Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)
1983-09-01 / nr. 3608
ANUL XVI, NR. 3608 --------------------T—■■"H' ..-T- r--r-----■— >■■■ ■ ■■ ■ ■L' ---—*——!'TL!?*' .TU1: J..'.' 1 ?!!! VIAŢA DE PARTID Activitatea artlanhaţiei de partid — strins legată de problemele producţiei imi sunt încăvii in minte cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politicoeducative, in lumina "Strălucitelor idei pe care le-a exprimat secretarul general al partidului nostru, am dezbătut recent, în cadrul plenarei lărgite cu activul Comitetului județean complexele probleme pe care le avem încă de rezolvat pe linia muncii organizatorice, in activitatea politică in munca de formare a omului nou al societăţii noastre socialiste, toate acestea in indisolubilă legătură cu activitatea de realizare a sarcinilor de plan, a obiectivelor măreţe cuprinse în documentele Congresului al Xll-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. Doresc să arăt că la I.M.A. S.A. Sfîntu Gheorghe, sub conducerea organizaţiei de partid s-au obţinut în prima jumătate a acestui an rezultate remarcabile. Astfel, planul la producţia netă a fost depăşit cu 4,5 la sută, la producţia marfă vîndută şi încasată cu 6,1 la sută, la productivitatea muncii cu 4,2 la sută, iar planul la export a fost depăşit cu 19 la sută. Fără îndoială, la obţinerea acestor rezultate, a contribuit şi intensa activitate politico-educativă. Au fost organizate expuneri, simpozioane, mese rotunde, schimburi de experienţă. Invăţămîntul politico-ideologic, de partid, sindicat şi U.T.C. — se desfăşoară în cadrul a 150 de cercuri. Pentru asigurarea conducerii de către partid a tuturor activităţilor economice şi sociale, la locurile de muncă importante au fost repartizaţi membri de partid care întrunesc calităţi moralpolitice corespunzătoare. Am pus de asemenea, accent pe întărirea numerică şi calitativă a rîndurilor partidului, în acest an fiind primiţi 104 noi membri, majoritatea muncitori, proveniţi din rîndurile organizaţiei de tineret. Am urmărit şi urmărim aplicarea în viaţă a măsurilor hotărîte pentru încadrarea, pregătirea şi promovarea oamenilor muncii, acordînd o atenţie deosebită calificării şi perfecţionării pregătirii profesionale a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Pot să afirm că, în prezent, la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe practic tot personalul muncitor participă la cursuri de calificare sau de perfecţionare. Ceea ce nu înseamnă că nu mai avem nimic de făcut. Deşi am depus şi pînă în prezent eforturi in această direcţie, nu am reuşit să ne ridicăm în toate cazurile la un nivel corespunzător în domeniul educării şi formării omului nou, capabil să înţeleagă necesitatea implicării totale în problemele producţiei, a muncitorului care să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Trebuie să recunosc că mai avem încă probleme şi cu disciplina în producţie şi în privinţa calităţii produselor. Or, calitatea produselor depinde in mod nemijlocit de calitatea oamenilor care produc. . Cauzele neajunsurilor în utilizarea eficientă a timpului de lucru maxim disponibil, unde nu am reuşit să atingem nivelul planificat din cauza încă prea multelor absenţe nemotivate şi in folosirea maşinilor-unelte, trebuie căutate şi in eficenţa redusă a învăţămîntului politicoideologic, în slaba pregătire a unor propagandişti. Trebuie să recunoaştem deschis, că nu Întotdeauna am acţionat pe linie politică, printr-o muncă educativă susţinută, că nu am fructificat îndeajuns concluziile reieşite din discuţiile individuale cu membrii de partid, luînd măsuri şi aplicînd sancţiuni mai mult pe linie administrativă. Iată de ce, se menţine încă la nivel ridicat, numărul întîrzierilor, al părăsirilor nejustificate ale locurilor de muncă, iată de ce au apărut cazuri în care oameni ai muncii, membri de partid cu funcţii de răspundere au fost condamnaţi, pentru încălcarea legilor ţării. Suntem hotărîţi să acţionăm fără preget, în lumina ideilor, a sarcinilor şi orientărilor trasate de secretarul general al partidului, pentru a îmbunătăţi întreaga muncă organizatorică şi politico-educativă, pentru a adopta un stil corespunzător de muncă în întreaga activitate de partid, care să asigure îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. BARABAS LAURENŢIU, secretarul Comitetului de partid de la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe Foto: BORTNYIK GY. Chichiş ne alarmează prezentîndu-ne pe larg într-o scrisoare situaţia gravă încare se găseşte o fetiţă din localitate, a cărei mamă vitregă „o bate nespus de mult pe fetiţa Boer Rozalia din clasa a V-a, incit fetiţa nu mai judecă normal, o dezbracă în pielea goală, o leagă de gît de un pom şi ii pune mălai în faţă să mănînce. Săraca fetiţă, i se dă numai un cap, nu are voie să scoată nici o vorbă şi nici o lacrimă. Acestei fetiţe nu i se spală, este foarte murdară şi vara umblă în rochiţe foarte groase, nu are voie să se uite la televizor, ea trebuie să înveţe pînă la ora 12 noaptea şi nu are dreptul la nici o vorbă în acea casă. Dacă nu intervine opinia publică poate va fi p'ea tîrziu s-o putem ajuta. De cele scrise şi întîmplate vă puteţi interesa la tot satul". Lucruri grave, trebuie să recunoaşteţi, care m-au „împins" direct şi urgent la Chichiş, la Consiliul popular. Tovarăşul Petre Ticuşan, secretar adjunct cu probleme de propagandă, nu ştia nimic. A fost primul lucru care m-a nedumerit în toată povestea asta. II ştiu demult pe Petre Ticuşan şi ştiu că dacă situaţia ar fi fost cea prezentată de grupul de pensionari, nu ar fi putut scăpa atenţiei acestui om care ştie tot ce se întîmplă pe raza comunei. Aşa că am apelat la „opinia publică", la pensionarii vecini ai familiei Boer, ca să aflăm amănunte prin viu grai. Care n-a fost prea viu, nimeni n-a mai vrut să spună nimic. Bálint Dénes : „Eu nu ştiu nimic, n-am auzit nimic, întrebaţi mai încolo", întrebăm. Partin Sara, pensionară : „Am auzit, o dată, ţipetele fetiţei, dar nu ştiu mai mult". Lete Maria : „Zic unii că fetiţa e bătută, dar eu, nu ştiu, n-am auzit nimic, de ce să zic, fiecare îşi vede de treburile lui". Astfel au reacţionat vecinii, cei care, probabil, ne-au şi scris, şi care, dacă ar fi fost ceva de spus, ar fi trebuit să ne spună. Drept pentru care am bătut la poarta familiei Boer, ca să intrăm direct în problemă. Fetiţa era acasă, nu ni s-a părut nici bătută, nici anormală. Aflăm că merge la şcoală, că învaţă nici prea-prea, dar nici foarte-foarte. Tatăl şi mama ei nu sînt căsătoriţi legitim, mai au trei copii, unul al lui, unul al ei, unul al lor, să nu se supere nimeni, „dar - ne spune mama - noi ne purtăm la fel cu toţii, au tot ce le trebuie, bărbatul meu munceşte şi cîştigă bine, eu am tot în parte la C.A.P., nu-i adevărat că o bat pe Rozsika, vă puteţi convinge, întrebaţi-o ţi pe ea, staţi de vorbă cu ea, nu zic, cite, o palmă-i mai dau, dar care părinte nu-şi „educă", din cind în cînd, copilul ? Eu bănuiesc cine v-a pus pe drumuri, sînt nişte vecini cu care nu ne prea înţelegem, se bagă peste tot, îi interesează tot ce facem, dar noi nu facem nimănui rău, fetiţa stă la noi de vreo trei ani, maică-sa e la Braşov, nu vrea să ne dea nici certificatul ei de naştere, alocaţia tot ea o ia, la Braşov, dar, v-am spus, nu ne plîngem şi-o creştem la fel ca pe ceilalţi doi copii". O întrebăm pe Rozsika dacă vrea să meargă la mama ei. Zice : „Nu, nu vreau, stau aici, cu ei", ceea ce mă convinge că grupul de pensionari a exagerat, nu vreau să avansez ideea unei posibile rele intenţii faţă de familia Boer, mă opresc la a crede că vecinii s-au grăbit şi au exagerat, senzaţie pe care o confirmă tovarăşul Petre Ticuşan : ,,Se mai întîmplă, oamenii cred, uneori, ce vor, nu văd realitatea, noi n-am avut probleme cu familia Boer, sînt oameni liniştiţi, de aceea m-am şi mirat cînd am auzit. Oricum, vom urmări problema, vom veghea la creşterea normală a fetiţei". Se mai întîmplă, e adevărat. Neplăcut nu a fost nici drumul la Chichiş, nici ce-am văzut acolo, ci faptul că „opinia publică", de care se cam făcea caz în scrisoare, n-a avut, de această dată,... opinie. DUMITRU MANOLACHESCU Cînd opinia publică nu are... opinie (Urmare din pag. 1) eficienţei economice. De altfel, in toate unităţile economice au fost elaborate o serie de măsuri organizatorice şi tehnico-economice care să asigure aşa cum stipulează noua lege creşterea răspunderii tuturor categoriilor de personal la înfăptuirea sarcinilor de plan, la îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii. Prin generalizarea acordului global şi creşterea părţii variabile în totalulveniturilor personalului muncitor, ca urmare a instituirii contractului angajament şi a angajamentului individual se asigură de la bun început o mai bună înţelegere a obligaţiilor ce revin colectivelor de oameni ai muncii şi fiecărui membru în parte în valorificarea optimă a părţii din proprietatea întregului popor încredinţate lor. In noul sistem de retribuire se asigură legarea mai strînsă a veniturilor oamenilor muncii de realizarea concretă a planului de producţie, a sarcinilor fizice, a exportului, de modul cum este asigurată creşterea productivităţii muncii, cum sunt valorificate materiile prime, combustibilii, energia. Nu de puţine ori am asistat la impunerea în cadrul discuţiilor din recentele adunări generale ale reprezentanţilor oamenilor muncii a punctului de vedere sănătos cu privire la modalităţile de acţiune imediată şi de perspectivă pentru asigurarea realizării planului, îndeosebi, a planului fizic, de calitate. La Schela de Foraj Ghelinţa, la întreprinderea de Maşini-Agregat şi Subansamble Auto, la I.M. Căpeni au fost aduse noi soluţii, inclusiv de mai justă dimensionare a personalului din •brigăzi, secţii, de mai bună organizare a producţiei şi a muncii, loc central şi hotărîtor, în asigurarea realizării în bune condiţii a planului pe întregul cincinal, a dezvoltării economico-sociale a patriei noastre. + Incepînd cu articolul de faţă ne propunem un dialog iri coloanele ziarului nostru în legătură cu modalităţile concrete de aplicare a noilor reglementări, de clarificare a eventualelor nelămuriri prin atragerea unui număr sporit de specialişti, de lucrători interesaţi, în a face cunoscut şi altora experienţa avansată din diferite unităţi economice din judeţ. Totodată oferim coloanele ziarului tuturor specialiştilor pentru a-şi exprima părerea, în scopul generalizării experienţei pozitive în acest important domeniu. , Noul sistem de retribuire — mobilizator program de muncă Record greu de egalat Am scris deseori despre starea precară a gazetelor de perete din satele aparţinătoare. Una vezi în centrele de comună şi (cu foarte puţine excepţii) alta în aşezările mai mici care o compun. lată însă că tot ceea ce am văzut (şi scris) în materie este depăşit printr-un „record" de vechime greu de atins. La Comolău — cîndva sat aparţinător de Reci, acum făcînd corp comun cu centrul de comună, între magazinul mixt şi şcoală se află o gazetă de perete pe a cărei margine de jos este gravat şi anul în care ea a fost aici aşezată: 1959. Pînă aici nimic de zis. Răul începe de la faptul că de pe-atunci nu s-a mai interesat nimeni de ea. O dovedeşte titulatura ei, specifică acelor ani („Tractorul purpuriu" !) ca şi una dintre cele trei rubrici (două sunt — abia se mai poate citi — cultură și sport), care se intitulează (să vezi și să nu crezi)... P.M.R. ! E limpede ca lumina zilei că ne aflăm în faţa unui exponat de-a dreptul istoric şi că nimeni nu s-a gîndit, de ani şi ani de zile să aducă măcar rubricile gazetei la zi, dormite să mai afişeze aici şi niscaiva articole. Propunem luarea in studiu a „sărbătorii" unui sfert de veac de la apariţia ultimului articol la gazetă. Nu mai poate fi mult pină atunci. I. DRĂGAN CUVÎNT! 20,00 Te dă bucure '83 ; 22,05 plai ; 22,3 Sfîntul CALARE" film sovic 9, 11, 16, 1 PETISTU1 culori, ora 19,30 ; TE PRUNCUŢ ARDELEK în culori, iese : 8 M LIARD — culori, ore vasna , VI — film frai două se’,:' însuşi ni te cu gîndi ticarea exe ceasta nu-i ce-i în dre mişte puţin a rezolva gospodărie aşadar, pe din mamiei unde ... a săptămînă şi sporturili conductei de bunăvo 11,00' li femeilor : „Cinci lai cran de v închiderea Ecran de la episodul 1 ■dióul tinei libian ; 18, mului ; 20 parţial) ; 2 nomică ; 2 instrument ilitant, revereţe, hai patriotică Cinci mihai 121,40 Festivă Mamaie 22,30 Tele I . . 0 și a ramas 3 nă-n zilele aceste rînc ? dresa, unei ll care ar fi I dă de mai ? și competei f fel în alte I Să vă spur » vorba ? Nl ■ așteptăm r I Intre I ploaie m I ţiale ... I---------------\ MIC 1 Pierdut I 3 eliberată c * 10195, pe n 1 ghe. Decla