­marcat în acest sens mai cu seamă Liceul industrial textil „Oltul“ şi Liceul industrial nr. 1 Sfîntu Gheorghe, Liceul industrial nr. 2 Tîrgu Secu­iesc, Liceul industrial Covas­­na şi Liceul de matematică­­fizică Sfîntu Gheorghe, pre­cum şi cele interşcolare din Tîrgu Secuiesc şi Sfîntu Gheorghe. Datorită acestui fapt şi absolvenţii acestor şcoli obţin ulterior rezultate bune în unităţile unde se în­cadrează.­­ Un alt aspect pozitiv ce se cuvine subliniat îl constituie organizarea practicii în pro­ducţie a elevilor, practică ce se efectuează, de regulă, în u­­nităţile care patronează li­ceul respectiv, la acest capitol evidenţiindu-se îndeosebi în­treprinderea mecanică Tîrgu Secuiesc, I.A.M.E. Sfîntu Gheorghe şi întreprinderea pentru piese de tractoare In­torsura Buzăului. Acest fapt contribuie într-o măsură sub­stanţială la aclimatizarea ele­vilor cu viitoarele lor locuri de muncă, cît şi la realizarea planului economic al şcolii. Amintind de acest plan, tre­buie arătat că nu am întîlnit liceu care să nu şi-l poată realiza, chiar dacă apar şi o serie de greutăţi. In fine, să notăm că buna pregătire a elevilor se dato­­reşte şi maiştrilor instructori, la rîndul lor bine pregătiţi şi cu dragoste faţă de meserie, ei avînd un aport deosebit şi la realizarea unor materiale didactice necesare şcolilor. Dintre dificultăţile întîmpi­­nate de atelierele şcolilor din judeţul nostru, trei ne-au a­­tras în mod deosebit atenţia : aprovizionarea cu materii pri­me, desfacerea producţiei şi obţinerea de grade didactice de către maiştri. In ce pri­veşte aprovizionarea cu mate­rii prime, de multe ori condu­cerile liceelor sunt nevoite să recurgă la diferite unităţi e­­conomice. Dar, scopul scuză mijloacele. Dificultatea re­zultă din faptul că, de cele mai multe ori, B.J.A.T.M. — furnizorul principal — se es­chivează, după cum ne-au spu­s-o mai mulţi directori de li­ceu, să satisfacă cererile în cantităţi mici ale şcolilor. Este explicabil (ştiind că tre­buie să aprovizioneze cu zeci de produse şi în cantităţi mari unităţile industriale) şi nu prea. Nici desfacerea produselor nu se realizează, prea uşor, totul pornind încă de la asi­gurarea de contracte, şi în acest caz intervenind adesea „mica înţelegere“. Credem că ar fi timpul ca acest aspect să se reglementeze, fiind ne­cesar şi sprijinul mai concret al Inspectoratului şcolar jude­ţean. In ce priveşte obţinerea de grade didactice de către maiş­­trii-instructori,­ ca urmare a noilor reglementări, problema pare de nerezolvat. Datorită acestui fapt, în viitor va fi problematică încadrarea în şcoli a maiştrilor. Supunem atenţiei acest aspect în dorin­ţa de a fi apoi transmis fo­rurilor superioare ale învăţă­­mîntului. Acestea sînt, deci, concluzii­le anchetei noastre, concluzii în general pozitive, ce atestă din plin că noua orientare a învăţămîntului românesc spre politehnizare a fost pe deplin însuşită în judeţul nostru, iar primele roade se reflectă toc­mai în modul cum absolven­ţii de liceu s-au încadrat în producţie. Secretele strungului descifrate în atelierul Şcolii generale din Breţcu. Foto: L. KOVÁCS ­ CUVINTUL Mas­rid (Urm­eri carne, 250 litr 10 kg peşte­­ peşte, 185 kg cartofi şi 87 k­guri. In ce pi mediu de cer lit norme de luează Romar­mele ţări dir pentru anii stabilit 180 kJ nă în 1985. c. de cereale pe reducă în jur baza creşterii carne, lapte, peşte, legume Aşa cum rr rul general a­varăşul Nice consiliile popi să elaboreze i toaprovizionar a agriculturii, piului autocor gestiunii eco re', care vor concrete prin consumul pr de produse­e consum local : lizat al statul Așa cum es (Urmare doctorat îmi prieteni. Arăţi sori cu soţiile cai îngheţată certat cu feme tor şi spune : încolo aşteapţi din provincie socoteala căru bui să-l serve; logie ad-hoc: venit singur? d­os ! ? ... Mă viri, nu vede Lasă-mă să-m gara şi vin ei! Nu am auzi FOILETON Să (Pseudo dialog ŞTIINŢĂ, s­ac act... infract — Psst! Mai pără. — Cine, tu ? — Şi eu. Ds un camion. — Ei și ? D dacă nu, nu ! — Păi s-ar muri n*’ — Vezi că ! — A avut n dacă trece şi — Treaba ei cut treaba ... — Se zice c să furi. — Dar să p — Nu văd li — Că o să bani e frumos — Tot furt — Ce mă tc Parcă n-ai fi lasă-mă-n pl care abia ast „pleaşca“. Nu Vreau să-i ia Contra cost.­­ pacul meu pe . îi zice emisi ştiinţă sau tot ştie, că mereu

Next